Oare cum ii explici unui copil cine e Dumnezeu atunci cand devine constient de el si cand pune intrebari?==
Eu eram în clasa a 12 a și Bogdan avea în jur se 3 ani.
El mi-a povestit că a fost o discuție între copii de la cămin, despre cum au apărut oamenii!
Îmi zicea că este o fetiță foarte proastă cu la el la cămin, care zice că a fost la țară la bunicul ei și popa de acolo zicea cum Dumnezeu i-a făcut pe oameni din pământ.
Bogdan era supărat că fetița a putut repeta o asemenea tâmpenie.
Bogdan s-a apucat să îmi explice, că dacă pe oameni îi prinde o ploaie foarte puternică și bate vântul tare, ei răcesc tare rău, și ajung la spital și le face injecții.
Dacă oamenii ar fi făcuți din pământ și i-ar ploua foarte tare s-ar face noroi și asta, nu se întâmplă!
Pentru că udați cu multă apă, nu se fac noroi, înseamnă că oamenii nu sunt făcuți din pământ.
Iar să zici că oamenii sunt făcuți din pământ când nu este așa, este o prostie mare, mare de tot.
El mi-a spus că este mic și că nu l-a cunoscut pe Dumnezeu și că nu știe cine este ăsta, și nici cu ce se ocupă.
Dacă Bogdănel m-ar fi întrebat cine e Dumnezeu și ce este cu ăsta, mi - ar fi fost mai greu să îi răspund.
Bogdan era un copil bastard!
Mă-sa a vrut să îl boteze.
Preotul înțelegând că copilul este făcut în afara căsătorie, a vrut să o fure de bani pe femeie, cerând de cinci ori prețul față de un botez obișnuit.
Ea s-a înfuriat și nu l-a mai botezat, dar a și a spus că nu îi va da copilului ei, nici un fel de educație religioasă.
Gândind cu capul lui, de copil 3 ani, și nefiind cu mintea îmbâcsită cu creștinism, a desființat fără să știe, creaționismul bibliei creștine.
Mi-a pus întrebarea, cumplită: „ De fapt, din ce sunt făcuți oamenii? ".
Am încercat să îi explic că omul este făcut din celule care sunt făcute din lucruri mai mici care lucruri mici sunt făcute din substanțe bio-organice complexe. Cum este făcută o celulă și partea de biologie a înțeles-o el, după ce i-am explicat și a și văzut figuri în cărțile de biologie.
Nu a mers cu substanțele bio-organice că este imposibil să îi explici unui copil așa mic, despre substanțele bio-organice, și el să și priceapă.
Concluzia lui Bogdan a fost că ori sunt prost și nu știu să explic.
Ori sunt rău și nu vreau să îi explic lui.
I-am spus că substanțele bio - organice din care sunt făcute porțiunile de celulă din corpul omenesc au formule așa complicate, că nici nu se învață la liceu, ci doar la anumite facultăți.
Că nu se poate ca la școală să nu înveți din ce sunt făcuți oamenii și că îl mint eu.
Bogdan era un mare șmecher și dacă nu făceai cum credea el, că trebuie să faci, știa să îți vorbească și tare urât.
Era foarte obositor „ tânărul Bogdan" și nu era de loc, un copil drăguț.
Desigur,Satan poate produce mult rau, daca nu-i invatam pe copiii nostri caile si Cuvantul lui Dumnezeu, daca nu-i ajutam sa respecte legile lui Dumnezeu, daca nu-i disciplinam si nu-i calauzim, si daca nu-i invatam sa faca alegeri dupa voia lui Dumnezeu.Invata pe copil calea pe care trebuie s-o urmeze, si cand va imbatrani, nu se va abate de la ea.Atuncii cand nu facem acest lucru, copiii nostri pot deveni rebeli si pot face alegeri care sa ii scoata de sub protectia lui Dumnezeu.
Poate de aceea ateii nu prea fac copii, de teama ca nu stiu ce sa le raspunda in afara de nu stiu si nu exista.
E ex ateu, intelege-l :o3
Doar animalele fara ratiune fac copii fara sa se gandeasca, mai sunt si din alea cu ratiune, cica ar avea, si fac, apoi "dumnezo cu mila".
http://www.vhemt.org/whybreed.pdf
Interesant tabel
Habar nu aveam ca ar putea exista asa multitudine de motive pe acest subiect...
De aici rezulta ca oamenii isi concep si cresc copiii dupa felul fiecaruia de a fi si de a percepe lumea inconjuratoare. Unii cu mai mult folos, altii cu mai putin folos.
Si astfel se perpetueaza si diferentele majore intre persoanele membre ale aceleeasi specii pamantene.
Vine un moment cand sufletul isi cere drepturile si iti aduce aminte de scopul scurtei vizite pe Terra.
Depinde mult unde te afli pe scara evoluției spirituale. Daca abia ne-am reincarnat din animale este normal sa insistam sa fim atei iar sufletul are rabdare sa ne lase sa ne mai acomodam. Sufletul este o scânteie divina o mica parte din Dumnezeu.
De aceea se spune sa nu judecam pe nimeni deoarece suntem cu totii fii ai aceluiași Dumnezeu chiar daca avem nume sau concepte diferite despre El.
Eu cunosc mulţi atei, prietenii ai părinţilor mei care au copii şi destule argumente pentru a-şi susţine opiniile. În concluzie, mănânci căcat.
"prietenii ai părinţilor mei "
Esti clasa a II-a?
Ar trebui sa stii sa scrii mai bine.
Ăsta-i argumentul tău? Tăceai, mai bine.
Era de fapt "prieteni ai părinţilor mei", mare chestie. Dar sigur mă, sunt agramată pentru că am adăugat un "i" din neatenţie. Pot să-ţi spun şi eu că nu prea ştii ce-i aia virgulă, dacă e să continuăm subiectul ăsta. În fine.
Tot mănânci căcat.
"Ăsta-i argumentul tău?"
Ce argumente poti da cuiva care nu stie sa scrie si este cu "cacatul" in gura la fiecare fraza?
Scrii ca o tiganca manelista si mai vrei si argumente:
"În concluzie, mănânci căcat. "
"Tot mănânci căcat."
"E un căcat ce ne arăţi tu. Alege alteceva."
"Vorbeşte ăla care ascută electro căcat house..."
"De ce în utlimele două zile aud din ce în ce mai des de căcatul ăsta?"
Nu am cautat mai departe ca deja mi s-a facut scarba de tine.
Cind o sa înveți sa scrii decent si sa te comporți civilizat, poate o sa-ti aduc si argumente. Pana atunci ești doar o ratata prost crescuta si lipsita de bun simt.
Nu trebuie sa fim asa drastici. Stii ca omul tinde sa respinga si sa considere gresit orice e diferit de opinia lui.
Pur si simplu, nu avem de unde stii ca ceva este total gresit si ca ceva este total corect.
Nu avem motive de ura intre atei si crestini. Nu avem un motiv palpabil.
I-as spune ca s-ar putea sa existe ceva, cineva undeva in Univers, care ar putea sa fie chiar forta din noi, puterea de a trece pesa fte obstacole, ar luorma increderii in noi si ca nu ne putem descoperi curajul decat atunci cand suntem pusi in situatia limita.
Poti raspunde la un comentariu de-al cuiva fara cuvinte jignitoare.
Dar nu ziceam neaparat de crestini. Uite, saracii se inmultesc ca paduchii. Ce educatie o sa primeasca acei copii? Poti sa fii crestin sau ateu si sa fii sarac, un crestin zice "facem si ne ajuta dumnezeu", un ateu stie ca nu-l ajuta nimeni, e trist, dar asta e realitatea. Pe crestin n-o sa-l ajute nici un dumnezeu si copiii ajung vai de capul lor, fac la randul lor copii, tot asa.
O sa ti-l imbolnaveasca ceilalti copii cu idei despre iad, diavol, posedati, s.a.m.d.
E cam complicat. Dumnezeu este Cel care a facut tot ce putem vedea si tot ce nu putem vedea inca: raiul, ingerii iadul si diavolii (pe care nu Dumnezeu i-a creeat ci au devenit ei). El este fara de inceput si fara de sfarsit. Dumnezeu este atotputernic, ombiprezent si este bun. Nu doreste raul niciunui om, ci ne iubeste mai mult decat ne putem noi imagina dar este si drept. Eu atat m-am priceput sa spun, cel mai bine ar fi sa stai de vorba cu un preot.
Conştient de el? Adică (semi)îndoctrinat deja? Altfel nu văd cum.
Depinde de vârsta copilului. Dar cea mai simplă explicaţie ar fi "Moş Crăciunul oamenilor mari".
Mi se pare logic si de bun simt, sa nu iti manipulezi copilu cu povesti crestinesti.
Prezentarea pe care o faci tu este subiectiva, presupun ca esti crestina. lumea e crstina (in Romania) pentru ca "asa trebuie" sau "asa zice lumea". nu frate esti liber sa alegi ceea ce vrei. mare parte din cei 80 % de crestini ortodoxi din Romania au ales religia asta din cauza manipularii parintilor.
Asta asa este,oamenii aleg si adopta religia din tara natala pentru ca asa fac toti,este efectul de turma,iar pe parcurs, gandurile li se schimba.
Sunt crestina, da, dar nu sunt fanatica religios.
In ultimul timp imi caut impacarea, totul e haos si incerc sa caut ceva in care sa ma regasesc...
Depinde de contextul in care aduce acest concept in discutie, e tare posibil sa-ti explice el cum sta treaba cu dumnezeu atunci cand devine constient de partea sa divina
Constient de cine?
"Dumnezeu e ceva ce au inventat oamenii cand nu au gasit raspunsuri la intrebari despre viata si natura. Uite, pentru ca nu intelegeau ploile si furtunile au spus ca le-a dat el, din suparare, dar tu stii ca e vorba de circuitul apei in natura si de curenti de aer."
Nu poate sa devina constient de el(!), eventual daca a luat-o razna. Te referi daca aude de el, de valorile religioase.
Impartialitate. Il iau pe "nu stiu" in brate. E cam greu, eu avand o convingere... I-am spus parerea si atat, nu incerc sa-l conving, nici ca-i alba nici ca-i neagra. I-am spus hoatarat ca nu sunt atotstiutor, chiar daca el e cam convins de asta, ha ha ha...ha ha.
Credinta. Parintii mei nu m-au indoctrinat in viata lor cu iadul vesnic sau mai stiu eu ce. Parintii mi-au afirmat doar de existenta Domnului. Evident, ca pe masura ce auzeam tot mai multe despre El, am inceput sa-L simt, parca ma conducea pe un drum, dar apoi am inceput sa gresesc inaintea Lui, si pe masura ce-mi cresteau faradelegile( si inca cresc, din pacate) numai simteam acea indrumare. Oh, ma simteam implinit, curat.
''cum ii explici unui copil cine e Dumnezeu?''
Simplu. Ca El exista. In rest, Il las pe Dumnezeu sa-l conduca. Evident, am sa-l invat s atraiasca si dupa regulile morale si crestine, dar pana la urma ramane alegerea lui.
Dar tu?
Interesant, si mi se pare destul de corect...
Eu.i-as spune ca atat timp cat suntem aici in viata e imperios sa respectam oamenii indiferent de cultura, nationalitate,religie, clasa sociala.
I-as spune ca s-ar putea sa existe ceva mai presus de noi (d-zeu) si ca ar putea lua forma fortei, curajului din noi, sperantei din suflet, increderea ca nimic nu e atat de greu cum pare si ca toate trec in final.
Mai departe ar hotara el.
Cand aveam 3-4 ani, ma duceam cu bunica la biserica, care era foarte credincioasa. Atunci se intampla un lucru interesant: intrebarile despre orice nu vin una dupa alta, ca pe TPU, decat daca copilul a experimentat ceva in legatura cu acel subiect. Copilul nu are deja un sistem in care e indoctrinat. (Mai pe romaneste, nu crede ca le stie pe toate). Copilul are tendinta sa imite pentru ca el pur si simplu nu stie ce sa faca si daca parintii i-au dat 2-3 raspunsuri si l-au scos dintr-o situatie pe care el nu stia sa o rezolve, isi face impresia ca oamenii mari le stiu pe toate. De aceea si imita asa mult, pentru ca el crede ca tot ce e la parinti e bun. Deci daca-i spui ca "Doamne Doamne" are grija de noi, el crede asa, pana cand apare o fapta contrarie sau care nu se potriveste in context. Cata vreme nu poate demonstra si arata ca Doamne Doamne nu are grija de el, el nu pune alte intrebari. El vine cu argumente contra doar cand observa o contradictie.
@Angel0
1. Scrii mai prost ca mine. Tu doar foloseşti cuvântul pe care l-am greşit împotriva mea, la fel ca şi limbajul pe care-l folosesc, pentru că nu ai cum altfel să te aperi. Nu ai argumente pentru afirmaţia de mai sus, aşa că o tot întorci, încercând să schimbi subiectul. Dacă ai avea argumentele pe care ţi le cer, mi le-ai aduce. Prost să fii să nu-ţi susţii o opinie din cauza limbajului celuilalt, sau eu mai ştiu din ce alte motive. Probabil nu vrei să te afirmi că putrezeşte modestia în tine.
2. De ce tot îmi scotoceşti răspunsurile? Ce vrei să dovedeşti? Că am un limbaj urât? Am, sunt conştientă.
3. Dragă, nu ştiu cum poţi să-mi spui că sunt o ratată prost crescută şi că jignesc, din moment ce faci acelaşi lucru.Şi de când are inteligenţa legătură cu limbajul? Am fost crescută bine, te asigur. Doar că, unii oameni nu merită să li se vorbească frumos. Mi-e scârbă de voi, ăştia care vreţi să fiţi pupaţi în cur tot timpul cu amabilităţi şi linguşeli. Dar înţeleg, tu preferi ipocrizia şi oamenii care nu pot spune lucrurilor pe nume pentru că dau pe afară de diplomaţie. Ei bine, eu nu văd lucrurile aşa.
4. Nu ştiu de unde ai scos toată treaba cu legea oglinzii, dar e amuzantă.
În concluzie, N-ai argumente şi spui şi prostii.
Mă duc să plâng acum, pentru tot ce mi-ai spus şi să încerc să mă schimb, ok?
Incepi cu lucruri simple...
Ii poti spune ca Dumnezeu e cel care ne-a creat, ca nu-l vedem, dar el ne vede, ii putem spune ca Dumnezeu inseamna sa iubesti, si sa ierti.
Nu recomand sa-i bagi Biblia pe gat.
Copiii atunci când se nasc, sunt atei.
Iar pe parcursul vieţii, se obişnuiesc cu credinţa. Sau cel puţin, o înfiinţează. Nici ei nu-s siguri de ce simt şi ce cred, dar sunt îmbibaţi cu minciuni de natură umană, de faptul că mulţi oameni mint în legătură cu existenţa lui Dumnezeu.
Spune-i adevărul, spune-i că nu există Dumnezeu, că nu există o dovadă clară. Nu-l minţi.
As face-o, dar problema este ca el s-ar putea simti confuz... daca ce-i spun eu si ce-i spune lumea se afla in contradictie.
LiZa, un posibil raspuns la intrebarea ta, l-ai putea gasi aici: http://tomisthecat.ro/biblia-pe-intelesul-copiilor-mici/
Totusi as mai adauga ceva: NU trebuie sa-i explici, ci doar sa-i acorzi "sprijinul" de care are nevoie pentru o simpla ADUCERE-AMINTE. "Ilumineaza-i" doar CALEA pe care crede-ma ca varsta "frageda" fiind inca impregnata cu energiile "Sferelor Celeste", o cunoaste, chiar mult mai bine decat noi toti "maturii" la un loc!
Alexsiatat
Dacă vrei să-i bagi prostii în cap, bine.
Îi spui că e '' Sfântul '' care a creeat planeta şi universul, care ne păzeşte pe toţi.
Lol, ar fi culmea.
Iti zic eu dumnezeu este o persoana foarte buna ce ne ajuta cu toate puterile de acolo de sus noapte a fost facuta cand el a fost omorat de oamenii rai care l-au omorat fara el nu egsista nimic
O sa isi dea seama mai tarziu.Du-l la Biserica de cateva ori si crede-ma ca daca ii va placea, si va intelege, se va duce de placere inca de multe ori.