Nu-mi stergeti intrebarea, e foarte serioasa, adica nu e la misto.

sunt agnostica cu tendinte ateistice, deci imi pun multe intrebari, unele din ele stupide. Una din intrebarile aparent stupide mi-a venit cand eram pe toaleta. Intestinele, de exemplu, sunt o creatie extrem de interesanta, si este uluitor cum transforma mancarea in acea substanta de culoare maronie, dar dupa caz si tipul ingestiei, si de alte culori. Ca sa nu o mai balmajesc mult, va intreb.

big bangul asta a creat asa armonios si biness organele interne ale omului? cum explicati atasamentul si potrivirea organelor interne umane, cum e fiecare asa la locul lui si-si face treaba? lumea ca lumea, adica big bangul putea crea o lume asa frumoasa, dar totusi, trebuie putina munca si in realizarea constitutiei interne, si ma gandesc ca un astfel de fenomen ca big bangul nu era in stare sa se ocupe asa minutios de ce am mentionat.

sau daca putea, cum explicati?

Se pare ca omuletii (atei sau religiosi) sunt mai interesati de categoria religie decat de stiinta Pe acolo bate vantul...

Răspunde

Raportează

Evaluează

Si creierul unui cimpanzeu opera cui este?

Răspunde

Raportează

Evaluează

Tot a lui Dumnezeu. Sper sa iti fie utile aceste idei.
Cortexul prefrontal contribuie la dezvoltarea gândirii, a inteligenţei, a motivaţiei şi a personalităţii. Acesta realizează o legătură între experienţă, care este necesară pentru formularea ideilor abstracte, judecată, perseverenţă, capacitatea de a face planuri, de a ne îngriji de alţii şi conştiinţă. Ceea ce face ca fiinţele umane să se deosebească de alte animale este tocmai această regiune în care iau naştere gândurile" (Human Anatomy and Physiology, de Elaine Marieb). În mod sigur putem observa dovada acestei deosebiri dacă ne gândim la realizările oamenilor în domenii ca matematica, filozofia şi dreptul, care, mai întâi de toate, presupun existenţa cortexului prefrontal.
De ce la oameni cortexul prefrontal este flexibil şi foarte dezvoltat, contribuind la realizarea unor funcţii mintale complexe, iar la animale, această regiune este nedezvoltată sau inexistentă? Contrastul este atât de mare, încât biologii care susţin că noi, oamenii, am evoluat vorbesc despre „misterioasa explozie în ce priveşte mărimea creierului". Profesorul de biologie Richard F. Thompson, care a studiat misterioasa expansiune a cortexului cerebral uman, a spus: „Deocamdată nu înţelegem pe deplin motivul pentru care a avut loc acest fenomen". Ar putea fi faptul că omul a fost creat cu această capacitate inegalabilă a creierului?
„Cea mai mare parte a creierului uman o constituie cortexul [cerebral]. Creierul unui cimpanzeu, de exemplu, are, de asemenea, un cortex, însă mult mai mic. Datorită cortexului putem să gândim, să ne amintim, să ne imaginăm. În esenţă, suntem fiinţe umane datorită acestui cortex." — Edoardo Boncinelli, directorul lucrărilor de cercetare în domeniul biologiei moleculare, Milano (Italia).

Răspunde

Raportează

Evaluează

N-am nevoie de copy-paste, ci de ceea ce gandesti tu. Daca d-zeu a creat cimpanzeii, atunci de ce i-a creat atat de asemanatori cu noi? Asta vreau sa-mi spui. Daca evolutia e atat de gresita, atunci cum se face ca cimpanzeii, gorilele sau urangutanii sunt cele mai inrudite animale cu noi? Exact asta ne-am astepta sa vedem daca evolutia ar fi teoria corecta.

Răspunde

Raportează

Evaluează

E un subiect foarte profund, ca sa iti dai cu parerea.Imi place sa fiu bine informata si sa citesc ce spun specialistii in acest domeniu.Tocmai de aceea iti aduc argumente.
O problemă fundamentală a teoriei evoluţiei este prăpastia imensă care îi separă pe oameni de animale. Dar, în realitate, cât de mare este această prăpastie? Să luăm în considerare câteva lucruri pe care le-au spus înşişi evoluţioniştii despre aceasta.
Thomas Huxley, un remarcabil apărător al teoriei evoluţiei, care a trăit în secolul al XIX-lea, a scris: „Nimeni nu este mai convins decât mine de imensitatea prăpastiei dintre. . . om şi animal. . ., deoarece numai omul este înzestrat cu minunata capacitate de a vorbi inteligibil şi raţional [şi numai el]. . . se ridică deasupra animalului, de parcă ar fi în vârful unui munte, mult deasupra nivelului umililor lui camarazi".
Evoluţionistul Michael Corballis face următoarea remarcă: „Există o izbitoare discontinuitate între om şi celelalte primate. . . «Creierul nostru este de trei ori mai mare decât creierul pe care ne-am aştepta să-l aibă un primat de talia noastră»". Iar neurologul Richard Restak explică: „Creierul [uman] este unicul organ din univers care încearcă să se cunoască pe sine".
Leakey recunoaşte: „Conştiinţa de sine constituie o adevărată dilemă pentru oamenii de ştiinţă, despre care unii cred că este de nerezolvat. Simţul conştiinţei de sine, pe care îl avem cu toţii, este atât de strălucit, încât ne iluminează în tot ceea ce gândim şi facem". El a mai spus: „Limbajul efectiv creează o prăpastie între Homo sapiens [oameni] şi restul lumii naturale".
Îndreptând atenţia spre o altă minune a intelectului uman, Peter Russell scrie: „Memoria este, fără îndoială, una dintre cele mai importante facultăţi umane. Fără aceasta nu am putea învăţa. . ., intelectul nu ar funcţiona, limbajul nu s-ar dezvolta şi nu ar exista nici una dintre calităţile. . . în general atribuite fiinţelor umane".
Mai mult decât atât, nici un animal nu practică închinarea. Prin urmare, Edward Wilson face următoarea observaţie: „Predispoziţia spre religiozitate este cea mai complexă şi mai puternică forţă a intelectului uman şi, după toate probabilităţile, o parte a naturii umane care nu poate fi suprimată".
„Comportamentul uman dă naştere altor mistere darwiniste", recunoaşte evoluţionistul Robert Wright. „Ce rol au umorul şi râsul? De ce fac oamenii mărturisiri când se află pe patul de moarte? . . Care este, de fapt, rolul suferinţei? . . Şi, odată ce persoana moare, în ce măsură ar putea contribui suferinţa la perpetuarea familiei umane?"
Evoluţionista Elaine Morgan recunoaşte: „Patru dintre cele mai mari mistere referitoare la oameni sunt: 1) De ce merg pe două picioare?, 2) De ce nu mai au blană?, 3) De ce au creierul atât de dezvoltat? şi 4) De ce au învăţat să vorbească?"
Cum răspund evoluţioniştii la aceste întrebări? Elaine Morgan explică: „Răspunsurile convenţionale la aceste întrebări sunt: 1) «Nu ştim încă», 2) «Nu ştim încă», 3) «Nu ştim încă» şi 4) «Nu ştim încă»".

Răspunde

Raportează

Evaluează

Bun, este o diferenta destul de mare intre noi si animale, dar asta nu inseamna ca nu suntem inruditi cu ele. De exemplu, diferentele dintre oameni si pesti sunt mult mai mari decat diferentele dintre noi si cimpanzei. Deci acea "prapastie" de care vorbesti nu e la fel de mare in cazul tuturor animalelor. Cum se explica asemanarile genetice si anatomice dintre noi si celelalte primate? Si daca tinem cont si de faptul ca primatele sunt printre cele mai inteligente animale din lume, ele se aseamana mult cu noi si din acest punct de vedere. Sa nu uitam cimpanzeii folosesc unelte, ca si noi. Sunt capabili chiar si de lucruri aparent imposibile pentru noi. Poti sa vezi aici un exemplu: https://www.youtube.com/watch?v=cPiDHXtM0VA

Si sa tii cont ca inca n-am adus vorba de speciile de hominizi care au trait in trecut, si pentru care avem fosile.

Răspunde

Raportează

Evaluează

Sunt multe asemanari intre animale, daca lupul ar fi inteligent s-ar intreba de ce seamana tigrul cu el. Asta nu e un argument. Nici daca nu ar exista biblia nu as crede teoria evolutionista. Cum explici explozia cambriana, lipsa fosilelor, prima celula, pana si informatia ADN din nucleul unei celule este exceptional ce complexa incat s-a discutat problema designului inteligent.

Răspunde

Raportează

Evaluează

Daca lupul ar fi inteligent, si-ar da seama ca e un mamifer, exact ca si tigrul, iar asta automat il face asemanator cu el. Noi oamenii in schimb, desi pretindem ca suntem inteligenti, nici macar nu ne gandim la implicatiile faptului ca suntem mamifere, si ca facem parte din aceasta mare familie de animale cu care avem atatea trasaturi in comun. Sper ca stii ca fara un stramos comun, astfel de asemanari intre specii sunt imposibile. Abordarea ta e gresita pentru ca te axezi pe ceea ce nu se stie, si-l inserezi pe d-zeu acolo, in loc sa te concentrezi pe ceea ce se stie deja. Daca tu poti sa-mi explici existenta acestor fosile din perspectiva ta creationista, atunci o sa-ti dau dreptate: http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_human_evolution_fossils

Răspunde

Raportează

Evaluează

Vorbirea şi inteligenţa
De ce inteligenţa omului este mult superioară inteligenţei animalelor, cum ar fi cea a maimuţelor? Unul dintre motivele principale este acela că noi folosim regulile sintaxei, cu ajutorul cărora îmbinăm sunetele pentru a forma cuvinte şi cuvintele pentru a forma propoziţii. Neurofiziologul teoretician dr. William H. Calvin dă următoarea explicaţie:
„Cimpanzeii sălbatici folosesc circa treizeci şi şase de sunete diferite pentru a transmite circa treizeci şi şase de mesaje diferite. Ei pot repeta un sunet pentru a-l accentua, însă ei nu îmbină trei sunete pentru a adăuga un nou cuvânt la vocabularul lor.
Şi noi, oamenii, folosim aproximativ treizeci şi şase de sunete, numite foneme. Totuşi, numai îmbinările lor au înţeles: noi îmbinăm sunete care nu au nici un înţeles pentru a obţine cuvinte cu înţeles". Dr. Calvin a remarcat faptul că „nimeni nu a explicat încă" trecerea de la modul de exprimare a animalelor, care folosesc „un sunet pentru un mesaj", la capacitatea unică a omului de a folosi regulile sintaxei.

Puteţi face mai mult decât o mâzgălitură
„Oare numai omul, Homo sapiens, poate comunica cu ajutorul limbajului? Răspunsul depinde, bineînţeles, de ceea ce se înţelege prin «limbaj», pentru că toate animalele superioare comunică, fără îndoială, cu ajutorul a numeroase mijloace de comunicare, cum ar fi gesturile, mirosul, chemările, strigătele şi cântecele şi chiar dansul, în cazul albinelor. Totuşi, spre deosebire de om, animalele nu par să aibă un limbaj gramatical organizat. În plus, de mare importanţă poate fi faptul că animalele nu pot face desene artistice. În cel mai fericit caz, ele sunt în stare doar să mâzgălească." — Profesorii R. S. şi D. H. Fouts.

„Îndreptându-ne atenţia asupra minţii umane, am descoperit, de asemenea, structuri de o complexitate uluitoare", a afirmat profesorul A. Noam Chomsky. „Vorbirea este un exemplu potrivit în acest sens, însă nu şi singurul. Gândiţi-vă la capacitatea de a folosi noţiunile abstracte ale sistemului numeric, [care, după cât se pare, este] folosit numai de oameni."

„Înzestraţi" cu capacitatea de a întreba
Cu privire la viitorul universului, fizicianul Lawrence Krauss a scris: „Ne simţim îndemnaţi să punem întrebări referitoare la lucruri pe care nu le vedem cu propriii ochi pentru că avem capacitatea de a pune astfel de întrebări. Într-o bună zi, copiii noştri, sau copiii copiilor noştri, vor răspunde la ele. Suntem înzestraţi cu imaginaţie"

Răspunde

Raportează

Evaluează