Penticostalii (pocaitii) nu se inchina fecioarei Maria, ci doar lui Dumnezeu (Sfintei Treimi) si atat; nici macar ingerilor sau altor sfinti, deoarece Dumnezeu cere ca doar Lui sa I Se aduca inchinare. Si vor face acest lucru doar oamenii care Il iubesc cu adevarat.
Un pocait n-are ce cauta la biserica ortodoxa. Ortodocsii nu Il cunosc pe Dumnezeu. Iar unul care L-a cunoscut pe Dumnezeu si apoi I Se inchina ca unul care nu-L cunoaste, atunci aceasta ar fi chiar blasfemie la adresa lui Dumnezeu. Biserica Ortodoxa nu este decat ritualuri si traditii; o inchinare rece, care ii lipseste Duhul lui Dumnezeu. Ortodocsii sinceri vor pleca din BOR, deoarece aceasta biserica nu are putere sa ii schimbe pe oameni -caci puterea vine doar de la Dumnezeu. Iar Dumnezeu nu poate sa fie de acord cu o biserica care are niste invataturi cu care El nu este de acord.
Chiar si Biserica Penticostala are niste invataturi care nu sunt de la Dumnezeu; duhul acestora nu este al lui Dumnezeu.
Or fi si ortodocsi pocaiti.problema e ca de multe ori credinta se amesteca cu traditia, lucru ce poate fi si in alte biserici. Dar sa avem grija sa nu calcam Cuvantul lui Dumnezeu si sa tinem datina(traditia) noastra. Daca avem o relatie personala cu Dumnezeu, avem nevoie de sfinti atat cat sa le vedem exemplul, celor care au calcat pe urmele Domnului, ca uneori si cei mai pacatosi sunt numiti sfinti fiindca au ridicat vreo manastire.
Si penticostalii, au "vorbirea in limbi". De fapt, vorbirea in limbi inseamna sa vorbesti ca fiecare sa inteleaga in limba lui, ca apostolii, sau sa vorbesti macar in limbi, nu in bolboroseli. Si show-urile cu tremuraturi si vindecari supermiraculoase, sunt aiurea. Si apoi, ei cred ca absolut toate fetele trebuie sa poarte batic si cred ca obligatoriu batic, de asta de multe ori cand vad oamenii pe cineva cu batic cred ca e pocaita.
Daca nu ma inchin la sfinti nu inseamna ca nu ii cinstesc nu ii venerez, nu inseamna ca imi bat joc de ei. Fereasca Dumnezeu. Dimpotriva, abia acum ii inteleg pe sfinti, ii admir, ii iubesc. Si inteleg cum au fost prigoniti, le inteleg puterea credintei care nu ii lasa sa faca compromisuri, le admir aceasta credinta admirabila si-au dat viata dar de Hristos nu s-au lasat. Si ma simt atat de bine avand acelasi Mantuitor, mergand pe urmele lor.
Referitor la Maica Domnului, Însuşi Dumnezeu a cinstit-o şi i-a ascultat cererile (exemplu: nunta din Cana Galileii) cu atât mai mult noi avem datoria de a o cinsti pe Maica Domnului nostru.
"Si s-a umplut de Duh Sfant Elisabeta si a strigat cu mare glas si a zis: Binecuvantata esti tu intre femei si binecuvantat este rodul pantecelui tau. Si de unde mie aceasta, ca sa vina la mine Maica Domnului meu?" Luca 1, 41-43
Duhul Sfant ne lasa prin Fecioara Maria o profetie uimitoare: "Caci, iata, de acum MA VOR FERICI TOATE NEAMURILE" Luca 1, 49
Însăşi arhanghelii se înclină în faţa ei cinstind-o, numind-o a fi cea mai aleasă făptură:
"Şi intrând îngerul la ea, a zis: Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei." – Luca 1, 28
"Iar ea, văzându-l, s-a tulburat de cuvântul lui şi cugeta în sine: Ce fel de ÎNCHINĂCIUNE poate să fie aceasta?" Luca 1, 29
Dezinformarea sectanta face abstractie de faptul ca in Biserica sfinţilor li se acordă doar "CINSTIRE" şi nu "inchinare" (nu divinizare, acordata numai lui Dumnezeu)!
Deşi cinstirea sfinţilor sau a obiectelor de cult mai este numită uneori "închinare", aceasta nu e decât o confuzie cauzată de polisemia termenului, foarte gravă sub aspect lingvistic, terminologic. Confuzie explicată probabil prin faptul că acest termen provine din latinescul lat."inclinare" – înclinare.
Ori ştim foarte bine că NE ÎNCLINĂM în sute de moduri diferite, spre a arăta în general politeţea sau respectul, dar nu în toate aceste sute de cazuri divinizăm pe cei din faţa noastră. Astfel, nu ne divinizăm nici părinţii, nici bunicii, nici profesorii, etc…
Una din Cele zece porunci valabile oricand, spune :"Sa nu-ti faci chip cioplit, nici o asemanare a celor din cer si de pe pamant, si sa nu te inchini lor."
Si mai scrie de oamenii care "au schimbat slava Dumnezeului nemuritor intr-o icoana care seamana cu omul muritor."
Murdar se mai invata baptistii sa interpreteze versetele
Biblia NU SE IMPOTRIVESTE ICOANELOR. Cauta in dictionar cuvantul "icoana" si vezi daca intalnesti vreo interdictie in biblie pentru acest cuvant! Daca nu gasesti, fa-ti "mea culpa" si recunoaste-ti caracterul malefic
In privinta obiectelor de cult sau imaginilor.
La porunca lui Dumnezeu (!) chiar deasupra Chivotului Legii şi DEASUPRA CELOR ZECE PORUNCI se aflau STATUILE (sau "chipurile cioplite") ale HERUVIMILOR.
Asta ce înseamnă? Că trebuie să renunţăm la ipocrizia de lua texte care s-au adresat acum 4000 evreilor si sa ni le bagam noua pe gat.
Porunca a II-a a fost dată doar într-un anumit context, ce a ţinut de doar de RELIGIA IUDAICA (poruncă dată doar evreilor).
UNICUL SCOP pentru care a fost data aceasta porunca a fost doar ELIMINAREA CONCURENŢEI (a falselor zeităţi păgâne care Îl concurau pe Dumnezeu), si nicidecum eliminarea obiectelor de cult, din moment ce evreii insisi aveau SUTE de obiecte de cult…
Slava Domnului ca sufletul meu e "ratacit", din sensul acela. Cum poti sa spui ca una din Cele Zece Porunci se adreseaza doar unora? Evreii nu se inchinau sau faceau gesturi de reverenta in fata acelor heruvimi porunciti de Dumnezeu. Apoi imi dai versete in care se spune ca sfintii, adica credinciosii, se roaga unul pentru altul cat sunt in viata. Ia priveste din afara credinta ta neratacita si da-ti seama ca nu seamana cu crestinismul deloc, ci are elemente din religiile pagane.
Nu exista suspiciune de paganism in Biserica lui Hristos. Daca cineva are vreuna nu are decat sa spuna si se lamureste repede ca nu este nici un paganism.
"Evreii nu se inchinau sau faceau gesturi de reverenta in fata acelor heruvimi"? Oo, ba da si inca in ce fel. Fiecare sinagoga din aceasta lume este inclinata spre templul din Ierusalim. In inima templului se aflau STATUILE, DA CHIPURILE CIOPLITE CERUTE DE DUMNEZEU IINSUSI!
Fiecare evreu cand ingenunchia o facea doar spre templu, doar spre statui.
Dar noi in Biserica DOAR CINSTIM obiectele de cult (pentru ca ele fac referire la lucruri simbolice sau la persoane), le CINSTIM, si in nici un caz nu le confundam, nu le inlocuim cu Dumnezeu, nu le divinizam!
porunciti de Dumnezeu. Apoi imi dai versete in care se spune ca sfintii, adica credinciosii, se roaga unul pentru altul cat sunt in viata.
Problema e ca tu scoti din context doar ceea ce iti convine tie pentru a-ti intari argumentul, care e invalid. Te-ai fixat pe un cuvant, si anume "icoana", netinand cont de imprejurarile/contextul in care e folosit acel cuvant. Redau versetele din Romani 1:20-25, care face referire la Teoria Evolutionismulu: "În adevăr, însuşirile nevăzute ale Lui, puterea Lui veşnică şi dumnezeirea Lui se văd lămurit, de la facerea lumii, când te uiţi cu băgare de seamă la ele în lucrurile făcute de El. Aşa că nu se pot dezvinovăţi;
21 fiindcă, măcar că au cunoscut pe Dumnezeu, nu L-au proslăvit ca Dumnezeu, nici nu I-au mulţumit; ci s-au dedat la gândiri deşarte, şi inima lor fără pricepere s-a întunecat.
22 S-au fălit că sunt înţelepţi, şi au înnebunit;
23 şi au schimbat slava Dumnezeului nemuritor într-o ICOANA care seamănă cu omul muritor, PASARI, DOBITOACE cu patru picioare şi TARATOARE; aşa că îşi necinstesc singuri trupurile;
25 căci au schimbat în minciună adevărul lui Dumnezeu şi au slujit şi s-au închinat FAPTURII în locul Făcătorului, care este binecuvântat în veci! Amin."
Legat de iconoclasm, aceasta presupusa erezie, a fost combatuta si dezbatuta inca din sec 8-9, astfel ca cine vrea sa afle care e ADEVARUL, va cauta si va primi raspuns. Sunt 3 tipuri de inchinaciuni, de cinstire (a Sfintilor), de marire/preamarire (dedicata Maicii Domnului), si de adorare (Dumnezeu).
In momentul izbucnirii iconoclasmului, Biserica se pomenise de veacuri folosind icoanele si cinstindu-le, fara sa se intreba de ce anume facea aceasta. Hotararea sinodului al VII-lea, orientata dupa precizarile Sfantului Ioan Damaschin, cuprindea urmatoarea decizie dogmatica: Este permis si chiar util si bineplacut lui Dumnezeu a face icoane religioase si a le venera; dar aceasta venerare sa fie numai cinstire, iar nu adorare, caci adorarea se cuvine numai lui Dumnezeu. Cinstirea nu se adreseaza materiei icoanei, ci a celui zugravit, si astfel ea nu este idolatrie.
Invocand texte mai vechi, mai ales din Parintii capadocieni, care au evidentiat acest aspect al importantei icoanelor in cult, Sf. Ioan Damaschin precizeaza ca "icoanele sunt carti pentru cei nestiutori de carte si cronici care vorbesc neincetat, ai cinstirii sfintilor, instruind fara cuvinte pe cei care le vad si sfintind vederea. Nu am prea multe carti - continua eruditul autor al "Sfintelor Paralele, - si nici nu am timp liber spre a citi, intru insa in biserica, spitalul obstesc al sufletelor, inabusit de ganduri ca de niste spini, podoaba picturii ma atrage sa nu uit, imi desfateaza vederea ca o livada si, pe nesimtite, marirea lui Dumnezeu patrunde in suflet. Am privit rabdarea mucenicului, rasplata cununilor si ma aprind ca prin foc cu dorinta de a-l imita. Cazand la pamant ma inchin lui Dumnezeu prin mijlocirea mucenicului si ma mantui". Este schitat aici intr-un mod magistral efectul psihologic-educativ al icoanelor.
Referitor la Maica Domnului, Însuşi Dumnezeu a cinstit-o şi i-a ascultat cererile (exemplu: nunta din Cana Galileii) cu atât mai mult noi avem datoria de a o cinsti pe Maica Domnului nostru.
"Si s-a umplut de Duh Sfant Elisabeta si a strigat cu mare glas si a zis: Binecuvantata esti tu intre femei si binecuvantat este rodul pantecelui tau. Si de unde mie aceasta, ca sa vina la mine Maica Domnului meu?" Luca 1, 41-43
Duhul Sfant ne lasa prin Fecioara Maria o profetie uimitoare: "Caci, iata, de acum MA VOR FERICI TOATE NEAMURILE" Luca 1, 49
Însăşi arhanghelii se înclină în faţa ei cinstind-o, numind-o a fi cea mai aleasă făptură:
"Şi intrând îngerul la ea, a zis: Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei." – Luca 1, 28"Iar ea, văzându-l, s-a tulburat de cuvântul lui şi cugeta în sine: Ce fel de ÎNCHINĂCIUNE poate să fie aceasta?" Luca 1, 29
Diavolul speculeaza aceasta ravna exagerata si nestiinta, si face ce stie cel cel mai bine, dezbinare. Din pacate, cu astfel de abordari extremiste se ajunge intotdeauna la inselare, si apoi la schisme. Atat timp cat noi punem mai presus PAREREA noastra de SINE, DECAZUTA si STRICATA, in dauna TRADITIEI si INVATATURII BISERICII, se ajunge aici. Din pacate...
PREDICA IPS ANTONIE PLAMADEALA: Dupa cum stiti, in ultima vreme mai ales, s-a abatut un blestem si peste poporul nostru credincios. Acest blestem il constituie cei care vor sa ne schimbe credinta si ne fura credinciosii. Si e de mirare cum chiar aici, in aceasta Transilvanie a noastra, care si-a pastrat de-a lungul mileniilor unitatea de neam, prin limba si credinta, si asa a putut supravietui unor vremuri vitrege care au luat sfarsit abia in 1918, prin Unirea cu tara, e de mirare, zic, ca si aici incep sa prinda pe alocuri invataturi noi si gresite, care vor sa ne abata si de la adevarata invatatura, si de la unitatea noastra. Pentru ca ele, oricum, opereaza o ruptura intre sufletele noastre ale tuturor. Ne impart in grupuri, in "bisericute" care se rup de la Biserica cea una.
Se gasesc rataciti care cred ca abia ei, acum, dupa doua mii de ani, au descoperit cum trebuie interpretata Scriptura, ca si cum mosii si stramosii nostri, ca si cum Parintii Bisericii, ca si cum Biserica aceasta care dureaza de doua mii de ani a trait pana acum in greseala, si toti cei care au murit in credinta Bisericii si-au pierdut mantuirea. Si, de vreme ce si-au pierdut mantuirea, nu mai au nici o comuniune cu dansii, deci nici o legatura cu trecutul socotit ratacit. Cu prezentul Bisericii stramosesti, nici atata. Ei sunt cei despre care spune Sfantul Pavel: "De omul eretic, dupa o sfatuire sau doua, te fereste" (Tit 3, 10) sau: "Caci va fi o vreme cand oamenii nu vor primi invatatura cea sanatoasa, ci-si vor alege invatatori dupa poftele lor, ca sa le gadile auzul, si-si vor intoarce urechile de la adevar si se vor lua dupa basme" (Iisus Timotei 4, 3-4). Ei vin, bineinteles, in numele lui Hristos, dar "au smerenie prefacuta" (Coloseni 2, 18), "iubire de disputa si slava desarta" (Filipeni 2, 3), "si-l propovaduiesc pe Hristos din pizma (fata de adevaratii credinciosi ai Bisericii) si din iubire de disputa… si nu eu gand curat" (Filipeni 1, 15-16).
Sfantul Pavel ii numeste "frati mincinosi" (Iisus Cor. 11, 26), "avand numai chipul cucerniciei, iar puterea ei tagaduind-o". Si indeamna iarasi: "De acestia sa te feresti" (Iisus Timotei 3, 5). Sunt intr-adevar cu Scriptura in mana, si asa ii insala pe cei simpli, care nu stiu ca si diavolii ca sa-i insele pe oameni vin tot cu Scriptura. Nu cu Scriptura au incercat sa-L ispiteasca pe Mantuitorul? Sf. Iacov spune limpede ca "si dracii cred si se cutremura" (Iacov 2, 19).
Sfanta Scriptura numai atunci are autoritate, cand e interpretata dupa credinta Bisericii. Cei care o interpreteaza dupa capul lor, si fara sa aiba pregatirea necesara, si fara sa se verifice prin Sfintii Parinti, prin Sinoadele ecumenice si prin intreaga Traditie a Bisericii, sunt dintre cei care "pururea invata si niciodata nu pot sa ajunga la cunostinta adevarului" (Iisus Timotei 3, 7), pentru ca invata de la cine nu trebuie, de la cei care nici ei nu stiu, de la cine stie ce exaltati, fie rataciti, fie vicleni.
Unii dintre cei inselati par ravnitori, fiind oameni de buna-credinta, dar sunt prinsi in mrejele amagirilor. Acestia "chiar de se lupta nu se incununeaza, pentru ca nu se lupta dupa lege" (Iisus Tim. 2, 5). Nici nu se mantuiesc.
Imi dau seama cat de grava si plina de raspundere e aceasta afirmatie, dar nu e a mea. E a Sfantului Pavel. Unii dintre ei, sarmanii, se amagesc cu ravna pe care o pun in observarea regulilor gruparii care i-a ademenit, dar la ce le ajuta, cand Sfantul Pavel spune ca o astfel de ravna "fara pricepere" (Romani 10. 2), nu are nici un ecou la Dumnezeu?
Sunt unii, Martorii lui Iehova, pe care nu-i intereseaza nimic din lume – desi profita de tot ce creeaza oamenii, haine, lumina, materiale etc. – nici din Scriptura, pentru ca nu li se cere decat un lucru: sa faca, toti, cat mai multi prozeliti, adica martori ai lui Iehova. Li se spune ca sunt cu atat mai aproape de imparatie, cu cat au la activ un numar mai mare de convertiti. Parca anume pentru ei ar fi spus Mantuitorul: "Vai voua… ca cutreierati marea si uscatul ca sa faceti un prozelit, si daca il dobanditi il faceti fiu al gheenei indoit ca voi" (Matei 22, 15).
"Mijlocirea" despre care este vorba în textul din Timotei se referă la JERTFA pe CRUCE A MÂNTUITORULUI. Cuvantul "mijlocitor" poate avea insa sute de sensuri, referitoare la vreo "intermediere"
intre sute de lucruri diferite. Dar unii sectanti nu au trecut prin scoala, nu au auzit de "polisemia" cuvintelor.
Poate da guvernul o lege pentru a se intoarca sa studieze mai multa literatura...
Mijlocitor mai poate fi numit şi cel care se roagă lui Dumnezeu pentru altcineva ("şi vă rugaţi unul pentru altul, ca să vă vindecaţi, că mult poate rugăciunea stăruitoare a dreptului." - Iacov cap.5, 16 ), şi cu atât mai mult, mijlocitori pot fi numiţi preoţii, cei care au fost aleşi de Fiul lui Dumnezeu pentru cu o misiune cu totul specială!
Creştinii cunosc faptul că sfinţii nu sunt altceva decât oameni drepţi care pot şi ei la rândul lor, de acolo de unde sunt, să se roage lui Dumnezeu pentru semenii lor. O "mare" nesfârşită de minuni dovedeşte realitatea acestui lucru.
Când ne adresăm sfinţilor nu facem altceva decât să-i luăm rugători alături de noi către Dumnezeu, DUPĂ CUVÂNTUL SCRIPTURII:
Iacov cap.5, 16: "şi VĂ RUGAŢI UNUL PENTRU ALTUL, ca să vă vindecaţi, că mult poate rugăciunea stăruitoare a dreptului." (Trebuie menţionat că drepţii din cer nu sunt oameni morţi! Ei "trăiesc" în imediata apropierea a lui Dumnezeu şi se pot ruga Lui, asemeni îndemnului apostolului Iacov!)
- „În numele lui Hristos, aşadar, ne înfăţişăm ca MIJLOCITORI, ca şi cum Însuşi Dumnezeu v-ar îndemna prin noi. Vă rugăm, în numele lui Hristos, împăcaţi-vă cu Dumnezeu!" (II Corinteni, 5, 20)
- „Şi a venit un alt înger şi a stat la altar, având cădelniţă de aur, şi i s-a dat lui tămâie multă, ca s-o aducă împreună cu RUGĂCIUNILE TUTUROR SFINŢILOR, pe altarul de aur dinaintea tronului. Şi fumul tămâiei s-a suit, din mâna îngerului, înaintea lui Dumnezeu, împreună cu rugăciunile sfinţilor." (Apocalipsa 8, 3-4)
- "Şi când a luat cartea, cele patru fiinţe şi cei douăzeci şi patru de bătrâni au căzut înaintea Mielului, având fiecare alăută şi cupe de aur pline cu tămâie care sunt RUGĂCIUNILE SFINŢILOR." Apocalipsa 5, 8...
- "Vă îmbrăţişează Epafras, care este dintre voi, rob al lui Iisus Hristos, pururea LUPTÂND PENTRU VOI ÎN RUGĂCIUNILE SALE, ca să staţi desăvârşiţi şi plini de tot ce este voinţa lui Dumnezeu." (Coloseni, IV, 12).
- „De aceea şi noi, din ziua în care am auzit aceasta, NU ÎNCETĂM SĂ NE RUGĂM PENTRU VOI şi să cerem să vă umpleţi de cunoaşterea voii Lui, întru toată înţelepciunea şi priceperea duhovnicească" (Coloseni, I, 9)
MIILE DE MINUNI SAVARSITE DE SFINTI reprezinta marturii in sensul versetelor de mai sus.
De 2000 de ani, creştinii i-au văzut pe sfinţi, pe oamenii drepţi, ca fiind persoane ale căror rugăciuni sunt ascultate de Dumnezeu.
Asemănător şi altor grupări ce s-au despărţit de Biserica apostolică (mai întâi catolicii în 1054, iar mai apoi protestantismul 1520 si gruparilor neoprotestante – târziu, în sec. 19), secta penticostala A PIERDUT INVATATURI DE BAZA ale Bisericii Noului Testament: PREOTIA si rolul acesteia în realizarea lucrarilor harice ale Bisericii, transmiterea harului iertării, "Predania" ca al doilea izvor al Revelatiei divine, etc..., păstrarea modului de viaţă al primelor comunităţi apostolice, inlocuirea lui cu "obiceiurile" sectante lutherane sau neoprotestante, etc...
Spre deosebire de cele peste 10000 de secte care descind din "miscarea protestantã", Biserica Ortodoxă este Biserica Apostolică, cea care a rămas neschimbată, (având "obsesia" păstrării neschimbate a învăţăturilor şi a interpretărilor lor pe linia în care primele comunităţi apostolice le-au păstrat).
Biserica Ortodoxă a continuat fãrã nici o deosebire învăţăturile Bisericii apostolice. Ea a insistat ca esenţa de bază a ei să fie "neschimbabilitatea" pentru că doar aşa s-ar fi păstrat şi autoritatea acestor învăţături (provenind fidel de la Hristos şi de la apostoli...
În mod logic, Dumnezeu a păstrat în raport cu umanitatea o singură cale de transmitere a învăţăturilor, sfaturilor, legilor, DOAR O SINGURĂ CALE.
Deoarece altfel, ar trebui să luăm în considerare o contradicţie flagrantă în însăşi esenţa divinităţii, dat fiind faptul că numai creştinismul are vreo 39000 de versiuni TOATE CONTRADICTORII...
Dar această contradicţie este de neconceput, iar Hristos Fiul lui Dumnezeu a insistat şi subliniat în tot Noul Testament că BISERICA SA ESTE UNA SINGURA!
- Despre Unicitatea Bisericii vorbeşte întreg Noul Testament : Efeseni 4, 13; Fapte 20, 28; I Corinteni 3, 11; Ioan 17, 22; Matei 16, 18; Efeseni 4, 4-6; I Corinteni 1, 12-13; Evrei 3, 14; Matei 18, 17, etc...
Care din cele 40000 de denominatiuni si secte intemeiate de simpli oameni "merita" sa Il inlocuiasca pe Fiul lui Dumnezeu Care a spus ca B iserica este Una Singura? Care dintre cele aproape 40000 de secte merita sa inlocuiasca BISERICA?
MIZA ESTE INSASI MANTUIREA SUFLETULUI!
Biserica reprezintă o anume CREDINTA, RELIGIE - suma anumitor PRINCIPII concrete şi inconfundabile, ea formează "un corp distinct" care nu se interpretează aleatoriu.
Acest "un corp distinct", această "realitate distinctă" putem să o numim fie credinţă, fie religie... Asta reprezintă Biserica: o formă concretă instituită de Dumnezeu, fără interpretări, fără variante, fără confuzie.
Biserica este comunitatea celor care cred în Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu, care păstrează ierarhia harică instituită de Hristos, sacramentele de transmitere a harului, care păstrează nealterate învăţăturile apostolice ale primelor comunităţi creştine...
Este un lucru esenţial faptul că in Biserica sfinţilor li se acordă doar "CINSTIRE" şi nu "inchinare" (nu divinizare, acordata numai lui Dumnezeu)!
Deşi cinstirea sfinţilor sau a obiectelor de cult mai este numită uneori "închinare", aceasta nu e decât o confuzie cauzată de polisemia termenului, foarte gravă sub aspect lingvistic, terminologic. Confuzie explicată probabil prin faptul că acest termen provine din latinescul lat."inclinare" – înclinare.
Ori ştim foarte bine că NE ÎNCLINĂM în sute de moduri diferite, spre a arăta în general politeţea sau respectul, dar nu în toate aceste sute de cazuri divinizăm pe cei din faţa noastră. Astfel, nu ne divinizăm nici părinţii, nici bunicii, nici profesorii, etc…
Gata cu asta, nu le acordati doar cinstire ci inchinare. Cat despre "nu ca lui Dumnezeu", va purtati de parca pe langa Dumnezeu, zeul suprem, sfintii sunt niste zei mai mici, si normal sunt cinstiti mai putin. De cinstit si noi o cinstim. Dar voi aveti si rugaciuni catre ei, ba chiar sunt rugaciuni catre ingeri, desi asta nu stiu daca face parte din credinta. Am auzit de rugaciuni :" Preacurata Nascatoare de Dumnezeu, mantuieste-ne pe noi! " "Vai de cine se increde in om!" Zice Biblia.
Si o numiti pururea fecioara de zici ca fix conteaza in mod special daca a mai avut copii. Si in Biblie scrie clar ca a avut, si este folosit sensul de "frate de corp".
" Oare nu este El fiul tâmplarului? Nu este Maria mama Lui? Şi Iacov, Iosif, Simon şi Iuda, nu sunt ei fraţii Lui?". Si in Faptele Apostolilor, mama si fratii Lui se rugau impreuna.
Domnul Isus a spus: "Nimeni nu vine la Tatal decat prin Mine."
Obiectele de cult sunt imagini construite de om pentru a se inchina la ele. Cum am spus, multi din cei reprezentati nu sunt ei, fiindca nu se stie cum aratau. Icoanele facute de om si orice obiecte "sfintite" de om nu sunt sfinte fiindca doar Dumnezeu sfinteste.
Cei care au satisfacţia desconsiderării Maicii Domnului, o vor vedea în ziua cea mare a judecăţii celei de apoi, când această Împărăteasă şi Fecioară, Maria, va sta de-a dreapta tronului Fiului său cu mare şi negrăită slavă, după cum Psalmistul a arătat, zicând:
"ŞEZUT-A ÎMPĂRĂTEASA DE-A DREAPTA TA, ÎMBRĂCATĂ ÎN HAINĂ AURITĂ ŞI PREA ÎNFRUMUSEŢATĂ" (Ps. 44, 11, 20–21).
"Ascultă fiică şi vezi şi pleacă urechea ta şi uită poporul tău şi casa părintelui tău" Ps. 44,
"Că a poftit Împăratul frumuseţea ta, că El este Domnul tău." Ps. 44, 13
"Pomeni-vor numele tău în tot neamul" Ps. 44, 20
"Pentru aceasta popoarele te vor lăuda în veac şi în veacul veacului." Ps.44, 21
Vezi şi: "Că a căutat spre smerenia roabei Sale. Că, iată, de acum mă vor ferici toate neamurile." Luca 1, 48;
"Că mi-a făcut mie mărire Cel Puternic şi sfânt este numele Lui." Luca 1, 49;
Expresia «întâiul născut» nu înseamnă numaidecât că trebuie să presupunem şi existenţa altora născuţi ulterior (al doilea, al treilea etc). Acesta este un fel de a vorbi al Vechiului Testament, unde «întâiul născut» se
numeşte cel ce deschide întâi pântecele, indiferent dacă va mai avea şi alţi fraţi sau nu (Ieş. 13, 2) şi unde adeseori numeralul cardinal (1, 2, 3 etc.) este înlocuit ori întrebuinţat amestecat cu cel ordinal (întâiul, al doilea, al treilea). Ebraismul acesta a intrat şi în felul de vorbire al Noului Testament. In cazul de faţă «întâiul născut» înseamnă «unul născut», în sens de «unicul născut».
Alt înţeles este exclus, deoarece,
Dacă Iisus ar mai fi avut şi alţi fraţi naturali (fii ai Mariei) n-ar fi lăsat-o pe Maica Sa în grija unui apostol, ci în grija vreunui frate al Său. In citatul al doilea, se spune de „fraţi" şi de „surori" ai Domnului. „Fraţii" (verii Săi) sunt chiar amintiţi cu numele şi sunt în număr de patru.
"Fraţii" (verii) Domnului nici ei înşişi nu se numesc «fraţi», ci «robi» şi «slujitori ai lui Iisus», anume după toată probabilitatea căci certitudine deplină nu există - doi dintre ei, Iacov şi Iuda, sunt autorii celor două epistole soborniceşti, numite «a lui Iacov» şi respectiv «a lui Iuda». Or, acolo ei se numesc fiecare «rob» (Iacov 1, 1) şi «slujitor» (Iuda 1, 1) ai Domnului Iisus, iar nu «fraţi».
Dupa profetia Proorocului Iezechiel (44, 1-3) Maica Domnului a ramas fecioara dupa nastere - Iezechiel (44, 1-3).
Dacă ar fi fost fraţi naturali ai Săi, Hristos i-ar fi făcut apostoli; ori ei n-au fost dintre cei doisprezece apostoli.
Mama acestor aşa-zişi "fraţi" ai Domnului este o altă persoană decât Fecioara Maria, căci este numită în Sfânta
Scriptură Maria sau cealaltă Marie (adică deosebită de Maria, Maica Domnului, şi de Maria Magdalena) sau sora mamei Lui, Maria lui Cleopa, fiind amintită chiar alături de Maica Domnului şi în apropierea ei.
Iată textele biblice lămuritoare: "Şi erau acolo multe femei, privind de departe... între care era Maria Magdalena şi Maria, mama lui Iacov şi a lui Iosi, şi mama fiilor lui Zevedeu "(Matei 27, 55-56). Iacov şi Iosi sunt doi din cei patru „fraţi" ai Domnului (Matei 13, 55). Mama lor aşadar este o altă persoană decât Maria, mama lui Iisus. Evanghelistul continuă apoi: "După ce a trecut sâmbăta..., au venit Maria Magdalena şi cealaltă Marie, ca să vadă mormântul "(Matei 28, 1). Aici iarăşi este vorba de «cealaltă Marie», care nu poate fi alta decât mama „fraţilor" Domnului şi despre care a fost vorba şi în textul precedent.In chip asemănător scriu şi ceilalţi evanghelişti:" Şi erau şi femei care priveau de departe; între ele: Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov cel Mic şi a lui Iosi, şi Salomeea "(Marcu 15, 40). "Iar Maria Magdalena şi Maria, mama lui Iosi, priveau unde L-au pus "(Marcu 15, 47).
Deci imi dai versete care sustin ce spun eu, adica faptul ca nu scrie in Biblie sa proslavim pe altcineva decat pe Dumnezeu Tatal, Fiul si Duhul Sfant. Da, cred ca Mama Domnului are un loc foarte special si in cer, dar prefer sa ma inchin doar lui Dumnezeu.
"Numai Dumnezeului tau sa I te inchini, si numai Lui sa-I slujesti".
"Vai de omul care se increde in om"
"Nimeni nu vine la Tatal decat prin Mine", spune Domnul Isus.
Imi pare rau ca nu stiu acum si trimiterile versetelor, ca tine.
Biet suflet ratacit!
Deja te-ai obisnuit sa fentezi totul, sa interpretezi pacalind realitatea
Interpretezi gresit un verset ("Vai de omul care se increde in om") doar pentru a fi CONTRAZISA ZDROBITOR DE RESTUL SCRIPTURII:
Iacov cap.5, 16: "şi VĂ RUGAŢI UNUL PENTRU ALTUL, ca să vă vindecaţi, că mult poate rugăciunea stăruitoare a dreptului." (Trebuie menţionat că drepţii din cer nu sunt oameni morţi! Ei "trăiesc" în imediata apropierea a lui Dumnezeu şi se pot ruga Lui, asemeni îndemnului apostolului Iacov!)
- „În numele lui Hristos, aşadar, ne înfăţişăm ca MIJLOCITORI, ca şi cum Însuşi Dumnezeu v-ar îndemna prin noi. Vă rugăm, în numele lui Hristos, împăcaţi-vă cu Dumnezeu!" (II Corinteni, 5, 20).
Oare nu incurajati spre speranta au fost crestinii care au primit acele cuvinte? Murdar v-ati invatat voi sa procedati
Mijlocitor mai poate fi numit şi cel care se roagă lui Dumnezeu pentru altcineva. Iată şi din Sfânta Scriptură mărturii în acest sens:
- „În numele lui Hristos, aşadar, ne înfăţişăm ca MIJLOCITORI, ca şi cum Însuşi Dumnezeu v-ar îndemna prin noi. Vă rugăm, în numele lui Hristos, împăcaţi-vă cu Dumnezeu!" (II Corinteni, V, 20)
- „Şi a venit un alt înger şi a stat la altar, având cădelniţă de aur, şi i s-a dat lui tămâie multă, ca s-o aducă împreună cu RUGĂCIUNILE TUTUROR SFINŢILOR, pe altarul de aur dinaintea tronului. Şi fumul tămâiei s-a suit, din mâna îngerului, înaintea lui Dumnezeu, împreună cu rugăciunile sfinţilor." (Apocalipsa, VÎII, 3-4)
- "Vă îmbrăţişează Epafras, care este dintre voi, rob al lui Iisus Hristos, pururea LUPTÂND PENTRU VOI ÎN RUGĂCIUNILE SALE, ca să staţi desăvârşiţi şi plini de tot ce este voinţa lui Dumnezeu." (Coloseni, IV, 12).
- Iacov cap.5, 16:,, şi vă rugaţi unul pentru altul, ca să vă vindecaţi, că mult poate rugăciunea stăruitoare a dreptului." (Trebuie menţionat că drepţii din cer nu sunt oameni morţi! Ei "trăiesc" în imediata apropierea a lui Dumnezeu şi se pot ruga Lui, asemeni îndemnului apostolului Iacov!)
- „De aceea şi noi, din ziua în care am auzit aceasta, nu încetăm să ne rugăm pentru voi şi să cerem să vă umpleţi de cunoaşterea voii Lui, întru toată înţelepciunea şi priceperea duhovnicească" (Coloseni, I, 9)
- "Şi când a luat cartea, cele patru fiinţe şi cei douăzeci şi patru de bătrâni au căzut înaintea Mielului, având fiecare alăută şi cupe de aur pline cu tămâie care sunt rugăciunile sfinţilor."...
Penticostalii cred in Maria, dar nu i se inchina, si fac bine din acest punct de vedere, pentru ca "Maica Domnului" e de fapt o zeita venerata atat de catolici, cat si de ortodocsi. Nimeni nu-si da seama de asta, pentru ca religia crestina ar trebui sa fie una monoteista, dar in realitate e politeista. Tot sfintii pe care ii veneram sunt vezhi zei adaptati noii religii. Zeul suprem e d-zeu/isus, iar zeita mama e Maria. Pe langa ei mai avem si ingeri, care sunt un fel de zei de rang inferior, ajutoarele zeului suprem.
Eu am participat la niste intruniri de-ale lor, deoarece parerile unora pot fi subiective.
Sunt oameni de treaba dar si-au cam luat-o in cap la fel ca alte secte aparute ca ciupercile dupa ploaie.
Cand incep sa vorbeasca in "limbi" iti poti da seama cu adevarat cu cine ai de-a face.
Niste rataciti.
De obicei, neoprotestantii sunt numiti "pocaiti". Credem in ea si o respectam, credem ca e sfanta si acum e in cer cu sfintii, se odihneste, in nici un caz nu sta la cheremul nostru, doar Dumnezeu poate sa ne ajute si e o insulta la adresa lui Dumnezeu sa ne inchinam ei, dau sa consideram crestinismul o religie politeista, cu un zeu principal, si apoi alti sfinti carora li se dau atribute ca zeilor, ca ei sa faca ce au unii chef, cum ar fi aparatoarea marinarilor, protectorul zanelor, etc. Biblia spune clar ca e INTERZIS sa ne rugam creatiei. Mama Domnului trebuie respectata si, cum a zis ea insasi, o vor ferici sau numi fericita toate neamurile. Dar exista o credinta conform careia ea ne ajuta. Dar sfintii nu ne ajuta. "Este un singur Mijlocitor intre Dumnezeu si om, Omul Isus Hristos. " Apostolul Pavel, inainte sa plece in vesnicie a spus: "Mi-am sfarsit alergarea, am pazit credinta. De acum ma asteapta cununa neprihanirii, pe care mi-o va da in ziua aceea Domnul mie si tuturor celor ce vor fi iubit venirea Lui."
Maica Domnului a fost o slujitoare, ca noi si ca sfintii ce au refuzat clar ca cineva sa li se inchine, spunand: "Fereste-te sa faci una ca aceasta, caci si noi suntem impreuna slujitori cu tine". Deci, Il avem pe Atotputernicul Dumnezeu, cum zice Biblia " Numai Domnului Dumnezeului tau sa I te inchini, si numai Lui sa-I slujesti." Nu scrie in Biblie nicaieri sa o proslavim pe Maica Domnului, care L-a nascut pe Dumnezeu.
Eu cred ca te-am lamurit cum sta treaba si de ce.
Singurii sfinti care mijlocesc sunt cei in viata, sau copiii lui Dumnezeu sunt numiti sfinti.
Daca un pocait se roaga oriunde, rugaciunile au efect asupra lui.
Nu numai penticostalii sunt numiti pocaiti, si baptistii si uneori adventistii.
Nu pot sa iti spun mai mult fiindca ar fi prea mult, dad daca tot ai intrat pana aici, te poti uita pe net.
Din cate stiu eu ei cred in existenta Maicii Domnului dar nu o cinstesc deloc in sensul ca o considera o femeia ca oricare alta.
Asiral23 întreabă: