,,Până nu se cunoaşte pe sine însuşi, nimeni nu Îl poate cunoaşte pe Dumnezeu." Cunoaşterea sinelui înseamnă şi eliminarea de toate patimile, între care la locul cel mai de cinste se află orgoliul, mândria umană. Pentru a înţelege de ce este uneori grea cunoaşterea lui Dumnezeu, se poate spune că nici cunoaşterea sinelui nu este un lucru uşor?

Ai dreptate.si nici lupta cu noi insine.nu e usoara.cainta este cazna sufletului. ferice de cei ce duc lupta cea buna castigand o cununa ce nu se va ofili in veci.

N-are cum sa fie usor, pentru ca noi inca nu intelegem foarte clar ce e viata, deci nici ce suntem noi.

Este lucrul cel mai greu de facut.
Trebuie sa te lupti cu tine insuti.
Religiile de-a lungul timpului ne-au explicat cum se poate invinge dar putini sunt cei care reusesc.
Este mai simplu sa dormi si sa te faci ca problema nu exista.

Cunoasterea sinelui duce spre putere interioara. Din cate stiu eu, crestinismul nu are nici o legatura cu putere, forta proprie, ba chiar inhiba aceste lucruri.

Avem nevoie de o viata intreaga de om, si tot nu ne cunoastem indeajuns.
Ne schimbam ca vremea, ajungem de la iubire la rautate, de la un rasarit la apus imbatranim.

"Cunoasterea sinelui inseamna... eliminarea patimilor, orgoliului si mandriei"
Bravo! Mentalitatea unui sclav!

Cunoastea sinelui inseamna acceptare. Te cunosti cu adevarat atunci cand realizezi ca esti nimic fara Dumnezeu, ca esti o epava si nimic mai mult. In puterea limbii sta viata si moartea, roadele vorbelor tale vor fi roadele vietii tale, daca plantezi rautate culegi furtuna, cearta, daca plantezi bunatate si iubire culegi neprihanire si mantuire.