| KitKat15 a întrebat:

Ok, deci ma tot gandeam la o chestie legata de Dumnezeu si nu pot sa-i dau de capat.

Zilele creatiei :
Ziua I : Lumina
ziua II: Cerul
ziua III: Pamantul si lumea vegetala (plantele)
ziua IV: Luminatorii cerului
ziua V : Pasarile zburatoare si animalele din apa
ziua VI: Animalele terestre si omul, care reprezinta coroana creatiei
ziua VII: S-a odihnit.

Ce vreau sa intreb : Daca Lumina a fost creata in prima zi, dar Luminatorii Cerului in a patra, atunci cum naiba era lumina? Ce dadea pamantului lumina in cele patru zile pana cand si-a adus aminte ca trebuie sa faca si soarele?
Profa mea de religie a zis ca este vorba de o lumina "divina", but i think it's bullshit.
Parerea voastra?

27 răspunsuri:
| MMihai a răspuns:

Este mult prea mult de comentat!

Nu se referă la lumina fizică, ci la lumina creației și la lumina ne păcătuirii, precum și la iluminarea de realizare a modelului.

Deci în prima zi s-a realizat / a fost elaborat / a fost realizat modelul creației!

Barbarii care au primit această informație nu au priceput nimic și au crezut că este vorba de lumina fizică, care oricum nu era posibilă fără sursa de lumină fizică.
Necunoașterea a amplasat prea târziu „fabricarea soarelui și a stelelor", asta era treabă pentru ziua a 2 a sau a treia.

| danut a răspuns:

"Ok, deci ma tot gandeam"

Apocalips 21, 5. Acolo nu va mai fi noapte. Si nu vor mai avea trebuintã nici de lampã, nici de lumina soarelui, pentru cã Domnul Dumnezeu îi va lumina. Si vor împãrãti în vecii vecilor.
Tu intrebai, nu gandeai, caci daca gandeai, NU intrebai. Numai bine.

| KitKat15 explică (pentru danut):

Imi pare rau ca nu stiu Biblia pe de rost. happyhappyhappyhappy -.-

| victoreanu a răspuns:

La 14 ani este vorba de lumina roz.

Mai vorbim la 18 sau poate la 38 de ani. Depinde de tine!

| relian a răspuns:

Nu te mai agita ca nu poti clarifica o balaceala a unui text sau mai multor texte bagate in aceiasi oala.Ca idee acea lumina care a aparut de fapt daca citesti cu atentie n-a fost facuta.Deci ATENTIE Dzeu nu a zis sa facem sau sa fac lumina.A Zis sa fie lumina.Sint doua chestii total diferite.Una este sa faci lumina adica so creezi din ceva sa creezi atunci pe loc un aparat care sa genereze lumina si alta est sa fie lumina, adica deja apartul care produce acea lumina exista, doar trebuia pus in functiune.Este ca si cum spui aprinde lumina.Deci noi avem acel ceva care genereaza lumina.Ca urmare Dzeu a spus unia din gasca lui sa aprinda lumina sa vada ce este prin jur ce sa descoperit, sa vada peste ce au dat. Daca te uiti asta este in prima zi. Daca tu ajungi intr-un loc intunecat primul lucru cel faci este sa ce? Sa faci lumina normal.Vad unia scriu romane incercind sa abureasca pe aici lumea. Daca te uiti la geneza o sa observi si altceva.Mai citeste odata si o sa ai surpriza sa constazi ca sint de fapt 2 geneze nu doar una. Dupa ce se termina asta aratata de tine vezi imediat urmatoarea fraza este deja alta geneza in care lucrurile sau petrecut altfel.Ups pai cum asa? Pai probabil au scris mai multi si cineva le-a pus la gramada, na mai stat sa le rumege sa le dea la corectat, na mai avut bani, probabil erau in criza financiara.

| milan9 a răspuns:

Afirmaţia "cerul şi pământul" lasă posibilitatea ca "începutul stelelor" să preceadă "începutul Pământului". Nu este exclusă succesiunea "cerul" şi apoi "pământul".

| milan9 a răspuns:

„In prima zi a creat lumina si intunericul".
Apariţia luminătorilor în ziua a patra când începuse deja formarea pământului ar putea fi un aparent motiv de contradicţie, dar, lucrurile se explică dacă facem apel la câteva noţiuni din astronomie, referitoare la formarea stelelor.

Astfel, procesul formării stelelor şi a soarelui a putut începe înaintea formării Pământului dar transformarea lor din "nebuloase", "nori moleculari", "roiuri de materie", "globule", "protostele"… în stele, care să nu fie doar "existenţe" rece şi întunecate, ci corpuri calde care să emită lumină, transformarea lor efectivă în "luminători" a putut să aibă loc astfel într-o perioadă ulterioară, "târzie", compatibilă fără contradicţii cu "ziua a patra".

Iată compatibilitatea care face inutile discuţiile contradictorii dintre ştiinţă şi spiritualitate...

În afara de acest lucru putem bănui că au existat şi stele a căror formare a început mai târziu decât începutul formării Pământului, astfel că în mod logic, lumina lor a ajuns mult mai târziu.

Nici în această a doua situaţie, nu se contrazice afirmaţia din Hexaimeron, Cartea Facerii, ziua a patra, cu toate că termenii prezentării Revelaţiei prin Moise avea mai mult scopul de a descoperi posibilitatea relaţiei cu divinitatea şi în nici un caz, rigurozitatea ştiinţifică...

| Dandanache a răspuns (pentru milan9):

"În afara de acest lucru putem bănui că au existat şi stele a căror formare a început mai târziu decât începutul formării Pământului, astfel că în mod logic, lumina lor a ajuns mult mai târziu. "

Asta doar daca admitem ca zilele Facerii sunt, fiecare in parte, de natura multimilenara. Sunt doar o mana de stele aflate la o distanta de cateva mii de ani lumina de Pamant.

| milan9 a răspuns (pentru Dandanache):

Exactly...winking

| sublime89 a răspuns:

Normal ca e bullshit, ai tras concluzia corecta laughing Si pe langa asta ar mai fi cateva "erori". Pamantul nu a existat dinaintea stelelor, plantele nu au existat inaintea vietuitoarelor din apa, pasarile nu au existat inaintea animalelor terestre. Plus ca un zeu atotputernic nu are motiv de odihna laughing

| iurii75 a răspuns:

Ce spune Geneza?
CA ŞI în cazul altor lucruri care sînt reprezentate greşit sau înţelese greşit‚ primul capitol al Bibliei merită cel puţin o examinare obiectivă. Nu este vorba de o denaturare a relatării biblice pentru a o adapta vreunei teorii oarecare‚ ci de a cerceta şi a stabili dacă este în armonie cu faptele cunoscute. Să nu uităm‚ de asemenea‚ că relatarea Genezei n-a fost scrisă pentru a arăta „cum a avut loc" creaţia. În schimb‚ ea prezintă evenimentele majore în mod progresiv‚ descriind ce lucruri au fost formate‚ ordinea în care au fost formate şi intervalul de timp‚ sau „ziua" în care a apărut prima dată fiecare.
2 Cînd examinăm relatarea Genezei‚ este util să reţinem că ea abordează lucrurile din punctul de vedere al omului de pe pămînt. Astfel‚ ea descrie evenimentele de parcă ar fi fost văzute de către observatori umani‚ care ar fi fost prezenţi. Faptul acesta se poate observa din felul în care Geneza tratează evenimentele din cea de a patra „zi" a ei. Soarele şi luna sînt descrise‚ în comparaţie cu stelele‚ ca nişte mari luminători. Totuşi‚ multe stele sînt mult mai mari decît soarele nostru‚ iar luna este neînsemnată în comparaţie cu ele‚ dar nu şi pentru un observator terestru. Astfel‚ aşa cum este el văzut de pe pămînt‚ soarele ne apare ca un ’luminător mai mare‚ care stăpîneşte ziua‘‚ iar luna ca un ’luminător mai mic‚ ce domină noaptea‘. — Geneza 1:14–18.
3 Prima parte a Genezei arată că pămîntul putea să fi existat cu miliarde de ani înainte de prima „zi" a Genezei‚ deşi ea nu spune cu cît timp anume. Ea descrie însă care era starea pămîntului înainte de-a fi început acea primă „zi": „Iar pămîntul era inform şi pustiu şi pe suprafaţa talazurilor adîncului era întuneric; şi forţa activă a lui Dumnezeu se mişca încoace şi încolo pe suprafaţa apelor." — Geneza 1:2.
Durata unei „zile" din Geneza?
4 Cuvîntul „zi"‚ utilizat în capitolul întîi al Genezei‚ este considerat de către mulţi drept un interval de 24 de ore. Dar în Geneza 1:5 se spune că însuşi Dumnezeu a făcut o separare în cadrul zilei‚ delimitînd două perioade mai scurte‚ iar pe cea luminată a numit-o „zi". În Geneza 2:4 toate zilele de creare sînt numite o singură „zi": „Aceasta este istoria cerurilor şi a pămîntului în timpul creării lor‚ în ziua [toate cele şase perioade de creare] în care Iehova Dumnezeu a făcut pămîntul şi cerul."
5 Cuvîntul ebraic yohm‚ tradus „zi"‚ poate desemna perioade de timp de lungimi diferite. Printre sensurile lui posibile‚ lucrarea Old Testament Word Studies (Studii de lexic al Vechiului Testament)‚ de William Wilson‚ îl include şi pe următorul: „Zi; exprimă în mod frecvent ideea de timp în general sau de timp îndelungat; o întreagă perioadă luată în considerare (. . .) [Cuvîntul] zi mai exprimă şi ideea unei anumite epoci sau a unui timp în care se produc anumite evenimente extraordinare."1 Această explicaţie din urmă pare să fie aplicabilă „zilelor" de creare‚ deoarece‚ evident‚ ele au fost perioade în care se arată că s-au petrecut evenimente extraordinare. Este vorba‚ de asemenea‚ de perioade mult mai lungi decît un interval de 24 de ore.
6 Capitolul 1 din Geneza utilizează în legătură cu perioadele de creare termenii „seară" şi „dimineaţă". Nu indică‚ oare faptul acesta că ele erau zile de 24 de ore? Nu neapărat. În unele părţi oamenii se referă adesea la durata de viaţă a unui om cu expresia „zilele sale". Ei vorbesc despre ’zilele părinţilor noştri‘ sau despre ’zilele lui Shakespeare‘. Această durată de viaţă sau „zile" ale cuiva se poate spune că au subîmpărţiri ca şi ziua obişnuită‚ putîndu-se vorbi despre „zorii" sau dimineaţa vieţii cuiva‚ ca şi despre „apusul" sau sfîrşitul vieţii lui. Astfel‚ ’dimineaţa‘ şi ’seara‘ din capitolul 1 al Genezei nu limitează nici ele sensul cuvîntului „zi" la 24 de ore.
7 Aşa cum este folosită în Biblie‚ „ziua" poate include iarna şi vara‚ trecerea anotimpurilor (Zaharia 14:8). „Ziua secerişului" include mai multe zile. (Vezi Proverbe 24:13 şi Geneza 30:14.) O mie de ani sînt asemănaţi cu o singură zi (Psalm 90:4; 2 Petru 3:8‚ 10). „Ziua judecăţii" cuprinde mulţi ani (Matei 10:15; 11:22–24). Ar părea raţional să credem că „zilele" Genezei ar fi putut cuprinde‚ tot la fel‚ lungi perioade de timp‚ chiar milenii. Dar ce-a avut loc în cursul acelor ere de creare? Este oare ştiinţifică relatarea biblică privitoare la ele? Urmăriţi în cele ce urmează o trecere în revistă a acestor „zile"‚ aşa cum sînt ele prezentate în Geneza.
Prima „zi"
8 „«Să se facă lumină.» Atunci‚ s-a făcut lumină. Şi Dumnezeu a numit lumina Zi‚ iar întunericul l-a numit Noapte. Şi a ajuns să fie seară şi a ajuns să fie dimineaţă‚ o primă zi." — Geneza 1:3‚ 5.
9 Fireşte că soarele şi luna se aflau în spaţiul cosmic cu mult înainte de această primă „zi"‚ dar lumina lor nu ajungea pe suprafaţa pămîntului‚ astfel încît să poată fi văzută de un observator terestru. Acum‚ în această primă „zi"‚ evident că lumina a devenit vizibilă pe pămînt‚ şi‚ datorită mişcării de rotaţie a pămîntului în jurul axei sale‚ au început să se succeadă pe pămînt‚ alternativ‚ zilele şi nopţile.
10 În mod evident‚ lumina a apărut printr-un proces progresiv‚ care a durat o perioadă mai lungă de timp‚ şi nu s-a produs instantaneu‚ ca aprinderea unui bec prin acţionarea întrerupătorului. Lucrul acesta este bine redat în traducerea Genezei efectuată de J.W. Watts. Acesta spune: „Şi lumina a venit treptat în existenţă" (A Distinctive Translation of Genesis). Aceasta era lumina care provenea de la soare‚ dar soarele însuşi nu putea fi văzut prin norii care acopereau cerul. Aşadar‚ lumina care ajungea pe pămînt era o „lumină difuză"‚ după cum arată un comentariu din Emphasised Bible a lui Rotherham asupra versetului 3 din primul capitol al Genezei. — Vezi nota de subsol b la versetul 14.
„Ziua" a doua
11 „«Să fie o întindere între ape şi să se producă o separare între ape şi ape.» Atunci Dumnezeu a făcut întinderea şi a făcut o separare între apele care trebuia să fie dedesubtul întinderii şi apele care trebuia să fie deasupra întinderii. Şi aşa a ajuns să fie. Şi Dumnezeu a numit întinderea Cer." — Geneza 1:6–8.
12 În loc de „întindere"‚ unele traduceri utilizează cuvîntul „firmament". Pe această bază s-a acreditat părerea că relatarea Genezei a fost împrumutată din miturile despre creaţie care prezintă acest „firmament" drept o boltă metalică. Dar însăşi King James Version Bible (Biblia engleză versiunea Regele Iacob)‚ care utilizează cuvîntul „firmament"‚ îl explică‚ într-o notă marginală‚ prin „întindere". Aceasta‚ deoarece cuvîntul ebraic raqi′a‛‚ tradus prin „întindere"‚ înseamnă a întinde‚ a răspîndi sau a extinde.
13 Raportul Genezei afirmă că Dumnezeu a făcut întinderea dar nu ne spune şi cum anume a făcut-o. Dar oricum‚ separarea prezentată în Geneza a avut loc şi era ca şi cum ’apele de sus‘ ar fi fost împinse de la suprafaţa pămîntului. Iar mai tîrziu‚ s-a putut spune ’păsările să zboare pe întinderea cerurilor‘‚ după cum se declară la Geneza 1:20.
„Ziua" a treia
14 „«Apele de sub ceruri să se adune într-un singur loc şi să apară uscatul.» Şi aşa a ajuns să fie. Şi Dumnezeu a numit uscatul Pămînt‚ iar reunirea de ape a numit-o Mări" (Geneza 1:9‚ 10). Nici de această dată relatarea nu arată cum s-a petrecut lucrul acesta. Fără îndoială că formarea zonei uscatului trebuie să fi implicat colosale mişcări tectonice. Geologii explică asemenea uriaşe transformări drept rezultat al unor catastrofe. Dar Geneza indică existenţa unei dirijări şi a unui control exercitat de către un Creator.
15 În relatarea biblică în care Dumnezeu este prezentat chestionîndu-l pe Iov cu privire la cunoştinţele sale despre pămînt‚ sînt descrise o serie de evenimente din istoria geologică a planetei‚ referitoare la dimensiunile ei‚ la masele de nori‚ la mări şi la modul în care uscatul a fost pus drept hotar în calea valurilor lor şi multe alte lucruri privitoare în general la creaţie‚ evenimente care s-au desfăşurat pe parcursul a lungi perioade de timp. Printre altele‚ asemănînd pămîntul cu o construcţie‚ Biblia spune că Dumnezeu l-a întrebat pe Iov: „În ce au fost înfipte soclurile lui cu incastru‚ sau cine i-a pus piatra unghiulară?" — Iov 38:6.
16 Este interesant faptul că‚ asemenea unor „socluri cu incastru"‚ scoarţa terestră este mult mai groasă sub continente şi chiar şi mai groasă sub lanţurile muntoase‚ intrînd adînc în mantaua inferioară‚ cum intră rădăcinile copacilor în sol. „Ideea că munţii şi continentele au rădăcini a fost cercetată de repetate ori şi dovedită valabilă"‚ afirmă Putnam’s Geology.2 Crusta suboceanică nu are decît 8 km grosime‚ dar rădăcinile continentale pătrund pînă la circa 32 de km‚ iar rădăcinile munţilor pătrund de circa două ori mai mult. Iar toate învelişurile pămîntului presează spre interior‚ din toate direcţiile‚ asupra nucleului pămîntului‚ acesta constituind‚ astfel‚ o mare „piatră unghiulară" de sprijin.
17 Dar indiferent ce mijloace au fost utilizate pentru a se realiza apariţia uscatului‚ fapt important este că atît Biblia cît şi ştiinţa o recunosc drept una dintre etapele formării pămîntului.
Plantele de uscat în „ziua" a treia
18 Relatarea biblică adaugă: „«Să facă pămîntul să crească iarbă‚ vegetaţie purtînd sămînţă‚ pomi fructiferi producînd rod conform speciilor lor‚ a cărui sămînţă este în el‚ pe pămînt.» Şi aşa a ajuns să fie." — Geneza 1:11.
19 Astfel‚ spre încheierea acestei perioade de creare‚ a treia la număr‚ au fost create trei mari categorii de plante de uscat. În acest moment lumina difuză trebuie să fi devenit suficient de intensă pentru a se putea produce procesul fotosintezei‚ indispensabil plantelor verzi. În paranteză spus‚ în acest loc relatarea nu menţionează toate „speciile" care au venit în existenţă. Organismele microscopice‚ plantele acvatice şi altele‚ nu sînt specificate cu numele‚ dar probabil că ele au fost create în această „zi".
„Ziua" a patra
20 „«Să fie luminători în întinderea cerurilor‚ ca să facă o separare între zi şi noapte; şi ei trebuie să servească drept semne şi pentru anotimpuri şi pentru zile şi pentru ani. Şi ei trebuie să servească drept luminători în întinderea cerurilor‚ pentru a străluci pe pămînt.» Şi aşa a ajuns să fie. Şi Dumnezeu a făcut cei doi mari luminători‚ luminătorul mai mare‚ ca să domine ziua‚ şi luminătorul mai mic‚ ca să domine noaptea‚ precum şi stelele." — Geneza 1:14–16; Psalm 136:7–9.
21 Anterior‚ în legătură cu „ziua" întîi a fost utilizată expresia „Să se facă lumină". Cuvîntul ebraic folosit aici pentru „lumină" este ’ohr‚ care înseamnă lumină în sens general. Dar în legătură cu „ziua" a patra cuvîntul ebraic se schimbă în ma·’ohr′‚ care înseamnă sursă de lumină. Într-o notă de subsol în legătură cu „Luminătorii"‚ Rotherham spune în a sa Emphasised Bible: „În vers. 3 ’ôr [’ohr]‚ lumină difuză". El arată apoi în continuare că cuvîntul ebraic ma·’ohr′ din versetul 14 înseamnă „sursă de lumină". În „ziua" întîi lumina difuză‚ străbătea‚ în mod evident‚ straturi succesive de „scutece"‚ care înfăşurau pămîntul‚ dar sursele acelei lumini nu puteau fi văzute de către un observator terestru‚ din cauza straturilor de nori care acopereau încă pămîntul. Acum‚ în această a patra „zi"‚ lucrurile‚ evident‚ s-au schimbat.
22 O atmosferă iniţial bogată în bioxid de carbon se poate să fi creat condiţiile unui climat foarte cald pe întreaga suprafaţă a planetei. Dar creşterea luxuriantă a vegetaţiei în cursul celei de a treia şi a patra perioade de creare a absorbit o parte din această pătură de bioxid de carbon care păstra căldura. La rîndul ei‚ vegetaţia elibera oxigenul care era indispensabil vieţii animale.
23 Dacă ar fi existat acum un observator terestru‚ el ar fi fost în măsură să distingă soarele‚ luna şi stelele‚ care aveau să servească „drept semne şi pentru anotimpuri şi pentru zile şi pentru ani" (Geneza 1:14). Luna avea să indice scurgerea lunilor lunare‚ iar soarele trecerea anilor solari. Anotimpurile‚ care au venit în existenţă acum‚ în această a patra „zi" aveau să fie‚ fără îndoială‚ mult mai temperate decît au devenit ele mai tîrziu. — Geneza 1:15; 8:20–22.
„Ziua" a cincea
24 „«Să mişune apele de o mişunare de suflete vii şi creaturi zburătoare să zboare deasupra pămîntului‚ pe faţa întinderii cerurilor.» Şi Dumnezeu a început să creeze marii monştri marini şi‚ conform speciei lor‚ orice suflet viu care se mişcă‚ de care mişună apele şi orice creatură zburătoare înaripată‚ conform speciei sale." — Geneza 1:20‚ 21.
25 Este interesant de remarcat faptul că creaturile animale de care aveau să mişune apele sînt numite „suflete vii". Acelaşi termen este folosit şi pentru ’creaturile zburătoare care urmau să zboare deasupra pămîntului‚ pe faţa întinderii cerurilor‘. Şi în acelaşi termen sînt cuprinse şi formele de viaţă marină şi aeriană‚ de pildă monştrii mărilor‚ ale căror rămăşiţe fosile au fost descoperite în ultima vreme de către savanţi.
„Ziua" a şasea
26 „«Să producă pămîntul suflete vii‚ potrivit speciilor lor: animal domestic şi animal care se mişcă şi fiara sălbatică a pămîntului‚ potrivit speciei sale!» Şi aşa a ajuns să fie." — Geneza 1:24.
27 Aşadar‚ în „ziua" a şasea au apărut animalele terestre prezentate drept sălbatice şi domestice. Dar această ultimă „zi" încă nu se sfîrşise. Urma încă să apară ultima şi cea mai remarcabilă „specie":
28 „Apoi Dumnezeu a spus: «Să facem omul după imaginea noastră‚ potrivit cu asemănarea noastră şi să ţină în supunere peştii mării şi creaturile zburătoare ale cerurilor şi animalele domestice şi tot pămîntul şi orice animal care se mişcă pe pămînt.» Şi Dumnezeu a procedat la crearea omului după imaginea sa‚ l-a creat potrivit imaginii lui Dumnezeu; i-a creat de sex bărbătesc şi de sex femeiesc." — Geneza 1:26‚ 27.
29 Capitolul 2 al Genezei adaugă‚ evident‚ unele detalii. El nu este însă‚ aşa cum au dedus unii‚ o altă relatare despre creaţie‚ în contradicţie cu cea din capitolul 1. El revine asupra unui moment precis din cadrul „zilei" a treia‚ după apariţia uscatului‚ dar înainte de a fi fost create plantele de uscat‚ adăugînd cîteva detalii interesante cu privire la apariţia creaturilor umane: sufletul viu Adam‚ locuinţa sa edenică şi soţia sa Eva. — Geneza 2:5–9‚ 15–18‚ 21‚ 22.
30 Cele de mai sus ne sînt prezentate pentru a ne ajuta să înţelegem ce spune Geneza. Şi această relatare foarte realistă arată că procesul creator nu s-a desfăşurat doar pe parcursul a 144 de ore (6 ori 24)‚ ci pe parcursul a multe milenii.

| anonim_4396 a răspuns (pentru iurii75):

"ci pe parcursul a multe milenii"... deci cat timp au stat plantele fara soare?

| KitKat15 explică (pentru iurii75):

Dude...

| Dumniezău a răspuns (pentru iurii75):

Da' mai mult copy paste nu puteai?

| Dandanache a răspuns (pentru iurii75):

"ci de a cerceta şi a stabili dacă este în armonie cu faptele cunoscute. "

La ce fapte te raportezi? O planeta care exista ca entitate solitara inaintea sistemului solar si a universului nu e prea in armonie cu ce descoperim prin telescop in zilele noastre.

http://theweek.com/......new-planet

| iurii75 a răspuns (pentru Dumniezău):

și încă foarte ușor

| iurii75 a răspuns (pentru anonim_4396):

Fireşte că soarele şi luna se aflau în spaţiul cosmic cu mult înainte de această primă „zi"‚ dar lumina lor nu ajungea pe suprafaţa pămîntului‚ astfel încît să poată fi văzută de un observator terestru. Acum‚ în această primă „zi"‚ evident că lumina a devenit vizibilă pe pămînt‚ şi‚ datorită mişcării de rotaţie a pămîntului în jurul axei sale‚ au început să se succeadă pe pămînt‚ alternativ‚ zilele şi nopţile.
Chiar e așa de greu să citești tot atent? laughing

| Stitch92 a răspuns (pentru iurii75):

Ce dracu povestiti ma atata (voi crestinii)? Nu sunteti in stare sa dati un raspuns scurt si la obiect?
Pace tie, fiule!

| PreaDulcePreaFin a răspuns:

Mie imi place, ca creatia, vede pamantul ca fiind centrul universului, miezul happy... asta fiind o ineptie, se vede ca este strict o inventie umana

Cat despre intrebare, e vorba de lanterna

| BlackSulphur a răspuns:

Of course it's bullshit!

| vangaelis a răspuns:

Din ce stiu ziua intai incepe cu crearea Pamantului...dar nah.dar o chestie sa stii..ca dinaintea Pamatului, afara de lumea vazuta, Dumnezeu a m-ai facut o lume nevazuta, lumea duhurilor nenumarate, care se numesc ingeri. Duhurile acestea la inceput erau toate bune si fericite. Mai pe urma insa multe din ele au pacatuit, cazand in mandrie, si au fost aruncate in iad.
Acestea sunt duhurile rele sau diavolii. Lumea aceasta nevazuta a fost facuta inaintea celei vazute.winking

De aici dupa creearea lumii si a omului, Lucifer a cautat coruperea omului, a caderii sale in pacat.

| Dumniezău a răspuns:

N-o asculta pe profa de religie.Nu ti se pare ca religia asta a ajuns cam prea departe cu basmele? Si mai zic crestinii ca biblia nu-i basm, poftim dovada.Ma eu tot zic ca-i un bullshit da amu' fiecare cu parerea lui, fie te trezesti la realitate si treci de etapa"dumnezeu ne-a creat", fie crezi in continuare in basme si nu o sa vezi niciodata realitatea.Eu am zis ce am avut de zis, amu' fiecare ce crede.

| Andrei258 a răspuns:

Doamne ajută

Îcă din prima pagină preimele versete ale Sfintei Scripturi ni se spune "Şi-a fost seară şi-a fost dimineaţă ziua 1". Deci Dumnezeu, a creeat lumea şi toate cele văzute numai prin cuvânt în concluzie este o putere divină.

O după-amiază binecuvântată şi multă sănătate.

| Andiiii a răspuns:

Treaba lui ce o făcut.

| TheTelemea a răspuns:

Lumina= 'Mniezo, duh.

| KitKat15 explică (pentru TheTelemea):

Da, clar, el s-a inventat pe sine insusi.

| WiLd121414 a răspuns:

I think BULLSHIT este tot ceea ai scris tu mai sus... Daca esti tampit si crezi in asa ceva atunci da. e BULLSHIT