Nu inteleg un lucru. Foarte multi crestini sustin ca Dumnezeu permite suferinta cauzata de diferite fenomene naturale(cutremure, inundatii, boli incurabile, etc.) ca sa ne "deschida ochii" si sa ne arate ca el exista.
Dar asta chiar functioneaza?
Asa imi arata Dumnezeu ca exista, omorandu-mi toata familia, tot neamu, mie dandu-mi un handicap, iar apoi mai are pretentia sa cred in el si imi plus sa imi spuna ca ma iubeste, ca el este dragoste?
Nu ar fi mai logic si mai normal din partea lui Dumnezeu, care pretinde ca este iubire, sa vindece intr-o singura zi(secunda) 100 de milioane de oameni care sufera de boli incurabile? Nu ar fi asta minunea care nu poate fi contestata? Nu ne-ar demonstra acest lucru ca exista un Dumnezeu care ne iubeste, decat un insetat de sange care ne omoara daca nu credem in exitenta lui, datorita faptului ca nu este in stare sa ne dea o dovada incontestabila ca exista?
In Biblie se vorbeste de un Dumnezeu "warrior" care ar fi creat aceasta "lume".
Gandeste-te, tu daca ai crea ceva, nu ti s-ar rupe "inima" sa ii faci rau? Sa distrugi acel ceva? Sau doar sa ii iei un gram din frumuseata care i-ai daruito?
Cel mai bun exemplu ar fi "copilul" : Numai nebunii/nebunele isi omoara, malformeaza copiii dupa ce ii nasc. ( si avortul este o crima )
Atunci, sa atribuim acest exemplu "Dumnezeului nostru" : Daca El ne-a creat din placere nu ne-ar face nici-un rau!
Insa daca El ne-a creat dintr-o simpla greseala, incearca sa ne "Avorteze".
Sau, daca nu suntem creatia acestui Dumnezeu, El incearca sa ne distruga, pentru a ramane doar creatiile Lui.
Toate aceste lucruri duc la o mare intrebare : Exista sau nu?
O alta idee ar fi urmatoarea : O fiinta creatoare suprema ne-a creat, insa nu se implica in evolutia noastra.
Tinand cont ca pe pamant e Raiul si Iadul, prefer sa cred in aceasta idee, ca "Dumnezeu" ne priveste cum ne zbatem in fiecare zi sa supravietuim. POATE ca se implica uneori in vietile noastre... stiu eu, daca il rugam sa ne ajute cand suntem disperati de-a binelea? 
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
Dumnezeu doreste sa Ii recunoastem autoritatea si sa Ii cerem ajutorul.El poate sa faca orice lucru, dar ne lasa liber arbitru.
Răspunde
Ai perfecta dreptate, oamenii traiesc zi de zi conform Sf Scripturi si indeplinesc toate poruncile (niste sfinti moderni in carne si oase), litera cu litera, iar Bunul Dumnezeu vazind atita credinta si iubire, tabara pe bietii oameni si ii casapeste sa le dovedeasca ca exista.
Ai dreptate, datorita faptului ca oamenii "pacatuiesc" merita omorati copiii si lasati orfani, ticalosii dracu, adica cum isi permit ei sa se nasca pacatosi, in familii pacatoase si sa nu il accepte pe Isus? Cat au decazut oamenii astia...
Si acum oare nu este oare legitim sa omori pe cineva doar cand propia ta existenta depinde de moartea acelei fiinte?
Răspunde
AmidaTong explică (pentru Urzi23):
Ai dreptate, datorita faptului ca oamenii "pacatuiesc" merita omorati copiii si lasati orfani, ticalosii dracu, adica cum isi permit ei sa se nasca pacatosi, in familii pacatoase si sa nu il accepte pe Isus? Cat au decazut oamenii astia...
Si acum oare nu este oare legitim sa omori pe cineva doar cand propia ta existenta depinde de moartea acelei fiinte?
Urzi23 in dialog :
Eu zic sa mai dai pe la Psihologul scolii, poate mai ai sanse,,,,,,
"Eu zic sa mai dai pe la Psihologul scolii, poate mai ai sanse" - Iti raspund ca psiholog, chiar daca nu unul scolar. Nu este cazul sa mergem pe acest drum. Orice psiholog va constata ca omul este indignat, manios (manifestari in limitele normalitatii, chiar daca exprimate virulent si ironic), pe un sistem de credinta - datorita unui mediu in care a crescut si care i-a indus o perceptie particulara cu privire la ce inseamna a fi crestin. Logic, Dumnezeu nu este si nu poate fi asa, prin urmare concluzia a fost: "nu exista Dumnezeu". Cel mai probabil ca psihologul va constata normalitatea, dand explicatii similare cu privire la manie, ca unul cunoscator de psihologie si habarnist in cele sfinte. In cel mai bun caz il va chema sa discute pe marginea acestor lucruri din trecut, daca va constata ca totusi merita investigat, oferind, in cadrul sedintelor de consiliere, posibilitatea de a trece oarecum peste trecut, fara sa aiba nici un beneficiu spiritual. Pe de alta parte, avand abordari asemenea celor citate aici nu putem cu nici un chip sa le fim de folos celor care au ajuns in acest punct. Poti doar confirma, prin propriile esecuri, teoria lui gresita. Nu imi place sa o spun, dar omul merita scuze pentru atacul la persoana...
Cind ai invatat cel mai bine sa te feresti de un lucru? Sa zicem de foc? Cind ti s-a aratat, explicat ca nu e un lucru bun, sau cind tu te-ai ars personal? Doar suferinta te constientizeaza cu privire la raul din lume, doar ea te invata sa te feresti de el.
Si daca Dumnezeu ingaduie cataclisme, ai gasi raspunsul clar in Biblie, daca ai citi-o, e pentru ca oamenii sunt rai, si fii sigur ca prin asta Dumnezeu isi duce dreptatea la indeplinire. Dumnezeu e iubitor, da, dar mai e si drept si sfint, si nu e de dorit sa ai de-a face cu aceste calitati, pentru ca fiecare din noi are o doza serioasa de rautate in el. A, ca tu te crezi suficient de bun, asta e altceva, insa doar cunoscindu-l pe El, poti ajunge sa vezi cit de rau esti de fapt.
Deci Dumnezeu nu e un insetat de singe, ci unul care din cind in cind mai aplica si ceea ce un parinte face copilului sau - ii da citeva la fund atunci cind face ceva rau.
Dar nu asta am intrebat. Sa fac intrebarea mai scurta.
De ce prefera Dumnezeu sa omoare 10.000 de oameni printr-un fenomen natural, ca sa ne deomnstreze ca el exista, cand ar putea vindeca 10.000 de oameni si aia ar fi o minune adevarata.
Acum sa fim seriosi, daca te uiti cine sunt loviti de cataclisme... tot timpul oamenii care erau deja amarati si care traiau in mizerie, nu o sa vezi niciodata un "smecher" cu bani afectat de asa ceva.
Nu am spus ca sunt bun, daca Dumnezeul tau crede ca nu sunt vrednic sa traiesc, chiar il rog sa imi ia viata, ca doar ce mai conteaza o viata cand a luat atatea milioane, banuiesc ca a devenit o banalitate pentru el sa isi distruga creatia.
Cand oamenii sunt rai ii lovesti la sursa nu la 100 de mile distanta.
Dumnezeu nu vrea sa iti demonstreze ca exista. Asta e clar. La fel de clar ca si existenta Lui. O poti vedea la tot pasul. Daca ai ochi pentru asta. Desigur ca un orb nu va vedea lumina zilei, care e mereu linga el, insa orbirea nu e ceva de drept, nu inseamna ca daca tu esti orb si nu vezi lumina, ea nu exista, ci doar ca s-a intimplat ceva incit nu o poti vedea. Daca oamenii au ajuns orbi si nu vad existenta lui Dumnezeu la fiecare pas, asta nu inseamna ca El nu a pus in jur mii, zeci de mii, milioane de lucruri care sa ateste existenta Lui, ci doar ca oamenii nu vad acele lucruri. El nu va cauta sa isi demonstreze existenta, insa doreste ca oamenii sa deschida ochii ca sa o vada, si daca un suflet e sincer si deschis, acela va vedea mai devreme sau mai tirziu.
Ar putea vindeca... Si daca o face? Suntem 6 miliarde de oameni. Si multi gasesc vindecare ca raspuns la rugaciunile lor. Eu insumi am fost vindecat de mai multe ori, o data chiar eram pe moarte. Cred ca daca ai putea face o statistica cu privire la intreaga omenire, si sa poti vedea citi oameni vindeca El zi de zi, poate ca nu ai ajunge la ordinul zecilor de mii, insa de sute poate fi vorba. Desigur ca citeva sute la 6 miliarde, inseamna ca e ceva destul de rar ce se intimpla. Dar se intimpla. A, ca nu ai auzit sau vazut tu asa ceva, asta e altceva, insa du-te printre cei credinciosi, si vor fi destui care sa iti spuna cum Dumnezeu i-a vindecat de vreo boala.
Cei smecheri, Dumnezeu le mai ofera o sansa sa se schimbe in bine, si de aceea nu ii loveste. E vorba de fapt de ideea de dreptate aici. Noi o percepem altfel decit El, care iubeste desavirsit, si vrea ca toti oamenii sa se intoarca la bine. Insa nu doresc sfirsitul unui smecher. Biblia il descrie f clar, si nu e de dorit sa ajungi acolo.
Bun nu esti, nici vrednic de trait. Nici eu nu sunt asa. Si totusi, aici poti intelege dragostea Lui: te lasa sa traiesti, nu te distruge, te lasa ca sa devii mai bun, ca sa Il cauti pe El, si prin El sa gasesti sensul vietii tale. Nu e vorba de vrednicie, daca ar fi asa, am fi distrusi cu totii intr-un singur moment, e vorba de ceva mult mai mult, de o relatie pe care El vrea sa o stabileasca, si s-ar putea sa gasesti un om bun care sa fie distrus, dar aceasta nu a fost pentru ca a fost bun, ci pentru ca nu a vrut sa stabileasca acea relatie cu Dumnezeu. Si nu e vorba de ceva impus, ci de dragoste, si fiecare din noi avem in noi dorinta de a iubi si a fi iubiti, si asta se poate implini pe deplin doar intr-o relatie cu Dumnezeu. O respingi, risti sa fii distrus, o accepti, oricit de rau ai fi, gasesti adevarata viata si descoperi ca devii bun. Si niciodata nu vei sti cine ce a respins atunci cind distrugerea a venit peste el. Bunatatea sau rautatea nu e o conditie, ci doar acceptarea sau respingerea relatiei cu Dumnezeu. Singura bunatatea, fara Dumnezeu, poate fi un bun motiv de mindrie, care e cel mai grav pacat, caci mindru fiind, crezindu-te cel mai bun, privesti lumea de sus in jos, ori, ca sa il vezi pe Dumnezeu, trebuie sa fii si sa te vezi mic si neinsemnat, ca sa poti privi numai in sus, unde este El, caci este superior tuturor in toate.
"Dumnezeu nu vrea sa iti demonstreze ca exista. Asta e clar. La fel de clar ca si existenta Lui."
Asta nu o mai inteleg, a fost atac asupra ta sau asupra mea?
Sincer nu ma pot uita la natura si sa ajung la concluzia ca esita Dumnezeul biblic. Daca exista sau nu un Dumnezeu nu stiu, nu ma pronunt pentru ca sunt agnostic, ca sa ma pronunt in acest caz am nevoie de toata informatia universului.
"El nu va cauta sa isi demonstreze existenta, insa doreste ca oamenii sa deschida ochii ca sa o vada, si daca un suflet e sincer si deschis, acela va vedea mai devreme sau mai tirziu."
Pentru mine suflet si creier sunt una si acelasi lucru, numai ca sufeltul face referire la partea noastra emotionala(este o figura de stil). Sincer nu cred, oricat de mult iti deschizi tu tot ce vrei, incertitudinea ramane, chiar si in cazul tau ar trebui sa fie ceva incertitudine, dar nu cred ca o vei recunoaste vreodata. Sa vedem, el si-a trimis fiul la moarte, dar nu poate sa faca nici cel mai mic efot pentru a-si demonstra existenta prin ceva incontestabil? Daca isi iubeste creatia atat de mult si-ar face orice sa o salveze, de ce nu face ceva? A facut ceva doar in antichitate in orientul mijlociu, dar atat?
Aceste "miracole" nu sunt decat autosugestie. Omul nu este o masina rigida, este influentat foarte mult si de starea lui de spirit, pe asta o stiau asiaticii inca din antichitate.
Auzisem mai demult de un doctor, care s-a vindecat de cancer prin autosugestie, fara sa apeleze l-a Dumnezeu. Asta a cui minune a fost? Putem spune ca este o minune a organismului nostru.
Inca nu ne cunoastem corpul pe deplin ca sa ne putem pronunta.
De asta am spus ca daca s-ar vindeca 100 de milioane de oameni, ar fi ceva, o minune adevarata, desi as ramane cu intrebarea de ce doar 100 si nu toti? Daca s-ar vindeca toti probabil ca as crede.
Apropo de vrednicia mea de a traii , amuzanta propozite, nu e vina mea ca m-am nascut om, nu poti fi perfect intr-un mediu imperfect, iar perfectiunea nu exista si chiar daca exista nu putem sti cu adevarat ce este perfectiunea deoarece nu avem un model din afara cu care sa ne comparam(bine sper ca nu imi zici ca Dumnezeu e modelu).
Este adevarat ca avem nevoie de iubire si trebui sa daruim iubire pentru o viata cat de cat echilibrata, dar oare nu te-ai gandit ca tocmai acest lucru te-a determinat sa crezi intr-un Dummnezeu? Poate mai sunt si frica si slabiciunile umane cum ar fi o boala sau moartea, o da moartea este o arma foarte puternica, iar un om pe moarte este in stare sa accepte orice, doar daca mai traieste macar o zi, dar ce sa mai spunem de o eternitate. Cand ai spus ca ai avut o boala banuiesc ca nu vrbim de o raceala, asa ca am sa presupun ca ai fost pe moarte, deci oarecum se intelege de ce ai o credinta in Dumnezeu, deoarece vrei sa traiesti vesnic, si nu oricum, vrei o eternitate de placere. "wishful thinking"
Mai sunt multe de spus la ceea ce ai scris, dar o las pe alta zi, cand sunt putin mai lucid.
Gresala fundamentala. Ai deja o preconceptie cand judeci un lucru.
Nu e preconcept. Eu am ajuns la aceasta concluzie dupa ce am reflectat pe tema asta folosind logica si ratiunea, metafizica si epistemologia, ontologia si credinta.
Nu conteaza cum il crezi tu pe Dumnezeu, cand eu vad faptele, si nu denota nici macar o normalitate cu care toti oamenii suntem de acord.
De asta ti-am spus ca ai un preconcept, ca tu nu te mai uiti la fapte, ca doar Dumnezeu stie ce face, doar el este perfect.
Salut..eu sunt sanatos si imi pare rau de handicapul tau. poate tie greu dar poate prin tine se poate proslavii Dumnezeu...cum a fost si cu acel orb din nastere daca cunosti biblia.tu privesti altfel lucrurile... uitate tu:un tata care isi iubeste copii ii pedepseste daca fac ceva rau dar nu din dorinta de a le face rau ci din dorinta de ai face sa nu mai repete raul facut. uitate in lumea asta cate lucruri se intampla crime,violuri, furturi, droguri, betii, fumat si uni chiar isi permint sa-L injure pe Dumnezeu.In vechime cine facea asta murea pe loc.si cat har avem noi sa fie asa, cata indurare si rabdare are Dz cu noi.Imagineazati cum ar fi lumea daca DZ ar indeplini orice ruga a noastra.ar fi rau. daca te increzi in Domnul orice handicap ai avea se poate vindeca.
N-am nici un handicap cum ai ajuns la concluzia asta? Eu am vorbit ipotetic in intrebarea asta, nu m-am referit la mine.
Oamenii care nu citesc Biblia si se bazeaza pe parerea preotilor cred ca fenomenele meteo au legatura cu Dumnezeu.Dar ei uita sa spuna ca de fapt din cauza poluarii si a iresponsabilitatii omului s-a ajuns aici. Dumnezeu nu are nici o legatura.El nu se implica in asa ceva, dar va interveni impotriva celor ce distrug pamantul. Apocalipsa11:18
Intre a sustine un lucru si chiar a fi adevarat acel lucru este cale lunga. Pai daca ditamai Dumnezeul nu are alte cai de a demonstra ca exista decat prin dezastre naturale care sa ofere suferinta oamenilor, atunci nu prea are veleitati de zeu atotputernic, atotstiutor si cum mai vrei sa-i spui. Deci faptul ca exista liber arbitru, cade. Daca exista liber arbitru Dumnezeu nu ar trebui sa se implice nici printr-o ploicica data la momentul nepotrivit. Totul ar trebui sa fie perfect natural.
Tot ce ai, chiar faptul ca existi este o dovada a dragostei Lui. Cand i-ai multumit ultima data? Mai intai nu il vrei in viata ta, iar apoi ai o problema cu faptul ca permite asemenea consecinte?
Prietene, viata asta este trecatoare. Dumnezeu stie asta, ne-a spus-o si noua si ai aflat si tu acum. Ceea ce se intampla aici doare si ne afecteaza, dar eternitatea de dupa este cu mult mai importanta.
PS: cine inseteaza sa vina si sa bea, ar zice Isus. Daca vrei sa afli mai multe, trebuie sa incerci, asemeni papusii de sare din poveste, care s-a intalnit cu marea(ti-o spun daca nu stii 
).
Faptul ca traiesc este o dovada a dragostei perintilor mei fata de ei. Sau probabil o fi fost viol ma stii?
Ti-am mai spus ca credinta nu este o chestie de vointa, nu este o alegere.
Nu l-am acuzat pe Dumnezeu de nimic, am vorbit ipotetic, tot ce se intampla din punctul meu de vedere, sunt doar niste fenomene naturale si atat, nu e nimeni de vina, m-am legat de o afirmatia a catorva crestini.
Eternitate de dupa moarte, nu exista. Viata este aici si acum.
Nu stiu poveste cu papusa de sare care s-a intalnit cu marea, dar probabil papusa s-a topit in mare.
"Eternitate de dupa, nu exista." - nu esti tu cel care vorbeai de o "certitudine nesimtita"? Probabil e valabil doar la altii.
Scuze greseala mea, trebuia sa specific din punctul meu de vedrere, viata dupa moarte nu exista.
Intrebare: daca El ar exista, totusi, confirmand tot ceea ce se spune cu privire la viata, moarte, eternitate - ori faptul ca este dragoste, dreptate, sfintenie, etc. L-ai vrea sau nu in viata ta?
Daca as avea certitudinea ca exista, bine inteles, dar nu am nici o certitudine in acest sens, asa ca nu am pe cine sa accept, plus ca daca vorbim strict despre un creator care apartine unei singure religii, cel mai probabil dupa tine apartine religei crestine, sunt niste lucruri pe care Dumnezeu le-a facut si nu mi se par tocmai in regula, iar acest fapt nu imi inspira incredere.
"Daca as avea certitudinea ca exista, bine inteles, dar nu am nici o certitudine in acest sens" - Ok. Apreciez sinceritatea. Cat de departe ai fi dispus sa mergi pentru a afla adevarul?
Ne cam indepartam de la subiect dar fie...
Adevarul este tot ce conteaza, prefer adevarul oricat de crud, rece, nemilos este si daca mi-as da viata pentru aflarea unui singur adevar nu m-ar deranja.
Isus este Calea, Adevarul si Viata.Este cel mai minunat adevar.
Apreciez, din nou, sinceritatea ta.
Eu cred ca nu ne indepartam de subiect, din cel putin 2 motive:
1. Daca te framanti sincer cu astfel de intrebari, este important ca mai intai sa stii daca Dumnezeu exista sau nu. Daca El exista si il ai in viata ta, primesti si raspunsuri la intrebarile esentiale, iar daca nu exista, nu te mai framanti cu dilema.
2. Daca tu ai fi sigur ca Dumnezeu nu exista, dar totusi adresezi intrebarea, totul este doar o pierdere de vreme, pentru toata lumea. Pentru tine - pentru ca nu ai putea primi ce spun altii, fie si daca este evident ca au dreptate, pentru altii ca ar incerca sa te ajute in situatia in care tu nu ai avea nevoie. Daca insa tu nu ai fi sigur si ai pune intrebarea, probabil ca, sincer fiind, nu ai dori mai putin decat un raspuns complet, de la sursa.
Pentru ca spui ca adevarul este tot ceea ce conteaza, ai fi gata, intr-un moment de sincera "nebunie", sa te rogi si sa ii ceri sa te ajute sa il cunosti DACA exista?
Pentru ca ai doua opinii aici: prima care spune ca Dumnezeu nu exista si ca daca ar exista cu siguranta ar fi un tiran razbunator si cealalta care spune ca a aflat, experimentand, ca El exista si ca de fapt chiar ne iubeste. Ambele tabere vin cu dovezi mai mult sau mai putin credibile. Doar ca unii nu au doar informatii din carti (de ex. scrie in manualele de medicina ca te ranesti daca atingi pielea cu foc) ci din propria experienta (au incercat si au confirmat una dintre ipoteze).
Pe mine asta m-a determinat sa caut, atunci cand stiinta si filosofia imi erau dumnezei surogat. De aici raspunsurile si aparenta nebunie.
Nu pot spune ca ma framanta, adica nu e ca si cum nu as putea dormii noapte datorita acestei probleme. Pentru mine lucrurile sunt destul de clare, suferinta face parte din natura, iar noi facem parte din natura, deci suferinta face parte din natura noastra, nu poti fi om daca nu suferi.
De ce am pus intrebarea?
Din simpla curiozitate, sa vad cum o sa imi raspunda crestinii mei preferati.
M-am rugat destul cand eram credincios, nu sunt ateu de cand ma stiu, ca am venit pe lume intr-o familie crestina si bine inteles am primit indoctrinarea de rigoare. Sa spunem ca i-am dat lui Dumnezeu o ultima sansa, iar prin faptul ca nu a fost in stare de nimic, m-a facut sa imi dau seama ca tot ce am fost invatat nu a fost decat o mare minciuna, ca multe alte minciuni de altfel.
Si bine inteles cand eram crestin si eu il vedeam pe Dumnezeu perfect, iubitor, drept, in ciuda tutror faptelor pe care le-a facut(ma rog, faptele care sunt prezentate in biblie), mereu le gaseam cate o justificare. Uite aici un exemplu ca nu sunt singurul:
http://marianhanganu.blogspot.ro/......re-la.html
Deci am experimentat personal cea mai mare parte din viata si am ajuns la concluzia ca totul este o minciuna.
De ce crezi ca ti-am spus ca, credinta nu este o chestie de vointa ci una de putinta.
Interesant. Din pacate Mr.D nu stie ca rezultatul la experimentul lui putea sa il ia direct din Geneza. Daca omul nu ar avea in el posibilitatea de a sti ca raul este rau... nu ar mai fi pedepsit. Din nefericire uiti sa te interesezi de exemplul personal al "geniilor" care adauga concluzii din alte subiecte la studii inutile prin faptul ca deja avem raspunsuri la ele.
Stii care este drama la noi, romanii? Ii numim crestini (din nastere) pe toti cei ce au fost botezati, fara voia lor si fara sa fi ales vreodata. Nu am intalnit pe nimeni pana acum care sa fi avut o relatie cu Dumnezeu si care sa se indoiasca de existenta Lui.
PS: pe mine nu m-a indoctrinat nimeni. Acasa am invatat violenta, curvie si sa dependenta de substante.
Eu nu m-am nascut intr-o familie ortodoxa, am primit o indoctrinare mai puternica, inca de la varsta de 5 ani. Parintii m-au pus sa ma duc in fiecare duminica la scoala duminicala sa invat despre "Dumnezeu" si sa fac un fel de studiu biblic, iar sambata trebuia sa merg la un fel de club crestin, unde invatai versete, te jucai diferite jocuri si primeai diferite recompense, totul era ca o joaca ca sa para mai distractiv. Tipic, profita de copil cat e mic si credul...
Faptul ca tu nu ai intalnit crestini care "s-au nascut din nou"(cu tot ce include acest proces), iar apoi au abandonat acest sistem de credinte nu inseamna ca nu exista. Sunt foarte multe cazuri de oameni anonimi sau cunoscuti, intelectuali sau muncitori.
Uite un exemplu: Michael Shermer care era evanghelist si mergea sa raspandeasca "cuvantul lui Dumnezeu" din casa in casa.
http://www.youtube.com/watch?v=szUINFDF8EQ
Ai o prezentare in primul minut si 30 de sec, restul nu trebuie sa il asculti.
Bine inteles probabil vei spune ca acesti oameni nu au fost niciodata crestini, cunosc deja...
"Acasa am invatat violenta, curvie si sa dependenta de substante."
Faptul ca ai apelat la droguri sau bauturi alcoolice nu denota decat slabiciunea. Nu poti sa privesti realitatea asa cum este ea natural, fara supranatural. Este mai greu intr-adevar, dar depinde de fiecare om in parte. Nici mie nu mi-a fost usor sa ies din lumea roz a religiei, dar nu sunt genul de om care sa fie ipocrit, prefer adevarul oricat de dur este.
Inteleg si imi pare rau de experientele din copilaria ta. Ai o parere fundamental gresita despre ceea ce inseamna nasterea din nou. Eu nu vorbesc despre apartenenta la un sistem, la o religie. Eu vorbesc de o relatie personala.
Ironia nu imi place, dar o inteleg mai bine si chiar o respect dupa cele ce mi le-ai spus. Isus ne vorbeste despre oameni care HABAR NU AU, care pierd esenta a ceea ce este crestinismul. Faptul ca mergi din usa in usa nu te face neaparat crestin.
"Nu oricine-Mi spune "Doamne, Doamne" va intra în Împărăția cerurilor, ci doar aceia care îndeplinesc voia Tatălui Meu din ceruri."
Da, am apelat la prostii din cauza slabiciunii. Astazi insa sunt un om nou si nu un habotnic indoctrinat.
Nu arunca vina pe Dumnezeu pentru greselile parintilor!
Dar nu am spus ca nasterea din nou inseamna o religie anume. Bine inteles ca m-am referit la o relatie personala cu Dumnezeu pe care o ai doar prin Isus care este de fapt fiul Dumnezeu. Doar datorita sacrificiului pe care el l-a platit pe cruce noi am putu fi mantuiti, deoarece pentru Dumnezeu plata pacatului este moartea, iar darul fara plata a lui Dumnezeu este viata vesnica in Isus Hristos si mai pot contiuna si cu un Ioan 3:16 si cu multe alte versete.Cunosc doctrina crestina cat de cat. Mi s-a spus si mie pe acolo ca nu religia aduce mantuirea si doar Isus, cica el iti "schimba viata" si am auzit si o groaza de marturii numai ca le-am gasit la toate cate o explicatie cand mi-am dat seama ca nu mai pot sa cred.
Sa inteleg ca un om care face ceea ce ii spune NT, adica sa vesteasca "veste buna" oamenilor nu este crestin? Sau poate nu e bun modul de abordare din usa in usa (nu ca biblia ar interzice un asemnea mod)?
Ei ce pot spune, daca nu erau acesti evanghelisti africa si asia nu ajungea la numarul asta foarte mare de crestini, probabil in viitor vor trimite ei misionari in Europa atee, dar cred ca va fi prea tarziu pentru ei.
Dar nu te-am facut habotnic indoctrinat(apropo si ei sunt oameni).
Daca ai cunoaste lumea dezbaterilor atei vs teisti/deisti, poti vedea ca foarte multi dintre ateii combatanti au fost crestini, dar bine inteles "noi" stim ca de fapt nu au fost crestini pentru ca nu oricine imi spune Doamne...
Dragul meu, putem continua asa la nesfarsit. Daca te ajuta experienta mea nu ma deranjeaza. Sunt lucruri pe care evident nu le cunosti despre mine dar si despre Hristos - ceea ce este mai trist. Le pot clarifica, daca doresti sa mergem mai departe, oprindu-ne si in a vedea baza lor biblica si implicatiile. Depinde de tine, cel care poate trasa aceste limite.
"Cunosc doctrina crestina cat de cat." Ce ai scris tu mai sus este corect. Mantuirea se capata prin credinta in jertfa Lui. Dar credinta este un termen pe care trebuie sa il intelegem corect. Nu orice fel de credinta este mantuitoare. Biblia ne spune ca si diavolul crede si se infioara. El insusi (diavolul) cunoaste aceasta doctrina. Eu nu ma limitez la cunostinta intelectuala, nici nu ma intereseza in ce fel este ea manipulata de unii sau de altii. Eu iti spun ca am descoperit ca El - Dumnezeu este o fiinta, inainte de a cunoaste Biblia asa cum tu, in mod evident, o cunosti. Credinta mea mi-a afectat viata in cele mai profunde aspecte ale ei, oferindu-i sens si directie.
"Sa inteleg ca un om care face ceea ce ii spune NT, adica sa vesteasca "veste buna" oamenilor nu este crestin?" - Biblia ne cere sa vestim Evanghelia si sa facem ucenici. Asta nu se face neaparat din usa in usa ci, de multe ori, vine de la sine, ca urmare a exemplului personal. Oamenii vin si ma intreaba de ce sunt diferit. Prietenii mei se uita la relatia cu sotia mea, la modul cum trec prin probleme pe care ei le denumesc drame si se mira, dorindu-si cu gelozie "secretul". Primii crestini erau recunoscuti ca unii care au fost cu Hristos. La fel, viata noastra este diferita nu pentru ca avem o carte de reguli seci, ci pentru ca traim o relatie personala. Pe cat de ciudat si de nebuneste pare, pe atat de reala si de incredibila este.
"Dar nu te-am facut habotnic indoctrinat(apropo si ei sunt oameni)." - Eu am inteles ce incercai sa spui si nu ma simt jignit, stai linistit. Am folosit sintagma pentru ca, de multe ori, genul acesta de ipocrizie (sau de auto-ipocrizie) ii determina pe cei din jur sa nu creada (vezi exemplul din Romani 2, adresarea catre iudeii de acest gen, concluzionata cu "Din pricina voastră este hulit Numele lui Dumnezeu între Neamuri.")
"Daca ai cunoaste lumea dezbaterilor atei vs teisti/deisti, poti vedea ca foarte multi dintre ateii combatanti au fost crestini," - O cunosc mai bine decat crezi. Eu insumi sunt un fost ateu. Pot sa iti spun cu siguranta ca ateii care au fost crestini sunt mai putin siguri pe ceea ce cred decat "crestinii" care au fost atei. Ai un exemplu la indemana in filmuletul pe care mi l-ai dat...
Ma apropii de incheiere. Spuneam ca nu orisicine cocheteaza cu dogma este crestin. Poti face multe in numele sistemului fara sa fii unul care il urmeaza si ii apartine lui Hristos. Tu ai crescut intr-o familie asazis crestina. Ce s-a intamplat acolo nu stiu. Pentru ca familiile crestine pe care le cunosc eu sunt colturi de rai, la propriu, inclusiv a mea. Daca nu ma crezi, te invit sa le cunosti cat se poate de personal. Eu, pe de alta parte, am incercat cam tot ce se poate inainte de a veni la Hristos. Asta a fost ultima optiune a unui om care nu putea fi fericit si nu avea un sens in viata orice ar face. Nu am crezut, nu am asteptat minuni. Totusi, dupa atatia ani, inca mai continui sa ma minunez.
Avem un cantecel pe care il cantam la copii: "Rugaciunea mamei mele nu este de ajuns / Eu trebuie sa ma rog". Nu putem impune (si nu avem dreptul sa o facem) credinta noastra altora, cu atat mai mult copiilor nostri. Trebuie doar sa ii educam si sa le permitem sa aleaga. Avem principiile biblice pentru invatare in Deuternonom 6 si in alte locuri) care functioneaza si care, spre surpriza mea, am descoperit prin prisma profesiei mele ca nu sunt altceva decat invatarea experientiala din pedagogia moderna, superioara prin adaugarea unei componente esentiale - relatia (invatatorului cu copilul). Daca ai tai au procedar altfel, imi pare rau, la fel cum imi pare de zecile de mii de familii in care poate parintii au fost crestini cu numele sau au avut abordari neintelepte. Dar, repet, inainte de a lua o decizie finala doar pe analizarea vietilor acestora (evident problematice) de ce sa nu iei in calcul si experienta celor care spun: hei, este ceva acolo!
Te rog sa te simti liber sa ma abordezi (chiar si in privat) atunci cand vei dori sa discutam mai multe. NU am de gand sa te bombardez cu dogme si reguli, putem doar sa vedem in ce fel eu, un ateu convins, am aflat ca exista Dumnezeu. Abia atunci vei putea sa iei o decizie obiectiva (nu de a crede, daca tot ti se va parea absurd, ci de a incerca in mod personal).
Nu ma pot plange ca am dus-o rau, dar eu nu am renuntat la credinta in acest asa zis Dumnezeu datorita faptului ca am avut parte de niste intamplari tragice. Pur si simplu l-am analizat mai indeaproape si am ajuns la concluzia ca este imposibil ca acest incompetent sa fie cu adevarat Dumnezeu(stiu ca de obiecei va simtiti ofensati cand zic ceva de Dumnezeu, dar nu o lua personal).
Nu cred ca ai ce sa mai schmbi in gandirea mea, ca am mai purtat conversatii in privat cu toate tipurile de crestini.
E destul de simplu de fapt, orice a facut el in biblie, in orice intamplare a actionat el, eu as fi putut sa o fac de 100 de ori mai bine. Daca eu pot lua decizii mai bune decat Dumnezeul biblic, la ce bun un asemnea Dumnezeu?
Cat despre Urzi nu iti fa griji nu sunt o floare sensibila care isi rupe petalele la orice vantisor. Chiar apreciez pe cineva care isi exprima parerea indiferent cat de dur, dara fara nici o constrangere, m-a amuzat urzi facandu-ma nebun(indirect bine inteles).
Amida tong? am fost la inmormantarea unui copilas, micut de 4 luni.bolnavior de cand s-a nascut, Domnul l-a chemat la el, fiindca doctorii nu au putut face nimic.acuma ma gandesc; domnul avea nevoie de un ingeras,nu de un rau,betiv,curvar, scandalagiu, criminal, violator, sau orice pacatos.toti acestia au nevoie de timp, sa se pocaiasca si sa se intoarca la Dumnezeu.dar ingerasul acela nu avea nevoie decat de chemarea Domnului, ca sa paraseasca sleahta asta de nemernici care santem.nu crezi?
"dar ingerasul acela nu avea nevoie decat de chemarea Domnului, ca sa paraseasca sleahta asta de nemernici care santem.nu crezi?"
De acord, nu multi au norocul sa moara la o asemenea varsta, iar daca mergem dupa tine, acel copil are dubulu noroc. A scapat de viata inainte sa isi dea seama ce mizerie este de fapt viata, iar al doilea noroc a capatat o alta viata eterna plina de bucurii, unde suferinta nu mai este.
E mai norocos decat unu care castiga 100 miliarde de euro la loterie.
Dar totusi, pot spune ca nu toti oamenii au aceleasi sanse, unii mor la 20 de ani cu seringa in vena ori de sida, poate din cauza unei come alcoolice, toate consecinte a "pacatului", dar sunt care mor din cauza naturii tot la varste fragede, iar iei au fost tot niste "depravati", acestia de ce nu au mai primit nici un pic de timp pentru "pocainta"?
Aceia de care spui amidatong au fost spalati cu isop si mai ca zapada vor fi, iar haina putrezirii in care erau imbracati a fost schimbata in haina neputrezirii intr-o clipita.adu-ti aminte ce a spus mantuitorul; lasati copii sa vina la mina; imparatia cerurilor va fi a unora ca ei.si nimeni nu va intra in imparatia cerurilor daca nu va fi ca acesti copilasi.adica neintinati de rautatea lumii.
100 de milioane de oameni care sufera de boli incurabile - in loc sa le vindece, ar putea sa nu le mai dea
Daca iti petreci toata viata incercand sa demonstrezi ca exista Dumnezeu, stii ca nu ai facut-o in zadar si stii ca iti vei trai viata vesnica dupa.
Daca iti petreci toata viata incercand sa demonstrezi ca nu exista Dumnezeu, inseamna ca nu vei trai nici viata de apoi si nu o traiesti nici pe cea pe care o ai acum.
Da, chiar funcţionează. Ai cam exagerat în legătură cu familia. Aminteşte-ţi de minunile pe care le făcea Iisus şi de oamenii care nu-L credeau.
Nu am exagerat deloc. Sunt foarte multi orfani care au ramas fara familii tocmai datorita acestor fenomene naturale, iar acest orfan intr-o zi va trebuii sa afle de la vreun crestin ca exista un Dumnezeu care il iubeste, cred ca o sa il scuipe pe acel crestin, in cel mai bun caz.
"Aminteşte-ţi de minunile pe care le făcea Iisus şi de oamenii care nu-L credeau. "
Si nu ti se pare ciudat? mie mi se pare ciudat ca tocmai evreii nu l-au crezut. E ca si cum partea retardata din America crede ca Vlad Tepes a fost un vampir, iar noi bine inteles stim ca nu a fost decat un domnitor, care pedepsea aspru scursurile nenorocite, care meritau sa fie pedepsite si mai aspru.
Bun lasa parerile celorlalti. Ceea ce ai spus tu e logic(are o anumita logica totusi sa recunoastem) dar Dumnezeu iti mai tranteste si cate "o palma" ca sa iti arate ca exista pe parcursul vietii(nu la toti bine inteles) si nu pentru ca vrea sa isi bata joc de tine doar pentru ca vrea sa te salveze.Multi oameni care au suferit o tragedie in famile s`a indrptat si au pornit pe calea credintei iar acum le este mult mai bine. Incearca tu sa fi cat mai credincios poti sa te rogi seara(e suficient sa spui si "Tatal nostru") sa te duci cand poti la biserica (nu inseamna nici din an in pasti dar 1 de 2 pe luna se poate) asculta ce spune preotul in timpul slujbei si incearca sa fi mai bun la suflet si sa faci fapte bune.Sa ne spui si noua dupa cum te simti. Eu personal ma simt mult mai bine cand ma duc la o manastire.
Bafta^^
Intrade-var acum perminte.
Lumea nu e condusa de El, ci de Cel rau.
Lui satan i se Spune Gog din Tara Magog, asa i spune Biblia.
Dar un Lucru este intelept: Dumnezeu permite, dar Are si o salvare pentru
Noi!
Ce-i care Ascultam de El! Daca Noi
Ascultam de El Cu Siguranta ne face un loc de a scapa de suferinta.
Nu Alunga Suferinta de la Noi ci ne Face sa putem trece Peste!
Dar El promite ca de curand:suferinta, boala, violenta, insalatoria si asa mai departe vor disparea,
Ascuma depinde de Noi, daca vrem sa ascultam de El, prin intermediu Bibliei Bineinteles.
Deci, tu alegi acum asculti de El, sau i-l refuzi.
Cel care se increde in Dumnezeu va avea de castigat Spirit Sfant, si Binecuvantari.
Si Partea cu Familia, sa fim sinceri acum!
Ai dat tu un exemplu, nu ca asa se intamplat.
Sunt oameni care au pierdut tot datorita unor catclisme.Si-au pierdut caminul, familia, prietenii si au ramas cu un singur lucru. Cu un regret ca nu au murit si ei.
Practic tot ce mi-ai zis tu aici este ca Dumnezeu este doar un confort psihologic care iti schimba putin starea de spirit.
Nu vorbi asa...
Omul care nu crede in Dumnezeu, nu are in minte de cat Ganduri negative.
Daca nu suntem ''ATENTI'' ori ce lucru rau se alipeste de noi.
Si eu am avut un accident de Masina, acum sa dau vina pe Dumnezeu?
Nu, a fost din vina mea ca nu am fost atenta.
Altii mor de boala, sau din nastere, greu in lumea asta sa te astepti la Fericire.
Dar iti pot spune din propria experienta, ma incred in Dumnezeu si mai ales
Cand fac lucruri care stiu ca lui i plac, simt mana lui peste mine
fericire, si un Spirit Sfant si linistita ma simt.
Asa cum am mai zis daca te increzi in El, si daca faci ce ii place si esti atent nimic nu ti se intampla.
Daca acum esti suparat, sau ai o zii nasoala, lumea e in potriva ta, sau daca nu ai ce iti doresti Asta nu insemna ca e vina lui dumnezeu.
Totii trebuie sa asteptam sa avem rabdare si sa fim intelepti.
Da Dumnezeu face toate lucrurile astea sa faca sa credem in el si sa ne rugam la el si sa il iubim ca si pe un tata. Dupa ce am citit din biblie acum imi este clar. Oameni trebuie sa creada in Dumnezeu si ii va ajuta.
Nu te forteaza nimeni sa crezi crede cine vrea.Nu vad ce intrebare e asta care e intrebare ca te vad doar pe tine jignindul pe Dumnezeu.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
