O intrebare pentru crestini: De ce credeti in Dumnezeu? Vreau niste raspunsuri de care sunteti siguri pe voi, nu gen "Deoarece Dumnezeu ne-a creat si ne iubeste", pentru ca voi intreba "De unde stii ca te-a creat si ca te iubeste" sau "De ce crezi asta?"
Ok, atunci. Păi, dacă nu e creaţie, e revoluţie, dar cum evoluţia nu oferă nimic concret şi logic, rămâne dar, Creaţia. Iată argumentul meu pe care l-am mai prezentat de altfel, însă, indiferent de ce se poate demonstra şi ce nu, ai nevoie de credinţă:
`` Consecvenţa logică în 3 etape: Indiferent cum ar fi analizată realitatea fizică sau concretă, sfârşim cu o situaţie în care nicio entitate fizică nu îşi poate explica propria existenţă. Acestea fiind spuse, ajungem la adevărata problemă, aceea de a determina câte serii de cauze sunt necesare pentru a explica întreaga existenţă. Nu putem avea o serie infinită de cauze desfăşurate în timp, pornind de la prezentul unei stări ajunse la completitudine şi regresând în căutarea cauzei ultime, fiindcă dacă succesiunea ar fi infinită, nu am ajunge niciodată în prezent. Şi aşa cum s-a menţionat deja, nimic din universul fizic nu îşi poate explica propria existenţă, de exemplu, ceva nu ia fiinţă din nimic. De aceea, pentru ca un lucru să fie `` şi este ``, trebuie să existe cel puţin o stare capabilă a exista prin sine însăşi şi care să nu îşi derive existenţa din altceva, iar această trebuie să fie de natură non fizică.
Aşadar, în această primă etapă a argumentului noi nu am postulat existenţa unui Dumnezeu, ci doar a unei entităţi non fizice care îşi explică propria existenţă şi este ne cauzată.
În etapa a doua a argumentului se ridică problema proiectului. Argumentul nu se referă la aspectul estetic, ci la specificitatea lui inteligentă. Este important să facem distincţie între acestea două. Dacă ai merge pe o planetă îndepărtată şi ai vedea un milion de pietre aranjate într-un triunghi perfect, ai putea considera, desigur, că acea formaţiune plăcută s-a putut produce întâmplător pe parcursul a mai multor milioane de ani. Dar pentru a avea capacitatea de a raţiona astfel şi de a recunoaşte calitatea estetică a aranjamentului pietrelor este nevoie de o serie de componente sau materiale brute `` alfabetul vieţii ``, care ne face să ne deosebim de mediul înconjurător. Dacă torni din cutia unui joc puzzle nişte piese în formă de litere şi ar cădea într-un anume aranjament ai putea spune că acel aranjament s-a putut produce întâmplător, dar dacă piesele în formă de litere ar cădea de fiecare dată atunci când le răstorni în aceeaşi ordine, nici măcar nu te-ai gândii la posibilitatea că ele să fi căzut din întâmplare.
Ultima etapă a argumentului, să ne uităm în istoria omenirii, mai ales la persoana Lui Isus Hristos. Vedem ce a făcut El, cine a pretins că este şi de ce îl urmează şi azi milioane şi milioane de oameni. Fără a intra în amănunte sau al compara cu alţii `` Mahomed, Krishna ( dacă a trăit, de fapt, vreodată ), Buddha etc, până la urmă, totul se reduce la următorul lucru; pentru ce îl urmează pe Hristos, faptul că universul nu se poate explica pe sine însuşi, la care se adaugă vădit inteligenţa din spatele universului şi ambele coroborate cu atestarea istorică şi experienţială a învăţăturilor şi acţiunilor Lui Isus, fac aceste argumente demne de crezare. ``
Răspunde
Ordonare:
Cronologică
Ceva nu e clar în textul tău?! Te citez:
`` In prima etapa iti dau dreptate. Te contrazic insa, cand spui ca nu ai nevoie de credinta. De ce crezi ai nevoie de credinta? ``
Nu reiese clar, ce nedumerire ai! Ori AI nevoie de credinţă, ori NU ai nevoie de credinţă? În orice caz, fi atent la semnele de punctuaţie, eu am spus lămurit că: Ai nevoie de credinţă. Există o virgulă acolo.
`` indiferent de ce se poate demonstra şi ce nu, ai nevoie de credinţă ``
Răspunde
Ce amintiri
Cand o sa vad eu o evolutie cu ochii mei, o cred. Asta cu evolutia e o teorie pe care insasi Darwin a zis ca-i varza inainte sa moara. In + sunt dovezi stiintifice ca oamenii de dinaintea noastra erau mult mai evoluati ca noi si au creat chestii care nu pot fi reproduse de catre stiinta actuala (cum ar fi piramidele). Mai sunt si alte dovezi, dar nu pot fi vazute de oamenii de stiinta 
Ce înseamnă s-o vezi cu ochii tăi? Ți-ar fi de ajuns să vezi cum evoluează o bacterie în laborator? Mă refer la a evolua spre a face ceva ce nu putea face înainte, nu de la bacterie la brontozaur. Dacă vrei să vezi macroevoluția în acțiune, mi-e teamă că va trebui să aștepți câteva milioane de ani. Până atunci poți să te uiți la câini, toate rasele de câini au ca strămoș lupul, de la pechinez la saint bernard. Desigur, e evoluție prin selecție umană, dar e ușor de văzut principiul. Nu contează ce a spus Darwin, contează realitatea. Vrei să spui ca oamenii nu pot construi piramide în ziua de azi? 
Am gresit eu. Vroiam sa spun "te contrazic insa cand spui ca ai nevoie de credinta." (In acelasi timp eu m-am gandit ca nu ai nevoie de credinta si am scris asa fara sa-mi dau seama). De ce ai nevoie de credinta? Nu poti sa faci o reevaluare si sa zici "lucrul acela nu-l stiu, pe acela il stiu. Cealalta e doar o opinie care poate sau nu sa fie adevarata. Daca o iau ca fiind adevarata sau ma comport ca fiind adevarata, dar eu nu pot verifica daca e asa sau nu, inseamna ca ma mint. Ce e asa greu? Altfel traiesti intr-o iluzie si iti fomezi viata pe niste iluzii. De ce trebuie sa avem opinii pentru tot si toate? Daca intrebi pe cineva daca exita oameni pe luna, fiecare are propria opinie despre asta. Insa-si faptul ca zici ca stii daca exista Dumnezeu sau nu e o iluzie, pentru ca nu ai cum sa stii.
Chiar daca toate sperantele mi s-au prabusit si cerul tace, chiar daca realitatea vrea sa ma convinga ca totul a fost doar o iluzie si ca m-ai parasit definitiv, am sa raman langa Tine, deoarece mai mare decat credinta si speranta e dragostea.Ea ma tine in locul unde as putea sa Te intalnesc!
Cum bine ai spus `` fiindcă nu-l putem vedea cu ochiul liber. ``, dar există, deci nu înseamnă nimic, nu? Noi vorbim acum de forţa tare `` strong force ``, însă; şi aceste `` perne electromagnetice ``, numite quarcuri, nu au început să existe din nimic, ci ele sunt efectul unei cauze ne cauzată, adică, inteligenţa din spatele a tot ceea ce există. Cele văzute şi cele nevăzute:
`` Prin credinţă pricepem că lumea a fost făcută prin Cuvântul lui Dumnezeu, aşa că tot ce se vede n-a fost făcut din lucruri care se văd. `` Evrei 11:3; ``
Aşadar, copacii reprezintă materie!
Exact. S-a incercat asta si s-au daramat. Apoi altceva. Vreau sa vad cum evolueaza o bacterie in prontozaur. Exista evolutie in sensul ca, se face o selectie printre leoparzi si raman cei mai buni leoparzi si mor cei mai varza. Dar specia ramane aceeasi. Nu se transforma leoparzii in maimute. Spui ca, conteaza realitatea. Asta e doar o teorie. Nu exista nicaieri dovezi. Multe "verigi" au fost contrafacute. Oare de ce le asa frica, ca nu au dovezi, de au ajuns sa faca fakeuri la verigi? Veriga inseamna sa gasesti o specie care sa fie 100% maimuta, una care sa fie 90% maimuta, 10% om, alta care sa fie 80% maimuta, 20% om. etc. Asa ceva nu exista si nu s-a descoperit pana acum. In schimb s-au descoperit schelete umane de zeci de metri
Da, au existat fosile contrafăcute, dar știința le-a analizat radiometric și le-a dat afară. Omul e maimuță, deci e cam complicat ce vrei tu. Oricum, înțeleg ce zici și poți vedea homo erectus, homo habilis și ceilalți strămoși ai oamenilor. O fosilă de tranziție foarte interesantă e Tiktaalik, care e între pești și animale terestre, e interesantă și povestea descoperirii lui, fiindcă a fost prezisă de evoluție, adică știau exact ce căutau și exact unde a trăit și au descoperit exact ce căutau, alt succes al teoriei evoluției. Eu nu mă voi mai obosi să-ți explic știința, fiindcă vorbesc la pereți. Poți să crezi în schelete umane de zeci de metri dacă vrei, poți să crezi și în cai verzi pe pereți din partea mea, e problema ta. Ignori dovezile dar îmbrățișezi credulitatea, succesuri! 
Pai pe mine ma ajuta cind am probleme ma rog macar am o speranta ca daca mor va mai exista o veata si icoanele nu sunt " fake " cum ai spus sau cum explici fatul ca preotii scor " draci " din oameni? tot " fake "?
Cu scheletele e alta poveste. Le-am vazut eu cu ochii mei. Sunt la Bozioru, aproape de Buzau. Cand au fost chemati arheologii sa vada, de la muzeu, au zis ca asa ceva e imposibil si au refuzat sa vina. http://www.sansabuzoiana.ro/evenimente.html?aid=27848
Cum explici tu ca manifestarile oamenilor vin de la draci? Daca speranta ca daca mori va mai exista o viata, e falsa? Ce te faci?:D Si mori de tot? Credinta nu ne face mai buni, ne face mai indoctrinati si mai mincinosi. Exista cai spirituale unde credinta e necesara si unde, prin credinta, poti obtine ceva. Dar credinta in felul acesta pe care noi o avem, nu e buna de nimic. E plina de auto-sugestii. App de credinta ne face mai buni: iti recomand filmul "Agora" http://www.imdb.com/title/tt1186830/
De ce ai nevoie de credinţă? Tocmai am explicat; singuri nu ne putem explica existenţa. Tu, de exemplu, ai putea să-ţi explici singur, fără ajutorul cuiva, cum ai luat fiinţă? Şi nu înţeleg de ce separi credinţa de raţiune? Credinţa nu este împotriva raţiunii, ci dincolo de limitele raţiunii, o continuare a ei. De exemplu, dacă doreşti să faci un mare împrumut la bancă, pe un termen îndelungat, obligatoriu trebuie să apelezi la credinţă că, vei reuşi să-l achiţi integral, altfel, nimic nu îţi poate garanta asta.
Filozofii greci au ajuns cu ajutorul raţiunii la conceptul de Dumnezeu, prin Logos, dar Pavel le-a explicat clar în discursul său la Areopag `` vezi Fapte 17:15-34 ``, referitor la descoperirea lor, explicându-le limitele raţiunii, adică, grecii descoperiseră prin raţiune existenţa veşnică a Lui Dumnezeu, dar o cunoaştere a personalităţii Lui, este posibilă numai prin revelaţie. Aşadar, Dumnezeu nu se poate găsi pe căi naturale, El se lasă descoperit de cine îl caută cu adevărat. Dumnezeu este infinit şi veşnic, El nu poate fi înţeles de omul finit şi temporal, decât în termenii limitării şi a temporalităţii cu care omul este capabil raţioneze şi să reacţioneze. Dumnezeu trebuie să se raporteze la capacitatea omului pentru a fi înţeles.
Consider ca nu ne putem explica existanta [b]in starea in care suntem.[/b] In exemplu cu banca, daca ai fi constient de valoarea credintei, ai sa ajungi la concluzia si iti dai seama ca da, nimic nu-ti poate garanta ca vei reusi sa-l achiti integral. Dar adevarul acesta ar crea o frica si o stare de panica, ca iti dai seama dintr-o data, ca da, exista si posiblitatea sa nu-l poti achita. Ca se poate intampla orice intre timp. Ai 2 variante. Ori crezi ca il poti achita integral si te comporti ca si cum nimic nu ar putea interveni sa te opreasca si ca 100% stii ca-l vei achita integral, sau sa iei si a 2-a varianta in calcul (cea pe care am expus-o mai sus). In al 2-lea caz, e mai dificil, dar esti mai aproape de adevar decat comportandu-te ca si cand sigur il vei putea achita.
Eh, viata noastra e compusa 90% din astept de "minciuni", tocmai ca noi sa facem nani nani linistiti, crezand ca totul e bine si frumos. De la "voi putea sa achit creditul la banca" pana la "Dumnezeu are grija de mine" si "Am un suflet nemuritor care continua dincolo de moarte". Este un scop pentru care se intampla asa. Daca ai vedea in cate sute de circumstante te minti sigur, chiar cu privire la tine, te-ai speria. Oamenii cred ca au sau ca pot face multe lucruri pe care nu le au sau nu le pot face. De unele nici macar nu suntem constienti. Suma asta de "credinte" ne tine adormiti, intr-o asemenea stare incat nu putem vedea nici macar adevarul pe care l-am putea vedea.
Spre exemplu, omul crede despre el ca e o fiinta unitara, ca este mereu aceeasi persoana cea care decide si ca are vointa sa faca orice, cand vrea; ca toate actiunile lui sunt constiente si voluntare. Plecand de la aceasta iluzie, omul isi creaza planuri de "evolutie spirituala" si multe altele, care nu sunt decat alte minciuni. Minciunile nu pot genera decat minciuni. Nu stiu daca intelegi unde bat. In studiu si practica e evident.
Daca tu crezi ca poti zbura, plecand de la aceasta credinta, incepi si-ti faci un plan cum sa te plimbi printre nori. Apoi, privind de la nivelul acela, crezi ca ai zburat printre nori. Ai plecat de la o minciuna, ai creat pe ea niste argumente si observatii si ai ajuns la o alta. Daca iti dai seama ca nu poti zbura, atunci vezi ca amandoua au fost minciuni (si ca poti zbura, si ca ai zburat printre nori conform planului). Dar nu poti sa-ti dai seama ca "plimbarea printre nori" e o iluzie pana nu-ti dai seama ca "a putea zbura" e o iluzie.
Evoluţia nu oferă nimic concret? Adică, tu, ca om, nu ai evoluat deloc?
Referitor la chestia ca nu vom ajunge niciodata in prezent: tot asa s-a sustinut ca marele alergator Ahile nu putea depasi o broasca testoasa, pornita cu cativa metri inaintea sa.
Ce intelegi prin "evolutie"? Daca te referi la "experienta de viata", omul nu evolueaza din punctul asta de vedere. Doar se plimba dintr-un colt in altul al camerei si cand e intr-un colt crede ca e intr-un fel, cand se duce in alt colt crede ca a evoluat. Apoi se intoarce iar in primul colt si tot asa.
Trebuie sa definesti evolutia ca om, daca vrei sa discutam temeinic 
Ai vazut tu cu ochii tai asa ceva? Eu nu cred in ''icoane facatoare de minuni''. Ca sa te vindeci depinde doar de tine. Daca tu crezi ca aceea bucata de lemn caruia tu ii zici icoana te poate vindeca asa se va intampla, daca tu crezi cu adevarat.
Cqnd eram mic,credeam în moş crăciun,pentru că mi-au spus alţii că există. Cu timpul,am început sa-mi pun întrebări şi mi-am dat seama că un singur bătrânel nu poate aduce cadouri la toată lumea în aceeaşi noapte.
Când eram mic mi s-a spus că există şi dumnezeu. De fapt mi s-a băgat pe gât ideea că există dumnezeu, şi dacă nu fac cum spune el mă şi pedepseşte. Deci chestia nu era doar de crezut, ci trebuia să mai fac şi voia lui. Cu timpul al crescut, şi mi-am dat seama că nu poate exista cineva care să creeze tot universul din nimic, şi să maiaibă nevoie să fie slujit şi de oameni.
Cam asta cred eu că înseamnă evoluţie ca om, să-ţi dai seama de chestiile cretine şi să descoperi adevărul.
Drăguţă, povestim de filme diferite, believe me! Aşadar, eşti ironic în zadar. Evoluţia în sine are 6 semnificaţii, tu la care te referi sau; poţi să le enumeri măcar? Nu confunda `` variaţiile, adaptarea la mediu `` cu procesele evolutive explicate în `` teoria `` darwinistă. Îţi repet! Povestim filme diferite.
Da, dar asta aceste "adevaruri" descoperite, despre care vorbesti tu sunt cu adevarat neglijabile. Transformarea pe care o ai ca om, pentru ca stii ca nu-ti mai aduce mos craciun cadouri este neglibabila. In plus sunt multe chestii pe care noi le consideram ok cand suntem mici si unde vedem adevarul, apoi cand suntem mari spunem ca-s chestii cretine.
In mod obisnuit, cuvantul evolutie, aplicat fie in cazul omului, fie in alt caz, presupune un fel de progres mecanicist; de genul ca anumite lucruri, conform unor legi cunoscute sau necunoscute, se transforma in anumite alte lucruri, care la randul lor se transforma si ele in altele, etc.
Avand in vedere ca in esenta, omul a ramas la fel de-a lungul istoriei, (ceea ce ne difera este doar educatia si unele "descoperiri" in iata care sunt absolut intamplatoare si subiective) nu putem vorbi de o evolutie in adevaratul sens al cuvantului, al omului.
Evolutia mai poate fi inteleasa si intr-un alt sens decat cel obisnuit. Evolutia omului, daca se produce, poate fi doar rezultatul unei cunoasteri speciale si al unui efort personal; atata timp cat omul stie doar ceea ce poate sti in mod normal, pentru el o evolutie al lui insusi este atat de lenta incat practic nu exista. Fiecare om trebuie sa aiba o cunoastere despre el insusi (caci dupa cum am spus mai sus, omul crede ca se cunoaste, dar nu se cunoaste. El are multe pareri false despre sine). Pentru a se putea cunoaste, trebuie sa se studieze pe sine. Si nu exista in cunoasterea obisnuita metode pentru a ne studia. Apoi dupa ce se studiaza si el vede situatia reala in care se afla, poate determina niste obiective personale (el stie de unde pleaca. si unde vrea sa ajunga) si doar in felul acesta, intr-o anumita directie constienta, evolutia sa este posibila. In afara unei astfel de constientizari, orice transformare a omului este absolut intamplatoare si haotica, iar ceva haotic nu poate produce ceva superior.
Este ca si cum, in loc sa urmezi facultatea de medicina, te duci intr-o biblioteca foarte mare unde ai toate cartile existente (care nici macar nu sunt repartizate pe domenii) si incepi sa citesti ce-ti vine la indemana (fara ca macar sa ai un scop) si spui ca dupa un timp esti doctor chirurg. Asa ceva este imposibil. Ti-ar trebui 10 000 de ani ca sa poti ajunge doctor "intamplator". Dar intr-o facultate, in urma rezultatului experientei altor persoane, exista o cunoastere si o metoda de aplicare a ei, astfel incat tu sa ajungi doctor in cel mai scurt timp posibil.
Arheologia nu confirma asa ceva, poate dai un ochi pe http://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_evreilor
Cat priveste Isaia, profetii, etc. vezi http://en.wikipedia.org/wiki/Postdiction
Arheologia sustine Biblia si ce e scris in ea.Un exemplu sunt sulurile de la Marea Moarta.Acolo s-au gasit manuscrise vechi care dateaza de la sfarsitul secolului al 2-lea, fiind un document scris in ebraica premasoretica, avand deci o vechime de aproximativ2000 de ani.Printre aceste documente s-au gasit si profetia lui Isaia.Iar acesta e doar un exemplu. Oricum Biblia merge mana in mana cu arheologia.
Esti ramas mult in urma cu istoria, cam la nivelul anilor '50-'60 ai secolului trecut.
"Cercetătorii Bibliei consideră că a existat un Proto-Isaia, care a scris capitolele 1-39, conținând cuvintele din sec. VIII î.e.n. ale unui profet, amplificate în secolul al VII-lea î.e.n., care conform autorilor evanghelici ar fi creat o adevărată școală de gândire în perioada 740 – 701, un Deutero-Isaia (cap. 40-55) care a scris în secolul al VI-lea î.e.n., spre sfârșitul captivității babiloniene și un Trito-Isaia (cap. 56-66), care ar putea fi de fapt mai mulți autori, a/au scris la Ierusalim după întoarcerea din exil."
Citat de pe http://ro.wikipedia.org/wiki/Isaia_(carte)
Până la urmă, nu iţi înţeleg oful? Vrei să dezvolţi nişte idei dar, undeva te împotmoleşti şi amesteci borcanele. De regulă, într-o discuţie deschisă se evită anumite subtilităţi care pot conduce la inutilitatea subiectului. Ce legătură faci tu între minciună şi crez? Aţi pune încrederea în anumite procese ale intelectului face parte tot din raţiune, de fapt, ce încerci tu să separi? Credinţa, în fond, este şi ea un proces al raţiunii, stai şi gândeşte-te puţin! Cât despre exemplul meu, indiferent cu ce doreşti să-l asemeni, până la urmă rezultatul este tot credinţa. Aşadar, cele două variante subliniate de tine nu sunt chiar cele mai bune exemple. Apropo, tu ai făcut un astfel de împrumut? Eu personal am făcut şi nu m-am confruntat sau mai exact, nu mă confrunt cu niciuna din variantele tale, ci pur şi simplu e de la sine înţeles că nimic şi nimeni nu îţi poate garanta că totul se va termina ok decât Bunul Dumnezeu şi iată dar cum ne întoarcem fără voia noastră la a sta faţă în faţă cu adevărata credinţă. Hotărârile noastre ţin întotdeauna de prezent, iar viitorul întotdeauna va aparţine Lui Dumnezeu, nu uita acest lucru!
Aşadar, marile descoperiri au avut la bază un crez! Biblia ne învaţă să credem în ceva adevărat nu în ceva fals, iluzoriu, pentru că da, există şi credinţă oarbă, dar diferenţa dintre credinţa oarbă şi credinţa bazată pe cunostere este tocmai ce spunea Domnul Isus:
`` veţi cunoaşte adevărul... `` Ioan 8:32.
Iată dar, Dumnezeu vrea de la noi să ne dezvoltăm o credinţă raţională şi nu una iluzorie care nu are niciun temei. Dumnezeu doreşte să CERCETĂM toate lucrurile şi să păstram ce este bun `` vezi 1 Tes. 5:21.
-
anonim_4396 întreabă:
26 răspunsuri
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
