Pariul lui Pascal spune asa: "Daca crezi în Dumnezeu si se dovedeste ca el nu exista, nu vei fi pierdut nimic, dar daca nu crezi si se dovedeste ca exista, vei merge în Iad. Asadar, este iresponsabil sa fii ateu." Ce parere aveti despre asta?

Este o prostie, ca multe altele spuse de Pascal, păcat că nu s-a limitat la științele exacte.
Oricum să revenim pe subiect, dacă credința ta se bazează doar pe frică și pe ideea că n-ai ce pierde este clar că nu este credință adevărată, deci pe lângă faptul că ești ateu mai ești și ipocrit cu tine însuți tu crezând doar că n-ai ce pierde nu pentru că ai un motiv cu adevărat. Deci eu care nu pot să cred în așa ceva, de ce m-aș minți singură spunându-mi că n-am ce pierde când oricum în sinea mea tot nu cred?
Și sincer ai ce pierde dacă ești credincios, în special timp și bani dar și altele.

Toate citatele spuse de oamenii de stiinta crestini pentru atei sunt false, spuse din burta. Numai ce zic ei este real, adevarat si dovedit

Pariul lui Pascal

Daca crezi în Dumnezeu si se dovedeste ca el nu exista,
nu vei fi pierdut nimic, dar daca nu crezi si se dovedeste ca
exista, vei merge în Iad. Asadar, este iresponsabil sa
fii ateu.

Mai formal, argumentul este structurat dupa cum urmeaza :

1. Nu stim daca exista Dumnezeu.
2. Daca el exista, necredinta în el are consecinte negative asupra sufletului nemuritor.
3. Daca el nu exista, credinta în el nu are nici o consecinta.
4. Asadar, este în interesul omului sa creada în Dumnezeu.

Argumentul se poate interpreta în doua moduri. In primul, afirmatia 1 este considerata o premisa, iar afirmatia 2, o consecinta a primeia. Problema este ca nu se poate ajunge de la 1 la 2 prin simpla deductie logica; 2 pur si simplu nu decurge din 1, este o afirmatie cu totul separata. In al doilea mod de interpretare, afirmatiile 1 si 2 sunt, ambele, considerate premise. In acest caz, însa, argumentul contine o premisa crestina - afirmatia 2 face parte din teologia crestina, nu este una general acceptata - si deci se comprima, devenind : "Este în interesul crestinului sa creada în Dumnezeu", o tautologie inutila.
O alta problema a argumentului este cea a "evitarii Iadului gresit". Exista mai multe religii iudeo-crestine, iar argumentul nu o specifica pe cea care ar trebui urmata. Crezând pur si simplu în Dumnezeu, dar practicând religia gresita, omul ajunge tot în Iad.
Mai departe, argumentul se bazeaza pe presupunerea ca existenta si inexistenta lui Dumnezeu sunt la fel de probabile, ceea ce nu s-a demonstrat. Daca existenta lui Dumnezeu ar avea o probabilitate care tinde la zero, argumentul si-ar pierde greutatea, chiar daca ar fi corect formulat (ceea ce nu este, dupa cum s-a vazut).
Pe de alta parte, teologia crestina ne face sa credem ca Dumnezeu cere o credinta sincera si nu ar acorda mântuirea cuiva care crede doar în baza unui pariu prin care spera sa obtina beneficii dupa moarte.
In plus, afirmatia 3 este falsa - credinta într-un zeu fals are consecinta grava a pierderii unei vieti întregi în slujba unei minciuni, ca sa nu vorbim de banii cheltuiti fara folos, abstinenta inutila de la placerile vietii, vorbirea cu peretii (rugaciunea) etc.
http://www.logosfera.ro/2009/09/pariul-lui-pascal-a-fost-corect/
Blaise Pascal, un filozof francez din secolul 17, a enuntat un argument celebru in favoarea credintei in Dumnezeu care suna asa:

"dacă Dumnezeu există şi sunt catolic, câştig viaţa veşnică, supunîndu-mă bisericii; dacă nu, nu am nimic de pierdut"

Argumentul mai este folosit de fundamentalistii religiosi sau de copii (generatia hi5 care n-a citit Biblia dar vrea sa ajunga in Rai). Restul credinciosilor se arata mai degraba jenati de existenta acestuia, multi atei folosindu-l drept dovada ca religia corupe si cele mai luminate minti.

Totusi cred ca Pascal a fost indreptatit sa emita acest argument. Spuneam intr-un articol anterior ca orice argumentatie are intotdeauna un fundament de presupozitii mai mult sau mai putin explicit. Incadrat corespunzator argumentul are oarecare forta si cred ca Pascal avea anumite presupozitii care l-au impins sa emita aceast pariu. Presupozitiile lui Pascal, insumate suma cam asa: "Dumnezeu daca exista vrea sa fiu credincios si sa ma supun bisericii catolice indiferent de motivele mele".

Incadrat in acest context argumentul "face sens". Toate contra-argumentele la rationamentul lui Pascal contesta de fapt aceste presupozitii. Spre exemplu, unii contesta faptul ca Dumnezeu ar aprecia credinta din frica de consecinte, iar altii contesta ipoteza ca daca Dumnezeu exista el trebuie sa fie musai catolic. Dar Blaise Pascal traia intr-o societate catolica si, probabil, singurul Dumnezeu a carui existenta i se parea posibila/acceptabila era existenta zeului catolic. Poate nici nu s-a gandit la altfel de zeu. Cine nu este conditionat sa gandeasca in acest mod sau nu este complet ignorant, stie ca pe aceasta planeta sunt mai multe religii si ca, daca Dumnezeu exista s-ar putea sa nu aiba contract de exclusivitate cu Vaticanul si, mai mult decat atat, poate chiar nici nu-i pasa ce parere avem noi despre el (pentru ca, poate, este dincolo de nevrozele specifice oamenilor).

Argumentul este inca folosit de credinciosi pentru ca biserica (fie e catolica, ortodoxa, adventista etc) face o treaba a dracului de buna in a convinge oamenii ca Dumnezeu e musai sa existe asa cum il prezinta ei. Diavolul e in detalii. Inclusiv in detaliile atributelor lui Dumnezeu.
http://www.logosfera.ro/2011/05/pariul-lui-pascal-varianta-vikinga/
http://www.logosfera.ro/2009/04/dumnezeu-nu-e-mare/
Iata ce spune Cuvantul lui Dumnezeu (Biblia) in Evrei 1

12. Şi ca un pe un veşmânt le vei strânge şi ca o haină vor fi schimbate. Dar Tu acelaşi eşti şi anii Tăi nu se vor sfârşi".
13. Şi căruia dintre îngeri a zis Dumnezeu vreodată: "Şezi de-a dreapta Mea până când voi pune pe vrăjmaşii tăi aşternut picioarelor Tale"?
14. Îngerii oare nu sunt toţi duhuri slujitoare, trimise ca să slujească, pentru cei ce vor fi moştenitorii mântuirii?

Dumnezeu este limitat, marginit, are "dreapta" si "stanga". El sta "sus", in ceruri, iar noi "jos". In schimb Universul nu este. Nu este nimic la dreapta universului sau la stanga lui, deasupra sau dedesubtul lui.

In aceste conditii ce faci cand vine cineva si foloseste argumentul ontologic (fie ca-l cheama Anselm sau Alvin Platinga) ca sa demonstreze existenta Dumnezeului biblic? Nu-ti vine sa-l bati in gura ca pe coasa? Sau sa-i strangi mana cu usa de la lift? Sau cel putin sa razi ca nebunul (care a spus in sufletul sau ca Dumnezeu nu exista – Psalmi 13:1)?
http://www.logosfera.ro/......clar-nula/

Cuvantul "Dumnezeu" este atat de uzat si abuzat incat pur si simplu, pentru mine, a devenit de ceva timp lipsit de semnificatie. Asa cum un copil terorizat in fiecare seara de niste parinti betivi are toate sansele sa devina un membru inutil al societatii, cuvantul "Dumnezeu" abuzat pe rand de apologeti, clerici si enoriasi isi pierde utilitatea lingvistica si puterea de reprezentare. Cand aud pe cineva necunoscut rostind cuvantul "Dumnezeu" nu am absolut nici o idee despre ce vorbeste.

Argumentele filozofice sunt primele care au adus stricaciuni cuvantului "Dumnezeu". "Cel mai mare lucru care poate fi conceput" este o aberatie atat de mare incat este suficient sa adaugi o felie de pizza ca sa obtii un lucru si mai mare. Argumentul primei cauze este nu aduce absolut nimic in plus cunoasterii umane. E prima cauza constienta? Mai e in viata? E pedofila?

Dupa ce filozofii si-au facut mendrele cu notiunea de Dumnezeu pana aproape de neintelegere, creand iluzia unei argumentatii valide este randul credinciosilor s-o batjocoreasca amestecand-o cu mituri antice ale unor popoare infricosate de urgiile naturii. A spune ca Yehova este "cel mai mare lucru care poate fi conceput" este o ineptie exasperanta caci tot ce trebuie sa faci este sa scoti din peisaj o victima a potopului sau blestemul aruncat de Isus asupra smochinului ca sa-ti dai seama ce usor poate fi conceput ceva mai mare ca Yehova. Daca filozofii mimeaza, in incercarea lor, un demers sincer de cunoastere, credinciosii obisnuiti nici nu-si bat capul cu asa ceva. Trecerea de la "E o ineptie sa crezi ca totul a pornit din nimic" (argumentul primei cauze) la "Esti o lighioana ca nu crezi cand Isus s-a sacrificat pentru tine" (prima cauza brusc are un copil la fel de etern ca si ea) e atat de nonsalanta incat nici nu merita sa-ti mai bati capul cu un raspuns.

Cineva ar putea spune ca cuvantul "Dumnezeu" are un inteles mai cuprinzator si include toate instantele particulare (Yehova, Allah etc) in acelasi mod in care cuvantul "copac" se poate referi si la "stejar" si la "plop". Dar pentru asta deja avem cuvantul "zeu". Cuvantul "Dumnezeu", datorita disperarii cu care toti vor sa-l monopolizeze, este lipsit de caracteristicile unui termen general. Daca Yehova este Dumnezeu atunci Allah nu poate fi, si viceversa. Daca Yehova care vrea sa te odihnesti sambata este Dumnezeu atunci un alt Yehova care vrea sa te odihnesti duminica nu este Dumnezeu. E o iluzie, o nauca nalucire. In schimb, un stejar este un copac fara ca aceasta relatie sa excluda plopii din multimea "copacilor". Cand adeptii stejarilor vor spune ca plopii sunt doar niste arbori si nu sunt copaci adevarati voi fi pus in situatia sa declar nula o alta definitie.

PS: gasitorului nu se ofera recompensa.
http://www.logosfera.ro/2008/11/ipoteza-dumnezeu-este-nula/
Aristotel a trait intr-o societate politeista in care anumite evenimente inexplicabile erau justificate prin apelul la interventia zeilor. Cu toate astea, filozofia naturalista a lui Aristotel a pornit cu eliminarea "ipotezei Dumnezeu" din procesul de analiza si contemplare a lumii inconjuratoare. Acest mic pas pentru Aristotel a devenit un pas imens pentru omenire. De aici a pornit procesul care ne-a adus "briciul lui Occam" si principiile stiintei moderne.

Laplace a scris o lucrare despre sistemul solar fara sa includa nimic despre Dumnezeu. Intrebat de Napoleon, de ce nu a facut referire la Dumnezeu a raspuns: "Nu am avut nevoie de aceasta ipoteza".

Toate descoperirile stiintifice au in comun aceeasi "indrazneala" de a desconsidera "ipoteza Dumnezeu". Gravitatia, relativitatea, termodinamica sunt teorii care nu contin "avand in vedere ca Dumnezeu exista si ca… atunci…". Electricitatea, radioul, vaccinurile, internetul, centralele atomoelectrice sunt produsele acelorasi teorii indraznete.

In tot acest timp singurul domeniu al activitatii umane care utilizeaza "ipoteza Dumnezeu", religia, a produs generatii intregi de oameni care nu se mai pot ridica din genunchi, care se roaga la bunastarea celor care-i batjocoresc, oameni care asteapta cu nerabdare sa scape de suferinta (uneori inchipuita) acestei vieti pentru a-i vedea pe altii suferind pentru eternitate, hoarde intregi de agenti de vanzari ai "adevarului" care castiga milioane din vanzarea de iluzii, miracole individuale si tragedii in masa.

Cineva spunea ca pomul se cunoaste dupa rod. Iar cele mai multe roade le-am obtinut cand n-am udat pomul cunoasterii cu "ipoteza dumnezeu" si galeti intregi de teologie ci cand am constestat status-quo-ul si am folosit din belsug fertilizatorul numit "scepticism".
http://www.logosfera.ro/2011/06/dumnezeu-e-un-ratat/

Aha...deci daca duc o viata cinstita, ajut saracii, incerc sa fac lumea asta un loc mai bun ...si ma intereseaza de cei din jur, tot ajung in iad fiindca nu cred intr-o entitate superioara, ci cred in mine!
Imi place logica asta... poti sa fi si Dalai Lama ca nu conteaza ...tot ce conteaza este sa fi in rand cu ceilalti!
Sunt curios daca intr-adevar Dumnezeu exista m-ar pedepsi fiindca nu am crezut in el.cu toate ca am trait o viata asa cum se cere in perceptia crestina

Altul care a descoperit America, apa caldă, roata şi focul.

Şi ca să-ţi răspund, înlocuieşte "Dumnezeu" cu orice alt zeu din cei peste 2000. Ia vezi, te prinzi de fază?

Să înţeleg că acest pariu are rol de a-mi arăta încă o dovadă cât de nedrept e zeul vostru şi că nu există liber-arbitru. Unde bizaltul castorului mă-si vezi tu aici o decizie dreaptă? Ori cu mine, ori în tortură veşnică? Trist.

Interesant, sau cum vine vorba asta: Mai bine sa ai frica de Dumnezeu si sa-l respecti in loc sa comiti pacate cum ar fi, ucidere, furt, viol... si sa ajungi in iad.

Sa inteleg ca tu crezi in Dumnezeu doar de frica sa nu ajungi in iad.
Daca tu crezi in ceva nu o face din cauza fricii ca s-ar putea sa ai surprize mai tarziu.

Parca Dumnezeu vroia sa crezi in el sincer, nu doar pentru o rasplata. Nu cred ca ar fi prea fericit sa afle ca tu crezi in el doar ca sa iti iei rasplata ( raiul)

Citeste raspunsul meu mai sus de al tau si vei intelege.

Nu e adevarat ca nu pierzi nimic daca crezi in Dumnezeu. Religia poate avea multe efecte negaive asupra sufletului omului.

Sa crezi in Dumnezeu dupa cum spun majoritate persoanelor credincioase de la noi inseamna sa porti in suflet permanent o frica imensa de tot felul de fiinte imaginare(diavoli, demoni, etc) inseamna traiesti o viata inchisa, sa nu iti faci prea multe relatii pentru ca nu ai voie sa ai iubit/iubita daca nu esti casatorit, nu ai voie sa te saruti cu nimeni si nu ai voie sa faci sex nici macar cu sotul/sotia daca nu vrei sa faci copil. Ar trebui sa faci sex o singura data sau de doua ori toata viata ta(depinde cati copii vrei sa ai dar nu cred ca toti isi permit sa aiba 4, 5 copii). Sa crezi in religie mai inseamna si sa crezi ca multe din cunostiintele tale dupa ce mor ajung intr-un loc oribil, numit iad unde sufera pentru eternitate si asta are efecte foarte grave asupra sufletului. Religia mai spune ca oamenii se nasc pacatosi si numai prin credinta si botez se pot curati, asta insemnand ca chiar si nou nascutii care mor ajung in IAD daca nu sunt botezati.
Si sunt multe alte efecte negative pe care religia le are asupra sufletului.
Cred ca ar trebui sa ne gandim bine in ce sa credem si ce sa ii incurajam pe altii sa creada. Eu nu vreau sa supar pe nimeni dar cred ca e bine sa ne gandim mult la lucrurile pe care le luam de adevarate fara sa stim prea multe.

Si nu pot fi toate marile religii adevarate pentru ca se exclud reciproc. De exemplu religia crestina crede in trinitate, iar religia musulmana respinge divinitate lui Iisus s a Sfantului Duh.

Pariul ateului: "Daca crezi in Dumnezeu, Dumnezeu exista, iar tu esti om bun, mergi in rai; daca esti rau, in iad. Daca crezi in Dumnezeu, iar el nu exista, fie ca esti bun sau rau, n-ai pierdut nimic. Daca esti ateu, Dumnezeu exista si esti un om bun, mergi in rai; atfel, in iad. Iar daca esti ateu iar Dumnezeu exista tot nu ai pierdut nimic."

Parerea mea.

Daca o persoana nu crede in Dumnezeu, crede-ma pe cuvant, nu va duce NICIODATA o viata 'cinstita si curata', ci va ajunge direct in iad!

Daca cred ca steaua va ajunge in finala uefa ma bag in datorii doar de dragul unui pariu daca nu ajunge in finala eu raman cu datorile si cu biletu asa e si cu religie macar steaua e reala