Poate cineva sa-mi povesteasca cartea Rut din biblie.
Multumesc.

Rut ia hotărârea de a rămâne lângă Naomi (1:1–22). Relatarea începe într-o perioadă când în Israel era foamete. Elimelec, un bărbat din Betleem, a traversat Iordanul împreună cu soţia sa, Naomi, şi cu cei doi fii ai lor, Mahlon şi Chilion, ca să locuiască un timp în ţara Moabului. Acolo cei doi fii s-au căsătorit cu două moabite, Orpa şi Rut. Această familie a fost lovită apoi de o tragedie: a murit întâi tatăl, iar după el, cei doi fii. Cele trei femei rămăseseră văduve şi fără niciun urmaş pentru Elimelec. Auzind că Iehova îşi îndreptase din nou atenţia asupra Israelului, dându-i pâine, Naomi a hotărât să se întoarcă în Iuda, ţara sa natală. Cele două nurori au plecat şi ele cu ea. Naomi le-a implorat să se întoarcă în Moab, rugându-l pe Iehova ca, în bunătatea sa iubitoare, să le dea soţi din poporul lor. În cele din urmă, Orpa „s-a întors la poporul ei şi la dumnezeii ei", dar Rut, care se convertise cu sinceritate la închinarea adusă lui Iehova, a rămas neclintită lângă Naomi. Decizia ei este frumos exprimată în cuvintele: „Unde vei merge tu voi merge şi eu şi unde vei înnopta tu voi înnopta şi eu. Poporul tău va fi poporul meu şi Dumnezeul tău va fi Dumnezeul meu. Unde vei muri tu voi muri şi eu şi acolo voi fi înmormântată. Aşa să-mi facă Iehova, ba chiar mai rău, dacă altceva în afară de moarte mă va despărţi de tine" (1:15–17). Cu toate acestea, Naomi, al cărei nume înseamnă „Plăcerea mea", rămasă văduvă şi fără copii, a dorit ca numele ei să fie Mara, adică „Amărăciune".
Rut adună spicele rămase pe ogorul lui Boaz (2:1–23). Când au sosit la Betleem, Rut a primit de la Naomi permisiunea de a aduna spicele rămase după seceratul orzului. Boaz, proprietarul terenului, un iudeu în vârstă şi rudă apropiată cu socrul ei, Elimelec, a remarcat-o pe Rut. Deşi legea lui Dumnezeu îi dădea dreptul să adune spice, Rut a manifestat umilinţă, cerând permisiunea de a lucra pe acel ogor (Lev. 19:9, 10). Permisiunea i-a fost acordată imediat, iar Boaz a îndemnat-o să adune spice numai din ogorul lui, împreună cu slujitoarele lui. După ce i-a spus că auzise de loialitatea ei faţă de Naomi, el a încurajat-o zicând: „Iehova să te răsplătească pentru ceea ce faci şi plata să-ţi fie deplină de la Iehova, Dumnezeul lui Israel, sub ale cărui aripi ai venit să cauţi refugiu" (Rut 2:12). În seara aceea, Rut a împărţit în mod generos cu Naomi roadele muncii ei şi i-a spus că succesul pe care îl avusese la culesul spicelor se datora bunăvoinţei lui Boaz. Naomi a văzut în aceasta mâna lui Iehova şi a spus: „Binecuvântat să fie de Iehova, care n-a părăsit bunătatea sa iubitoare faţă de cei vii şi faţă de cei morţi! Omul acesta ne este rudă. Este unul dintre răscumpărătorii noştri" (2:20). Într-adevăr, Boaz era o rudă apropiată, care putea să ridice în mod legal un urmaş pentru Naomi în numele lui Elimelec, care murise. Rut a continuat să strângă spicele rămase pe ogoarele lui Boaz până când s-a terminat seceratul orzului şi al grâului.
Boaz se căsătoreşte, ca răscumpărător, cu Rut (3:1—4:22). Întrucât era prea în vârstă ca să mai aibă copii, Naomi a instruit-o pe Rut să încheie în locul ei o căsătorie prin răscumpărare. Într-o perioadă atât de importantă din an cum era secerişul se obişnuia ca proprietarul pământului să supravegheze personal vânturatul grânelor, care se făcea seara, în vântul ce adia după o zi toridă. În aceste ocazii, Boaz dormea în aria de treierat şi Rut l-a găsit acolo. Ea s-a apropiat încet de el, i-a dezvelit picioarele şi s-a culcat. Când Boaz s-a trezit la miezul nopţii, Rut i-a spus cine era şi, potrivit procedurii pe care trebuiau s-o urmeze femeile când cereau dreptul de căsătorie între cumnaţi, i-a cerut să-şi întindă poala veşmântului peste ea. Boaz i-a spus: „Binecuvântată să fii de Iehova, fiica mea!" şi a lăudat-o pentru că nu se lăsase condusă de pasiune sau de lăcomie şi nu umblase după bărbaţi tineri. Departe de a fi o femeie care să-i facă propuneri imorale, Rut avea reputaţia de „femeie minunată" (3:10, 11). Însă, după cum i-a explicat el, exista un alt răscumpărător, o rudă mai apropiată decât el, iar Boaz a promis că avea să discute cu acesta în dimineaţa următoare. Rut a rămas culcată la picioarele lui până la ivirea zorilor. Apoi, el i-a făcut un dar de cereale, iar ea s-a întors la Naomi, care a întrebat-o nerăbdătoare cum au mers lucrurile.
Dis-de-dimineaţă, Boaz s-a dus la poarta oraşului pentru a-l căuta pe acel răscumpărător. Luând ca martori zece dintre bătrânii oraşului, el i-a dat acelei rude mai apropiate posibilitatea să răscumpere tot ce îi aparţinuse lui Elimelec. Avea el să accepte? La început, acesta a răspuns afirmativ, gândindu-se că astfel îşi va mări averea. Însă, când a aflat de obligaţia de a încheia căsătoria între cumnaţi cu Rut, s-a temut pentru propria moştenire şi şi-a exprimat refuzul scoţându-şi sandaua, aşa cum prevedea legea. Relatarea biblică nu spune care era numele acestui bărbat, numindu-l doar, în mod peiorativ, „cutare". Apoi, înaintea aceloraşi martori, Boaz a răscumpărat-o pe Rut ca soţie a sa. A făcut el lucrul aceasta dintr-un motiv egoist? Nu, ci pentru „ca numele mortului să nu fie şters" (4:1, 10). Toţi cei prezenţi s-au rugat lui Iehova să binecuvânteze această măsură iubitoare, iar binecuvântarea Lui s-a dovedit, într-adevăr, minunată! Rut i-a născut un fiu vârstnicului Boaz, iar Naomi a devenit doica acestui copil. El a fost considerat ‘un fiu al lui Naomi’ şi i s-a pus numele Obed (4:17).

Cei prezentati prin nu stiu ce materiale tendentioase chiar nu au ce cauta in misiunea preoteasca! Exista si astfel de cazuri regretabile.

Cazuri de "lipsă de vocaţie" au existat mai mult sau mai puţin şi în timpul Mântuitorului şi al apostolilor. Şi ei se confruntau cu necesitatea unei aspre selectări a oamenilor care doreau să poarte o astfel de sarcină a preoţiei.

Da eu in particular

Chiar e aşa de greu s-o citeşti?

Mai ales că sânt doar 4 capitole.
http://wol.jw.org/ro/wol/binav/r34/lp-m/bi12/M/2006/8
Lectură plăcută. :)

Ea este o relatare despre o familie care a trăit în perioada în care Israelul avea judecători. Rut este o tânără femeie din ţara Moabului; ea nu face parte din Israel, naţiunea lui Dumnezeu. Însă atunci când Rut învaţă despre adevăratul Dumnezeu, Iehova, ea ajunge să-l iubească foarte mult. Naomi este o femeie în vârstă care a ajutat-o pe Rut să înveţe despre Iehova.
Naomi este o israelită. Ea împreună cu soţul ei şi cu cei doi fii ai lor s-au mutat în ţara Moabului într-o perioadă în care în Israel nu se prea găsea hrană. Apoi, într-o zi, soţul lui Naomi a murit. Mai târziu, fiii ei s-au căsătorit cu două fete moabite pe nume Rut şi Orpa. Dar, după aproximativ zece ani, cei doi fii ai lui Naomi au murit. Cât de mult s-au întristat Naomi şi cele două tinere! Ce va face Naomi acum?
Într-o zi, Naomi se hotărăşte să facă lunga călătorie înapoi, pentru a se întoarce acasă, la propriul ei popor. Rut şi Orpa vor să rămână cu ea, de aceea şi ele pornesc la drum. Însă, după ce au mers o bucată de drum, Naomi se întoarce spre cele două fete şi le zice: ‘Întoarceţi-vă acasă şi rămâneţi cu mamele voastre’.
Naomi îşi ia rămas bun de la fete şi le sărută. Atunci ele încep să plângă, deoarece o iubesc foarte mult pe Naomi. Ele zic: ‘Nu! Vom merge împreună cu tine la poporul tău’. Însă Naomi răspunde: ‘Trebuie să vă întoarceţi, fetele mele. Va fi mai bine de voi acasă’. Atunci Orpa se întoarce din drum, ducându-se acasă. Însă Rut nu se duce.
Naomi se întoarce spre ea şi-i zice: ‘Orpa a plecat. Du-te şi tu cu ea acasă’. Însă Rut îi răspunde: ‘Nu încerca să mă convingi să te părăsesc! Lasă-mă să merg cu tine. Unde vei merge tu, voi merge şi eu şi unde vei locui tu, voi locui şi eu. Poporul tău va fi poporul meu şi Dumnezeul tău va fi Dumnezeul meu. Unde vei muri tu, voi muri şi eu şi acolo voi fi îngropată’. După ce Rut spune aceste cuvinte, Naomi nu mai încearcă s-o convingă să se ducă acasă.
În cele din urmă, cele două femei ajung în Israel şi se stabilesc aici. Rut începe imediat să lucreze pe ogoare, deoarece este timpul recoltării orzului. Un bărbat pe nume Boaz o lasă să strângă orz de pe ogoarele sale. Ştii cine era mama lui Boaz? Era Rahav din oraşul Ierihon.
Într-o zi, Boaz îi spune lui Rut: ‘Am auzit totul despre tine şi despre bunăvoinţa pe care ai arătat-o faţă de Naomi. Ştiu că ai părăsit pe tatăl tău şi pe mama ta şi propria ta ţară şi că ai venit să locuieşti în mijlocul unui popor pe care nu l-ai cunoscut niciodată înainte. Iehova să te binecuvânteze!’
Rut îi răspunde: ‘Eşti foarte amabil cu mine, domnule. M-ai făcut să mă simt mai bine prin modul binevoitor în care mi-ai vorbit’. Lui Boaz îi place foarte mult de Rut şi nu peste mult timp, ei se căsătoresc. Cât de fericită este Naomi! Dar Naomi este şi mai fericită atunci când lui Rut şi Boaz li se naşte primul lor fiu, pe nume Obed. Mai târziu, Obed devine bunicul lui David.

Http://www.youtube.com/watch?v=Ee5b98z6dXk