Oare crestinii cred cu adevarat intr-o alta viata eterna dupa moarte? Dupa reactia lor plina de jale, dezolare, mahnire, durere etc. cand un crestin moare, imi pot da seama ca nu cred cu adevarat in toate aceste povesti din epoca bronzului.
Haideti sa facem un exercitiu de imaginatie prin care sa vedem care ar fi o reactie normala.
Sa ne imaginam ca o persoana pe care o iubiti foarte mult obtine slujba visurilor lui si va fi prima persoana trimisa pe o planeta care se afla in afara sistemului nostru solar. Asta este ceea ce isi doreste cel mai mult, iar acum ca a obtinut acest lucru este in culmea fericirii. Datorta naturii acestui loc de munca, nu vei mai avea ocazia sa-l mai vezi vreodata, abia va ajunge in viata la destiantie deci va fi plecat pentru totdeauna.
Din cauza ca va calatori aproape cu viteza luminii nu se vor putea trimite si primi mesaje, asa ca nu veti mai putea comunica deloc cu aceasta persoana.
Cum v-ati simtii in acel moment la auzul acestei vesti?
Imi imaginez ca simtiti putina tristete fiindca tineti foarte mult la aceasta persoana, va bucurati de compania lui, dar in acelasi timp sunteti fericiti pentru el, fiindca asta a vrut cel mai mult, asta si-a dorit cu adevarat de la viata. Acum daca asta este corect, trebuie sa observati ce nu simtiti. Nu simiti durere, nu jelti dupa el, nu ajungeti la disperare.
Daca va indoiti de acest lucru, vreau sa va imaginati ca luni nava lui a fost lansata cu succes, iar joi aflati ca a avut loc un accident si nava a explodat in spatiu. Observati o schimbare a emotiilor in ciuda faptului ca situatia este aceeasi pentru voi, nu l-ati mai fi vzut inaninte si nu il veti mai vedea nici acum. Deci daca ar fi fost vorba doar despre ce iti lipseste tie in viata, sentimentele tale nu s-ar fi schimbat.
Acest sentiment de durere profunda apare cred eu, doar atunci cand cineva pe care il stim a pierdut ceva cu adevarat important.
Daca credeti cu adevarat intr-un paradis al mortilor, atunci acest sentement de durere este irational. Din acest motiv nu credeti in rai, deoarece cand cineva moare considerati ca este o tragedie si nu un lucru bun, nici pentru voi si nici pentru ei(mortii) si cu cat o persana este mai buna cu atat tragedia mortii lui este mai mare ceea ce este contraintuitv, daca ne gadim ca o persoana buna are o sansa mai mare sa ajunga in rai.
Daca exista un rai, atunci moartea este cel mai bun lucru care i se poate intampla oricui si ar trebui sa ne bucuram din toata inima cand cineva moare, dar nu o facem, fiindca stim ca asta este singura viata pe care o avem.
Ordonare:
După relevanţă
Doar ca exista si iad, si noi ne cam stim pacatosi. Si pe urma te desparti de cineva drag.
Răspunde
Aha, deci Isus a venit sa moara pentru sfinti si nu pentru pacatosi ca sa le ofere viata vesnica. Este ca si doctorul care ii vindeca pe sanatosi, desi el a afirmat ca avenit pentru cei bolnavi.
"Si pe urma te desparti de cineva drag. "
Una este sa te desparti de cineva drag temporar si sa stii ca acel cineva drag traieste intr-un paradis, iar altfel sta treaba cand stii ca acel om si-a pierdut ceva cu adevarat important si irecuperabil ca si viata, atunci da, ar fi justificat sentimentul de durere.
Răspunde 
Noi am fost creati cu dorinta deca trai vesnic. Eclesiastul3:11. Moartea nu facea parte din scopul lui Dumnezeu cand a creat primii oameni.De aceea noi simtim durere cand cineva drag moare. Romani5:12. Oricum e incurajator sa stim ca in curand Dumnezeu va pune capat acestui sistem si va aduce paradisul pierdut de Adam si Eva si acolo vor fi inviati cei dragi care au murit, pe pamant. Ioan5:28,29,Isaia65:20-25,1Corinteni15:26
Eu nu am nici o dorinta de a trai vesnic, stiu ca eternitatea in orice conditii mai devreme sau mai tarziu devine un iad, ajungi sa fi un Sisif blestemat. Dar tot irational este sa plangi dupa cineva daca tu crezi ca o sa invie si o sa traiasca vesnic.
Eternitate dar nu in conditile actuale ci in paradisul pamantesc.
In cer, "multe locasuri sunt", spune Scriptura. Crezi ca nu este pregatit Dumnezeu sa ne ofere ceva ce va putea depasi cu mult asteptarile noastre?
După VIAŢA BIOLOGICĂ, într-adevăr SUFLETELE îşi vor continua existenţa în VEŞNICIE, pentru că "Dumnezeu A PUS ÎN INIMA LOR (ale oamenilor) şi VEŞNICIA!" Ecclesiast 3, 11;
Luca16, 22: Şi a murit săracul (Lazar) şi a fost dus de către îngeri în sânul lui Avraam.
"Şi ca pulberea să se întoarcă în pământ cum a fost, iar sufletul să se întoarcă la Dumnezeu, Care l-a dat." Ecclesiast 12, 7
Ecclesiast 3, 11: „Toate le-a făcut Dumnezeu frumoase şi la timpul lor; El A PUS ÎN INIMA LOR (a tuturor) şi VEŞNICIA, dar fără ca omul să poată înţelege lucrarea pe care o face Dumnezeu, de la început până la sfârşit."
"Fiecăruia (SUFLETELOR DE "DINCOLO") dintre ei li s-a dat o haină albă şi li s-a spus să se mai odihnească puţină vreme, până când se va împlini numărul tovarăşilor lor de slujbă şi fraţilor lor care aveau să fie omorâţi ca şi ei" Apocalipsa 6, 9-11
"Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul şi după aceea nu vă mai pot face nimic. Am să vă spun de cine să vă temeţi: temeţi-vă de Acela care după ce a ucis, are puterea să arunce în gheenă; da, vă spun, de Acesta să vă temeţi" Luca 12, 4
"Si precum este randuit oamenilor, o data sa moara, iar dupa aceea sa fie judecata" (Evrei 9, 27).
"Toţi trebuie să ne înfăţişăm înaintea scaunului de judecată, pentru ca fiecare să-şi primească răsplata după binele sau răul pe care-l va fi făcut pe când trăia în trup" (II Corinteni 5, 10
"Ci eu, deşi departe CU TRUPUL, însă de faţă CU DUHUL, am şi judecat, ca şi cum aş fi de faţă, pe cel ce a făcut una ca aceasta:" I Corinteni 5, 3
" Să daţi pe unul ca acesta satanei, spre pieirea TRUPULUI, ca DUHUL să se mântuiască în ziua Domnului Iisus." I Corinteni 5, 5
" Şi este împărţire: şi femeia nemăritată şi fecioara poartă de grijă de cele ale Domnului, ca să fie sfântă ŞI CU TRUPUL şi cu DUHUL." - Corinteni 7, 34, etc...
Teoretic asa ar trebui, ca cei care raman in viata sa se bucure ca cel drag a murit ca s-a dus in rai. indiferent ce o facut in viata, popa il trimite in rai, la loc cu verdeata. dar biblia aminteste in 2timotei 3:5 de o categorie de oameni interesanta: care au o credinta, sau nadejde, dar ii neaga puterea. adica nu are nici o valoare in viata lor. asa se explica show-ul care il fac cand moare cineva drag.
asa cum sa mai amintit si aici, speranta pentru ce-i morti este invierea Faptele Ap. 24:15
"Daca exista un rai, atunci moartea este cel mai bun lucru care i se poate intampla oricui "
Nu avem garanția ca se ajunge in Rai.
Exista multe tentații aici pe pamant.
Pai I(i)sus nu iti oferea aceasta grantie? Trebuia sa specific ca oricine din religia din care faceti parte si care se comporta conform asteptarilor acelei religii, care reprezinta asteptarile Zeului/Zeilor in care credeti.
Nu exista garantie.
Iisus doar ne-a aratat calea.
Putini crestini au inteles mesajul, de atei nici nu are rost sa mai pomenim.
Oh, deci tu faci parte din crestinii care cred ca D-zeu a facut un "sacrificiu" pentru o minoritate selecta, care au capacitatea sa-l inteleaga. Pai atunci nu e de mirare ca bocici ca disperatii, cand credeti ca mortu de fapt se va praji in iad pentru o eternitate, mai sinistru nici ca nu se putea, dar tu de fapt esti doar o minoritate, majoritatea crestinilor cred ca vor ajunge in rai.
Sacrificul a avut un scop precis iar invataturile altul.
Raiul si iadul sunt pentru incepatori.Ar fi prea simplu.
Bine maestre, te las sa aprofundezi absurditatea.
Interesanta analogie, dar ceea ce nu intelegi este ca poti sa te duci in Iad, de asemenea. De ce sa fie un lucru bun sa ajungi in Iad?
Nu tu decizi daca ai fost bun sau rau, si tocmai pentru ca omul de zi cu zi nu interactioneaza cu divinitatea (in afara rugaciunii), nu are de unde sti ce il asteapta exact. Ne este frica pentru ca stim ca pacatuim zilnic si la orice pas. Ca nu vom putea intra in gradina Raiului.
Cum sa te bucuri cand moare cineva? Pentru ca il pierzi definitiv din viata ta pamanteasca. E un lucru dureros. Daca ar fi fost bine, atunci ai fi simtit bucurie cand pierzi pe cineva. Dar in schimb tu simti numai suferinta si durere.
"Cum sa te bucuri cand moare cineva? Pentru ca il pierzi definitiv din viata ta pamanteasca."
Din moment ce te astepta o alta viata eterna, aceasta viata este fara valoare raportat la ce urmeaza, iar din moment ce viata aceasta nu are valoare automat nici cei care fac parte din ea nu au valoare.
NU POTI crede în ceva ce nu exista după moarte dar Biblia arata ca exista speranța invierii:Ioan5:28,29
Nu va mirați deoarece vine timpul când toți din morminte vor fii inviati
Asta este adevărata speranța pentru cei morți iar Isus când a înviat morți a demonstrat ca poate face acest lucru
Pentru intrebari tampite ca aceasta nu exista raspunsuri decat tot tampite. Din pacate nivelul meu de inteligenta nu mi permite sa ma cobor atat de mult.
Sa iti spun parerea mea. Nu cred in toate aceste prostii, insa cred ca este ceva mult mai presus decat ne putem noi imagina. Daca stai sa te gandesti la ce cred crestinii, atunci lumea ar trebui sa fie ceva frumos, nu crime, violuri, jafuri s.a.m.d. Aflam noi adevarul dupa ce murim.
Daca stau sa ma gandesc la ce cred crestinii, atunci lumea asta ar fi un iad plin de mizerie si suferinta si am fi invatati sa ne placa suferinta, fiindca a noastra va fi imparatia cerurilor.
Ei bine dupa moarte nu mai afli nimic, pentru ca esti mort.
E putin probabil sa te bucuri de o despartire de cineva drag, de o despartire definitiva (indiferent ca implica plecarea pe o alta planeta, moartea, sau pur si simplu departarea). Vorbesc din punctul meu de vedere: mi-e imposibil de greu sa rup definitiv legatura cu cei dragi.
Sentimentul acela de disperare, de tristete profunda despre care vorbeai tu, cand e vorba de moarte... se accentueaza nu din lipsa de incredere a unui paradis etern... ci din imposibilitatea noastra de-al intelege, din egoismul caracteristic iubirii ( il vrem pe cel drag alaturi de noi, simtim nevoia de comunicare, chiar si de la distanta).
Referitor la exemplul tau cu accidentul din spatiu... sentimentul de intristare se accentueaza pentru ca cel drag nu si-a implinit visul, vis pentru care ti-ai infranat intristarea despartirii, pentru fericirea lui.
Eu cred intr-un paradis al lumii de dincolo, doar ca uneori nu ne simtim demni de asta: unii il meritam mai mult, altii mai putin, si-atunci apare nesiguranta, teama... Acum stau si ma intreb ce sens are paradisul daca nu il imparti cu cei dragi?
In exemplul pe care ti l-am dat am fost mult mai negativ decat in exemplul pe care il spune religia crestina. Nu numai ca despartirea este temporara si il vei reintalni pe mort, dar vei sta o eternitate cu el, gandul acesta ar fi de ajuns incat sa iti permiti sa te plictisesti de cei dragi de acum, doar ai o afurisita de eternitate sa tot stai in prezenta lor, pana ajungi sa te scarbesti de ei, de tine si de viata ta eterna.
Totusi in exemplul pe care ti l-am dat eu iti spun sincer ca m-as bucura, findca eu nu cred in dragoste egoista si posesiva, aceea nu prea este dragoste si mai mult nevoia de a detine ceva sau pe cineva care iti provoaca placere. Daca te gandesti la ei ca la niste fiinte umane cu ratiune si nu ca la niste obiecte, ai putea fi dispus sa renunti la multe dintre placerile tale in detrimentul placerilor lor si gandul acesta chiar ti-ar provoca fericire, pe asta se bazeaza o familie pana la urma, iar un om care se gandeste mai mult la atlii decat la el este un om mai fericit decat unul egoist. Suntem animale sociale pana la urma.
A plange de tristete sau fericire nu conteaza, nu actiunea de a plange este importanta si sentimentul pe care il simti.
Sa trecem pe langa aceste pseudo-filozofii "profunde" care imi spui ca nu pot fi intelese deci nu ai ce sa-mi explici fiindca ceea ce imi propovaduiesti nu intelegi. Din moment ce vei fi etern, constiinta ta va fi eterna intr-o stare de bucurie permanenta, moartea este o fericire, iar viata aceasta in cel mai bun caz trebuie tolerata daca nu chiar urata dupa cum ne spune si I(i)sus in Luca 14:26, asa ca groaza de moarte gandindu-te la trecut si apoi la viitor este irationala, viitorul este mai luminos decat trecutul, practic pentru moarte traiesti, moarte trebuie sa iti doresti si moartea trebuie sa o astepti, mai pe scurt orice religie care promite o alta viata dupa moarte nu este decat un cult al mortii.
De ce iti este mila de mort? De asemenea de ce iti este goraza de moarte? Corpul fizic este doar un invelis, asa ca nu conteaza ca putrezeste si il mananca viermii, constiinta lui va trai fericita intr-un paradis sau Zeul tau ii va reface corpul la a doua venire si ii va oferii nemurirea intr-un trup nou fara "pacat", asa cum ne-au promis oamenii antici ca le-a promis lor D-zeu.
Unde l-a dat Dumnezeu pe fiul sau? Ca din cate am auzit cica este viu, etern si atotputernic.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
