Pacatul de a omora pe cineva se poate ierta? dese ori primesc intrebarea asta si nici eu nu stiu sa raspund xD

Daca regreta cu adevarat, da

Nu de fapt nu stiu

In cazul cind a facut-o intentionat nu se iarta nici o data.Iar daca ai omorit din intimplare sau de a te proteja se iarta.

Daca un om omoara pe cineva, iar acea persoana regreta, sufera, se duce la biserica, se spovedeste, se impartaseste, sta la slujbe, se roaga in timpul zilei, se poate ierta...

In cazul cind a facut-o intentionat nu se iarta nici o data.Iar daca ai omorit din intimplare sau de a te proteja se iarta.;-)

Au fost cazuri în care căinţa din partea celui care a greşit a fost atât de mare încât a primit iertarea de la Dumnezeu.

Orice pacat se poate ierta in afara hulei impotriva Sfantului Duh. daca regreta cu adevarat, se caieste sincer din inima si merge la spovedanie sa marturiseasca pacatul preotului se iarta. uita-te la viata sfantului ciprian.el a fost un vrajitor care a adus foarte multi oameni pe calea pierzaniei, ia torturat si omorat cu licorile lui.dar sa cait din inima pentru faptele sale si a fost iertat de Dumnezeu.chiar a fost canonizat. are darul facerii de minuni tocmai drept rasplata pentru ascultarea lui Iisus Hristos.deci in concluzie da se poate ierta

Omorul e un pacat grav, dar nu cel mai grav. Poate fi iertat, daca exista cainta adevarata. Unul din cei mai buni prieteni ai mei si-a omorit tatal la betie, si nu i-a fost greu, odata ce era expert in arte martiale, acum insa, daca il vezi, din omul incruntat si fioros pe care l-am cunoscut la puscarie a devenit un tip calm si linistit, de o blindete extraordinara. Dumnezeu l-a iertat si i-a schimbat total viata.
Pacatul cel mai grav e insa hula impotriva Dunului Sfint. Isus Hristos spune ca pentru acest lucru nu exista iertare. Si mai sunt doua grave, care pot fi iertate, dar care prin natura lor resping iertarea lui Dumnezeu: mindria, datorita careia nu poti vedea ca ai nevoie de fapt de iertare (doar esti cel mai bun, zici tu), si disperarea datorita caderii in pacat, ceea ce inseamna ca nu poti crede ca mai exista iertare pentru tine, si asta e la fel de grav, pentru ca Dumnezeu are iertarea pregatita pentru oricine. Nu exista groapa prea adinca din care iertarea si dragostea Lui sa nu poata scoata pe cineva.

Salut!
este pacat doar daca omori pe cineva intentionat si nu suferi pentru el!

Dumnezeu iarta orice pactat... daca omul isi doreste cu adevarat iertarea!
Domnul cu fiecare de pe TPU

Daca omorul nu e cel mai grav, atunci care e?

Salut.
Nu,deoarece este o fiinta,se iarta doar in cazul daca te aperi, parerea mea.
Pa, pa.

Orice pacat se iarta, fie vorba de ucis, minciuna sau chiar si aruncarea unei coji de seminte pe jos. Dumnezeu este milos si ne iarta pe toti

CINE sa ierte? Dumnezeu sa ierte omul-sau omul sa se ierte singur?

Da, se iarta. DOAR daca il regreti foarte mult. Pe deasupra trebuie sa tii un Canon deoarece este un pacat strigator la cer.

Pai citeste tot ce am scris, si vei vedea care sunt cele mai grave pacate. Dar daca nu citesti tot, ce rost are sa ma repet?

Sunt și păcate infracțiuni.
Aici vorbește de infracțiuni!

HAHAHA, deci cata ipocrizie pe aceste meleaguri. In fine, raspunsul este categoric DA, intrucat faptuitorul, indiferent in ce mod a savarsit fapta sa (agonizand victima, violand-o etc.), nu trebuie decat sa se pocaiasca. Astfel scapa de osanda vesnica din Iad. DAR, daca indraznesti sa-l insulti pe fantasma... pardon, atotputernicul Dumnezeu sau pur si simplu, nu crezi in existenta lui, esti aruncat in Iad ca o carpa, chiar daca toata viata ta ai "pacatuit" mai putin decat un cre(s)tin. Degeaba ma iau de "scaunul" asta cu ochi, al carui username e cristi202; ca el sunt MULTI. De aceea exista si atata rau in lume, din cauza acestor aroganti cu ratiunea la pamant.

Nu există păcat. Noțiunea asta este de domeniul fantasticului, percepută ca un fel de bilă neagră în "urna vieții" pe când modul de funcționare a vieții și a Universului de care aparținem nu este în concordanță cu asemenea istorii mitice.
În schimb, ceea ce mulți numesc păcat poate fi considerată mai degrabă o faptă/acțiune deviată de la cursul normal al evenimentelor, asupra căreia iertarea ți-o poți dobândi exclusiv singur.
Așa că dupa moarte fiecare celulă din corp se va reorganiza în Univers ca o cota parte aparținând altor elemente. Nu vă judecă nimeni după moarte, trăiți rațional prezentul.

In primul rand raspund cu intrebare-¨se poate ierta¨,de cine? raspunsul il gasesti singur... iubeste-ti aproapele,orice faptura,invata sa iubesti tot ce te-nconjoara,chiar si o frunza cazuta, si daruieste iubire! Daca intrebarea se refera la Dumnezeu, intreaba-te cine e. Dumnezeu=Iubire.Ai gasit raspunsul?

In Biblie este aratat ca Dumnezeu l-a iertat pe David cand l-a omorat pe Urie hetitul, dar el s-a cait sincer si cu toate acestea, Dumnezeu a facut sa suporte consecintele actiunilor sale.Deci Dumezeu poate ierta daca o persoana se caieste sincer, pentru ca El vede inima si poate observa sinceritatea omului, dar asta nu inseamna ca nu va suporta consecintele la ce a facut. Adica il iarta dar nu-l scuteste de pedeapsa.

Daca te vei murdari cu sangele alcuiva si Dumnezeu iti va cere sangele, e asa ca pacatul sinucideri Dumnezeu a dat o viata iar tu ai luat-o, asta inseamna sa te intorci impotriva lui Dumnezeu!

Scuze,am vazut...dar totusi...Mai importante sunt niste cuvinte decat o viata?
Ma lasi rece

Da va rog eu nu va dati cu parerea la astfel de raspunsuri. Cercetati Scrpiturile si apoi dati u raspuns. deci chiar induceti lumea in eroare cu pareri. In prima sa epistola Ioan spune: "Dar daca umblam in lumina, dupa cum El insusi este in lumina, avem partasie unii cu altii; si sangele lui Isus Hristos, Fiul Lui, ne curateste de ORICE pacat." (1 Ioan 1.7) si mai scire si in 1 Ioan 1.9: "Daca ne marturisim pacatele, El este credincios si drept, ca sa ne ierte de ORICE nelegiuire." (1 Ioan 1.9) Sa privim la crucea de la Golgota: Isus rastignit intre doi talhari. Isus a fost rastignit pentru pacatele lumii, desi nu avea vina, dar cei doi talhari au fost pedepsiti pe buna dreptate, ca dovada iti scriu ce zicea unul din talhari : "Pentru noi este drept, caci primim rasplata cuvenita pentru faradelegile noastre..." (Luca 23.41) Deci acei talhari au fost si niste ucigasi, de aceea au si primit o pedeaspa atat de mare. Si totusi, unul din ei recunoaste ca este un pacatos si ca pentru el nu mai este salvare si-i zice la Isus:"Doamne, adu-Ti aminte de mine, cand vei veni in Imparatia Ta!" (Luca 23.42). Si Isus ce i-a spus? Fiindca ai ucis intentionat nu te iert...asta ii spune? NU! Iata ce ii zice Isus talharului: "Adevarat iti spun ca astazi vei fi cu mine in rai!" (Luca 23.43) Deci da, poate fi iertat acest pacat, daca este o pocainta sincera. Sa nu cada cineva in extrema si sa zica: ma duc si-l omor pe cutare pentru a acest pacat poate fi iertat, caci Dumnezeu nu se lasa sa fie batjocorit. Aveti grija dar, cum citit in Biblie, caci in ea se afla cuvinte sfinte! Domnul sa va binecuvinteze! AMIN

Cel mai important lucru pe care il ai e viata, deoarece este unica.Ai una, fara bilet dus in vreun paradis, deci nimeni nu are dreptul sa ti-o ia.As apela la vechile legi, adica omori, esti omorat, pentru ca nu exista plata in ani si bani pentru viata unui om.

Biblia spune ca "la inceput era Cuvintul". Cuvintul e primordial. Totul tine de Cuvint. Tu nu ai patit ca prin cuvintele tale sa ai de cistigat sau de pierdut in viata? De aceea cuvintul e mai important decit viata. Si, daca te uiti in Biblie, vei vedea ca Cuvintul (Isus Hristos) a renuntat la viata Sa. Deci e clar pozitia cuvintului in fata vietii. Cuvintul da viata sau o poate lua. Si sti de ce? Pentru ca viata asta pe care noi o traim are de-a face cu ce realizezi, cu ce faci, ceea ce e destul de superficial, insa cuvintul are de-a face cu ceea ce suntem. Ceea ce spui te defineste. Nu poti spune ceva ce nu te caracterizeaza, decit daca minti sau incerci sa inseli. Insa desigur ca mai exista si altceva, ce e deasupra cuvintului, e o altfel de viata, cea vesnica, cea venita din Dumnezeu. Daca te uiti la viata doar ca la ceva care se termina la mormint, poate ca ai dreptate, insa daca incerci sa vezi intreaga realitate (si de aceea cei ce nu cred gasesc numai gaselnite la crestinism - vad unele parti ale lui si incearca sa combine cu ceea ce stiu ei, insa ceea ce ei stiu tine de "partea cealalta", de un punct de vedere total diferit, si atunci e normal sa apara discrepante. E ca si cum ai incerca sa combini apa (credinta) cu uleiul (necredinta) - nu vei reusi niciodata, caci trebuie sa vezi intreaga realitate despre apa si sa renunti la ceea ce crezi ca stiai), atunci lucrurile stau altfel. Daca cel ucis merge intr-un loc mai bun, unde traieste o altfel de viata, mult mai buna? Nu e atunci ceea ce noi vedem ca fiind ceva extrem de rau ceva extrem de bine? Sau, daca acea persoana ar mai fi trait, si ar fi avut parte de un accident in viata care i-ar fi dat viata peste cap si l-ar fi dus la suferinte inimaginabile, oare nu ar fi o miscare inteligenta ca Dumnezeu sa ingaduie sa fie omorit, privind prin prisma vietii vesnice? Nu stim cum e cind un om e omorit, de aceea nu ne putem pronunta. Insa hai sa incercam sa vedem intreaga realitate posibila.
Te las rece? Credeam ca esti rece de mult timp - de aceea TeDoaren1DeTotCeEsteInJurulTau.

De ce crezi ca e vorba de ipocrizie? Doar pentru ca tu nu stii intreaga realitate, si de aceea nu intelegi? Insulta fata de Duhul lui Dumnezeu are un impact mai mare asupra omului, pentur ca nu se rezuma doar la o fapta in sine, ca a omor, ci la cine esti tu ca persoana. Daca e sa fie cum zic crestinii, ca orice om traieste prin Duhul lui Dumnezeu, si fara El nu poate sa faca absolut nimic, chiar de ar vrea, atunci gravitatea pacatului e de inteles, pentru ca practic nu te ridici numai impotriva lui Dumnezeu, ci si impotriva ta, si asta e forma cea mai grava de autodistrugere, si pacatul, cind il comiti, asta e, autodistrugerea personala. Daca omorul se refera la ceea ce faci, si uneori ceea ce facem nu ne caracterizeaza, deci cind e vorba de facut, nu privesti la intreaga realitate a personalitatii umane, ci doar la un aspect al ei, hula impotriva Duhului lui Dumnezeu se refera la ceea ce e Dumnezeu ca persoana, si la ceea ce esti tu ca persoana, cea ce e mult mai profund decit o fapta, oricit de grava ar fi ea.
Oricum, m-ai facut sa zimbesc. Am ajuns sa fiu si "scaun cu ochi" pe aici. Pacat insa ca nu vezi ceea ce faci tu - arunci cu usurinta insulte in jurul tau. Nu am sa iti dau satisfactia sa ti-o intorc, nu am sa o iau ca pe o insulta, ci ca pe o gluma.
Si daca crezi ca pocainta e doar un simplu regret, te inseli. Ea inseamna enorm mai mult - transformarea intregii personalitati. Nu numai ca iti pare rau, dar te si schimbi ca sa nu mai comiti vreun pacat. Nu reusesti, insa dorinta e acolo de a nu mai gresi in nici un fel. Si atunci un asemenea om, care inainte nu merita sa traiasca pentru ca a omorit pe cineva, nu e OK daca isi continua viata. Ar trebui sa il vezi pe Robi, un bun prieten al meu, care si-a omorit tatal la betie, si nu i-a fost greu, pentru ca era expert in arte mariale, era fioros si dur inainte, nu ai fi stat de vorba cu el, insa acum, dupa pocainta, e unul din cei mai frumosi oameni ca si caracter, ca si comportament. Nici nu ai zice ca stai de vorba cu un fost criminal, nu ai crede ca si-a omorit tatal. Asta e pocainta, si daca Dumnezeu considera ca e bine asa, asa este. Si lasa ca unii din noi pacatuim mai grav fata de altii decit daca i-am omori. Sau tu nu gresesti deloc fata de altii? Fiecare dintre noi are nevoie de pocainta, de iertarea lui Dumnezeu. E adevarat ca pare prea usor de obtinut, in comparatie cu gravitatea faptelor, insa asta e, cind esti iubit, nu ti se ia in seama ce gresesti? Sau tu nu ai vreo persoana la care sa tii mult, incit sa nu ii bagi in seama greselile? La fel face si Dumnezeu cu noi. Ne iubeste.

Da! daca iti ceri iertare cum sincerita lui Dunezeu.El murit pentru toate pacatele noastre,iar pentru El u exista pacate mai mici sau mai mari, El murit pentru toate pentru ca noi, supa ca va veni zia judecatii sa putem trai pe vecie cu El in Cer

O sa iti raspund in continuare cu premisa ca Dumnezeu exista:
1aca tatal care isi iubeste copii, ii permite unei persoane sa moara asta nu inseamna ca nu se gandeste intr-un fel la ceinalti. Nu este usor sa treci peste pierderea cuiva drag mai ales daca este o crima, uni raman chiar foarte mult timp cu "sechele' si tristete.
2: Chiar daca nu are legatura cu subiectul...mergand un pic pe logica d-zeu si spatiul in care 'traieste' el, nu poate fi inteles de un sistem de gandire ca al oamenilor...de unde totate acele practici ciudate dupa moarte? Si de ce toti tin asa mult la ele? ( ma refer la inmormantare si celalante 'traditi' de baza'
3: Un cuvand poate aduce moarte sau doar o vanataie, dar nu cred ca mai suntem in povesti. Ce e mai periculos o injuratura/cuvand spus spre raul cuiva sa o lama de cutit indreptata impotriva ta neffind sigur de o viata dincolo de aceasta existenta?