Pentru atei dar si credinciosi.
E necesar ca prietenii, familia si cunoscutii sa afle ca esti ateu?

Are vreun rost?

Nu este nici necesar si nici important.
Fiecare este liber sa creada ce vrea.
Dar nici nu este rau sau interzis sa schimbi pareri cu prietenii sau cu familia. Totul este sa stii cat si ce sa dixcuti astfel ca sa nu-i indepartezi de tine in cazul in care ei pun pret pe religie!

Subscriu la ce a spus colegu, Moisie, mai sus.
In realitate nu ma prea bag in astfel de subiecte, caci mi-ar fi prea lehamite.

Nu e absolut necesar, dar uneori e bine si util ca ei sa afle. Ma refer la familie si prieteni, cunostintele mai putin.
Te vor scuti de eventuale situatii neplacute, care de cele mai multe ori apar in preajma sarbatorilor.
In cazul meu, au aflat de Paste, cand insistau sa merg la Inviere.
In rest, foarte rar abordam subiecte religioase.

N-are niciun rost.
O pastrez p-aia cu HIV sau copiii vecinei, in caz ca vreau sa-i oripilez.

Cred ca este cel mai rau lucru pe care-l poate face cineva. Sa fim seriosi, cati dintre noi sunt oameni rationali? Foarte putini. Cati suntem obiectivi? Foarte putini. Cati am fost crescuti in spiritul crestinismului si invatati ca este o religie infailibila. Foarte multi. Cati ar sari, din instinct si subiectivism, sa-si apere aceste idei religioase? Foarte multi.
Deci, prin urmare, care este probabilitatea ca acel individ sa poata purta o discutie logica si absolut detasata, adica obiectiva, pe subiectul religie? Foarte putini.
In 90% din cazuri o asemenea discutie, polemica, cozerie sau ce vrei tu sa fie, se va termina intr-un scandal.
E drept, in 10% din cazuri va desfasura normal, insa numai cu conditia ca individul a fie ori ateu, ori agnostic, ori adept al unei alte religii, ori un crestin obiectiv. Ori asta, in Romania, "tara a crestinismului dar si a prostiei"... slabe sanse...

Nu, nu este necesar, nu vad rostul "laudei", sau a diferentierii, a etichetelor(nu aduc nimic bun), insa parerea se poate spune cand este cazul. Eu nu pot accepta ca cineva sa-mi dicteze un adevar, iar eu sa nu-l impodobesc cu o ironie. Trebuie si putina "coloana vertebrala".
Singurul motiv... ar fi in cazul recensamantului(vizeaza familia).

Ai drepatete la ce spui, te sustin.Dar sa spunem ca eu cunosc cazuri in care sint in stare sa-ti dea in cap (vorba vine), sa te terorizeze psihic adica daca nu esti pe aceeasi unda de gandire ca si ei, religiosii (intentionat scriu "religiosi" pentru ca nu ma refer doar la crestini aici), in ceea ce priveste acest delicat subiect, credinta.Iar aceste grozavii se pot intampla chiar in cadrul familiei tale, deci, in concluzie, cateodata e sanatos sa fi reticent in unele cazuri, pentru propria siguranta, nu de alta.

Iar eu sustin ceea ce spui tu si da ai mare dreptate! Exista astfel de familii, iar pentru un copil ce nu a ajuns inca la varsta majoratului, chiar si dupa aceasta varsta, e foarte greu sa le comunice parintilor indobitociti o astfel de veste! Am citit multe cazuri, unele au foat expuse chiar aici pe Tpu...cum tatal il batea si il forta sa mearga la Biserica, ca e posedat si alte grozavii.
Pacat!
Cand eu am dat vestea asta, eram deja destul de mare si aveam deja la randul meu un copil. Mama a ridicat din umeri indiferenta, iar tata m-a sustinut in totalitate( aveam un dubiu ca este si el ateu, dar nu-mi confirmase asta pana atunci).
Mi-ar placea ca fata mea sa-mi spuna ce crede, ce simte si daca vreodata va deveni o atee convinsa, as vrea sa stiu asta!
Iar daca ar vrea sa se calugareasca, as minti daca spun ca nu as interveni! O da, as interveni cu un sfat, o parere, poate chiar as insista, insa decizia ii va apartine in totalitate!
Asa ar trebui sa fie in orice familie, iar convingerile religioase ale fiecarui individ in parte, trebuie cel putin, RESPECTATE!

Salut, eu cred ca asta e ca si cand ai alege sa ai iubita, te priveste pe tine si doar pe tine ce alegi, desigur este important sa stie si cei din jurul tau dar depinde ce familie ai daca te accepta eu unu nu vad nimic rau in a fi atee da poate alti vad in fine spune-i asta personalor care isi sunt tie mai dragi

"Iar daca ar vrea sa se calugareasca, as minti daca spun ca nu as interveni! O da, as interveni cu un sfat, o parere, poate chiar as insista, insa decizia ii va apartine in totalitate!"Frumos, chiar mi-a placut asta.Stiu ca n-are legatura cu mine, dar intr-un fel ma face sa ma simt si eu mai bine, stiind ca mai exista si astfel de conceptii, nu doar cele extremiste gen': "traiesti degeaba daca crezi/nu crezi", intelegi tu.

Daca ai o iubita, intr-adevar ti-o alegi singur, dar... daca ea este "aleasa", la un moment dat va trebui sa o prezinti familiei!
Asa si cu religia! La un moment dat, mai devreme sau mai tarziu, tot vor afla ca esti ateu!

E important sa cauti mantuirea.cine cauta slava lumii asteia, e treaba lui. daca are rost? eclesiastul incepe asa; desertaciune.desertaciunea desertaciunilor.totul este desertaciune si goana dupa vant.iar restul explica si lamureste de ce este asa.

Daca nu ma fura ea pe mine, aai dreptate

Te va fura si te va duce la familia ei, iar acolo cand vor afla ca esti ateu, te vor inchide intr-o camera numai cu apa si tamaie, ca sa iasa dracii din tine
Ce scenariuuu... Nu-ti doresc asta!

Mai nou parintii cred ca sunt posedat, de sunt asa anti-teist, iar cei mai multi dintre prietenii mei spun ca sunt cam imoral, si sadic.

NU neaparat.Un prieten adevarat, familia si cunoscutiii it va accepta idiile.E destul de greu sa porti o discutie in contradictororiu, indifent de tema aleasa, dar un prieten istet va stii ca oamenii pot fi diferiti.

Vor afla nu ca cineva e ateu ci ca cineva vrea sa fie comod d.p.d.v. spiritual, ca cel care zice ca-i ateu e ilogic si anume injura de Dumnezeu si dracuie,

Nu.

Nu.

Ar trebui sa le spui. Depinde si de cum vor reactiona. Eu i-am spus mamei ca sunt ateu si n-a fost mare lucru. A zis ca e decizia mea.

Normal ca nu, decat daca doresti tu asta cu tot dinadinsul. la fel cum nu e important sa afle ca esti credincios.
de asta eram si eu nedumerita cu ceva timp in urma, dar am elucidat misterul .

Familia stie ca sunt "necredincios" dar prefer sa nu afle

Nu cred ca trebuie sa le spui tot celor dragi..fiecare are o opinie despre cum doreste sa fie...mai bine sa nu-i spui

Cred ca ai dreptate.