Mama: Fă ce vrei cât timp mănânci 3 mese pe zi.
Tata: Bravo ție cât timp nu ești satanistă e treaba ta.
Bunica: Așa eram și eu la vârsta ta, dar vezi tu ce frică te ia când te apropii de moarte. Și totuși, ai mâncat la prânz?
Buna
pentru inceput parintii mei au murit deci nu o sa vorbesc de parinti.
eu locuiesc cu matusa si unchiul meu.
unchiul meu este ateu deci el sa bucurat ca nu cred(pentru ca stie ca este prostie sa crezi) si el ma sprijina si este ca mine ii plac misterele si chestile astea exact care imi plac si mie.
dar matusa mea avand in vedere ca ea crede(este cam chiudata crede intro forta divina dar nu in dumnezeu biblic) nu ii place sa vorbesc urat de dumnezeu dar eu i-am spus de la inceput ca in fata ei nu vorbesc urat despre el dar sa ma lase in pace ca eu nu cred.
acum prieteni, colegilor mei nu le-am spus pentru ca oameni din rodos(Grecia)sunt mai incuiati la minte si nu mar intelege dar le dau semne mereu ca nu cred.
este usor sa ii spui unei persoane apropiate(ex.mamei tale) ca esti ateu daca chiar esti pentru ca asta esti tu si trebuie sa stie asta.
Tata știe ce părere am și e de acord cu mine. Odată l-am întrebat dacă crede în Dumnezeu, eram super serioasă, și s-a uitat la mine fără să zică nimic vreo 2 minute,iar apoi a zis scurt "Nu." și a început să râdă. Și eu la fel. Mama,nu e foarte încântată,adică nu a zis nimic,nu încearcă să îmi schimbe părerea,dar nu îi place când zic ceva urât de dumnezei sau așa,glume și chestii. În rest, îmi amintesc că anul trecut a fost un fel de scandal cu câțiva colegi pe tema asta. Oricum, nu multă lume știe că nu cred în dumnezeu, de fapt nici nu știu, e un lucru atât de neimportant încât nici nu îmi pasă.
Eu pe la vreo 14-15 ani : "Lasati'ma in pace cu biserica si popimea, nu cred in dumnezeii si bibliile lor"
Mama : "Of, copii astia, nici in dumnezeu nu mai vor sa creada"
Tata : "Bine ba, duca'se in pustiu cu dumnezeii lor! O bere bem si noi?"
Mama care e crestina cand i-am zis, mi-a dat vreo 2 argumente de-ala lesinate de genul "unii oameni au destinul deja croit si tu nu crezi in dumniezo?"Na...N-am mai zis nimic.Si pe tata care e panteist l-a durut la basca, cum se zice.Fratele meu care e crestin si e mult prea mic pentru a avea o parere despre ce cred eu, n-a zis nimic. Oricum e prea mic si pentru a gandi singur, de-aia e crestin.Cand se va mai documenta sunt sigur ca o sa i se faca scarba de religia asta.Mamei n-ai ce sa-i faci, 45 de ani de indoctrinare religioasa, mai intai din partea parintilor, apoi din partea preotilor sunt greu de "curatat".Se plange ca nu-i merge bine, dar mai mult pe la biserici sta, iar tata care n-are nici o treaba cu ele ii merge cu mult mai bine decat ei.Dar na, asta e dumnizau, ajuta pe astia care nu cred si ii pedepseste mai tarziu, si invers cu ceilalti.
Pe mine nu ma intereseaza reactiile celor din jur, desi unii reactioneaza destul de urat
Vorbesti de reactionat ca si cum le-as zice ca sunt satanista... Nu le-am spus si nici nu le voi spune pentru ca nu imi place cum suna. Oricum ei stiu ca eu nu cred in ...chesti din astea. Nu imi pasa asa de mult de statutul asta ca sa ma dau mare: "Ma Gogule m-am facut atee! Iti dai seama?!"
Si daca tu vrei sa le spui alor tai, in primul rand eu nu inteleg scopul. In al doilea rand depinde cum reactioneaza de cat de mult cred ei in religia lor.
Unde reiese din intrebarea mea ca vreau sa le spun parintilor ca sunt atee?
Eram doar curioasa sa stiu daca alti atei le-au spus parintilor lor ca nu mai cred in d-zeu si vroiam sa stiu cum au reactionat parintii/prietenii...ce au si ei.
Am zis "daca". Aidca am presupus. Puteai pur si simplu sa recitesti raspunsul cu atentie in loc sa ma pui pe mine sa o fac ca mi-e prea lene si sa iti citesc tot comentariul si intrebarea.
Si tu puteai foarte bine sa gandesti putin si sa nu pui problema asa, ca eu n-am intrebat "E bine sa le spun parintilor ca sunt atee?" sau ceva de genu'. Intrebarea era foarte clara, dar ma rog...
Din cate imi amintesc...ti-am raspuns la ce ai intrebat. Am spus ca nu le-am spus dar ei stiu ca eu nu cred in chesti din astea. Mai departe a fost un apropo.
Foarte greu de inteles...
Atat?
Aproximativ.
Bun venit pe pamant fiule.Pardon.De ce ziceai ca nu crezi in Dumnezeu? Reactii de parinti.etc
Fa-ma sa inteleg: asta e un raspuns ironic (eventual formulat gresit) sau tu chiar ai gresit intrebarea?
Pare ca mintea aia pe care o ai, nu este suficient de buna.Cauta si intelege ce iti zic si daca nu, incearca sa nu tragi pe nimeni la raspundere.Cap de melcsor.
Scuza-ma ca nu-ti inteleg ironia proasta,"cap de melc" ().
Daca ai nelamuriri legate de subiectul asta, citeste-mi raspunsurile de la intrebarea asta si poate-poate vei intelege ceva.
Nu inteleg? Ateismul este o infractiune,o imoralitae,un comportament antisocial? Numai in acest caz se justifica o astfel de intrebare. Credinta, dupa tine, este o obligatie, sau o optiune? Tu, de ce esti credincioasa?
Unde am scris eu ca sunt credincioasa? Din contra!
Am pus intrebarea asta pentru ca eu una daca le-as spune alor mei ca sunt atee...cred ca mi-ar face o exorcizare!
Si vroiam sa stiu daca sunt atei care au recunoscut ca nu cred in d-zeu si cum au reactionat cei din jurul lor.
Tot nu te inteleg. Ateismul,hai sa luam cazul tau,nu a fost o hotarare spontana ci o convingere aparuta in timp,functie de niste elemente care nu au aparut din senin, ci in atmosfera anturajului in care traiesti (familie, prieteni, cunoscuti). Daca tu ai facut nota discordanta si te-ai ferit de ei, de ce ai facut-o?
De ce m-am ferit de ei?
Pai in primul rand nu le-am spus pentru ca noi nu comunicam, cel putin ai mei nu stiu sa discute civilizat.
In al doilea rand, nu le-am spus pentru ca stiu ca nu m-ar intelege si ca ar face crize si ca ar spune ca sunt o ciudata, pentru ca ei chiar cred si chiar pun necazurile pe seama pacatelor lor.
De exemplu daca i-as zice acum mamei ca nu cred in d-zeu si in rai si toate cele, mi-ar zice ceva de genu "si bunica'ta unde crezi ca s-a dus?" si daca i-as spune logic ca a murit si atat...nici nu vreau sa-mi imaginez ce va zice
Eu sunt singura atee din familie si am gandit singura.Cu ai mei nu prea m-am inteles niciodata.
Ai inteles acum?
Eu nu am intrebat de ce te feresti.Eu eram nedumerit cum a aparut ateismul tau intr-o companie de credinciosi, dintre care unii, din ce relatezi tu, chiar habotnici.Cum de intr-o astfel de atmosmera, educata fiind de copil intr-o credinta crestina, tu ai ajuns atee?
Simplu, de multe ori inteligenta invinge traumele copilariei. Si prin trauma ma refer la religia unor parinti habotnici. Cunosc multi oameni crescuti in familii de fundamentalisti ortodoxi care nu dau doi bani pe religia parintilor pentru simplul motiv ca ii duce capul destul de mult incat sa nu creada orice prostie le este bagata in cap din copilarie.
Ba m-ai intrebat de ce m-am ferit, in fine...
Deci cum am zis, eu am fost mai retrasa si n-am vorbit cu ai mei, asta inseamna ca n-am vorbit deschis despre religie, si deci ca n-au reusit "sa-mi spele creierul" (nu ca as mai fi crezut povestile alea de la 5 ani in sus).
Deci pur si simplu mi-am dat seama usor-usor ca S.F.-urile alea din biblie nu au logica, plus ca am observat ca multe teorii se bateau cap in cap.
Deci ca sa intelegi mai bine, ai mei nu m-au obligat direct sa spun rugaciuni si sa cred in d-zeu.Ei credeau (cum cred si astazi) ca eu singura am ales calea spre d-zeu si ca sunt de acord cu tot ce scrie in biblie.
Dar eu indepartandu-ma de ei, am inceput sa realizez ca religiile si zeii sunt doar niste prostii menite sa indoctrineze populatia.
Daca nici acum n-ai inteles, nu stiu cum sa-ti mai explic!
Te inteleg, insa sincer te compatimesc.
De ce?
Intrucat traiesi intr-o astfel de atmosfera.A te feri de cei care trebuie sa-ti fie cei mai apropiati in probleme de acest gen, presupune o mare carenta in comunicare.
Nu prea vorbesc cu parintii, nici ei nu merg la biserica. Am o bunica fanatica, daca afla ca sunt ateu mi-l cheama pe preot acasa.
Mişto această întrebare.
Am devenit atee pe la 14 ani aproximativ. Nu le am spus direct dar din clipa în care am devenit ateu am refuzat să mai fiu religioasă încetând a mă închina, spune rugăciuni, duce la biserică etc. Şi pentru trebuia să ştie de ce nu mai sunt ca înainte le am zis că sunt atee adică nu mai cred în Dumnezeu şi alte prostii.
Să înţeleg că tu nu le ai zis încă. De ce îţi e frică? Nu o să te ucidă nimeni pentru faptul că eşti atee însă o să se uite mai ciudat la tine.
În orice caz îţi doresc succes.
Nici parintii mei nu prea merg la biserica nici macar de,, Paste'' deloc)). Stiu ca sunt ateu))), si ei is ateii, daca va vine sa credeti, cred ca is putini oameni, care nu au nici macar un credincios)) in famile. Bunicamea zice ca popii is niste cersetori, niste curve care vor banii pentru orice) si biserica ii bordel, si imi zice nu cred ca exista Dumnezeu.nu pot sa cred in ceva ce nu pot sa vad cu ochii, ea nu stie multe, stie un singur lucru, nu o intereseaza pe ea Religia, m-a socat ca eram % la suta ca ii cu Dumnezeu la varsta de 72 de ani cat are, majoritatea batranilor in familii is cu Dumnezeu.Nu a reactionat nici cum la mine))ca nu am nici un credincios in familie i-am intrebat odata la o cafea in casa)) daca cred in Dumenzeu si in Religie, au spus ca nu cred in asa ceva ca exista si nu ii intereseaza, noi nu credem in asa ceva, m-a surprins.Culmea, culmilor bunicamea ii de Cartea Recordilor pentru tara Romania, cred ca ii printre putinele femei batrane care a fumat un joint de marijuana cu mine pentru ca m-a vazut odata cum fumam) si ma intreaba ce miroase asa si ii zic o tigare dintr-o planta naturala) foarta sanatoasa, mai sanatoasa ca tigarea normala, si mi-a cerut 4 fumuri, sa vada cum ii,am zis ca nu ii pentru ea asta da nu am putut sa o scot la capat cu ea, tot imi cerea in momentul ala i-am dat dupa ce a fumat, imi zice al drecului planta ii asta, de la tigarea normala nu imi simt ochii asa grei))) bunicamea ma surprinde tot timpul din momentul ala imi adoram bunica)))) nu-mi vinea sa cred ce bunica am)))), asta ii singururul meu viciu nu beau nu fumez tutun, fumez iarba in fiecare zii sau la doua zile ma bucur de natura, maicamea si taicamiu nu trebuie sa afle), asta, insa bunicamea la 72 de ani sa fumeze 4 fumuri de iarba ii ceva pentru o femeie batrana dn Romania))). Numai bine!
Nu-s ateista dar nu cred in Dumnezeu. Sa zicem ca-s agnostica anti teista. Maica-mea a reactionat cam rau prima oara, i-am spus pur si simplu ca nu cred in Dumnezeu si mi-a tinut un fel de morala. Acum stie bine-bine cum sunt, cum gandesc, ce parere am despre religie si ma accepta, ba chiar intr-un fel am convertit-o si pe ea la unele chestii. Tata nu prea a spus nimic dar stiu ca nu e de acord.
Dumnezeu a fost asa "Bun" cu mine in cat mi-a luat parinti, deci nu e nevoie sa le zic.
anonim_4396 întreabă:
narcisa666 întreabă:
AlinaaRaluca întreabă: