Creierul tau a fost programat cu tampenii religioase.
Am experimentat sleep paralysis cand eram mic si din cauza ca nu stiam ce este eram cam inspaimantat. Dupa aceea am citit o carte despre vise lucide si am inceput sa-mi controlez visele dupa bunul plac.
Cand am reusit in sfarsit sa ies si din mocirla crestina nu am mai intalnit in visele mele nici demoni si nici alte aratari.
Daca ceva totusi apare ii spun calm:
-Tu n-ai alta treaba? Du-te la prostii care cred inca in tine /Si dispare instant.
Cred că satana te atacă prin vise. Dacă trăiești cu iubitul fără căsătorie, asta e păcat înaintea lui Dumnezeu și păcatul îi dă dreptul deavolului să te atace, de aceea în vis nu te poți ruga, nu îl poți învinge, prin acest păcat are un drept legal în viața ta. Dacă vrei să scapi o poți face doar renunțănd la a mai trăi în păcat, să nu mai faci sex fără căsătorie și dăruindu-ți sufletul Mântuitorului Hristos, alegându-L p El ca Stăpân al vieșii tale/ Dacă mărturisești deci cu gura ta pe Iisus ca Domn(Stăpân) și dacă crezi în inima ta că Tatăl L/a înviat din morți, vei fi salvat/Romani 10=9
E rezultatul preocuparii de fanteziile pranormale si religiose, de lectura scrierilor si vizionarea filmelor cu caracter religios, prmitiv si paranomal care paraziteaza mintea omului si il face sa traiasca intr-o lume a fanteziilor ireale. Religia si scriierile paranormale sunt povesti false scrise pentru prostirea naivilor creduli si nestiutori.
Paralizia somnului in asociere cu alte tulburari ale somnului.Desigur ca problema este de ordin psihic.
Depinde de tine daca poti gasi echilibrul sau controlul necesar pentru a gestiona aceste probleme (mai rar, dar este posibil) sau apelezi acum la un psihiatru.
Zic acum pentru ca in timp se poate agrava si avand in vedere ca ai postat intrebarea la sectiunea "Religie", imi este greu sa cred ca vei avea controlul mintal necesar pentru a gestiona aceasta problema singura deoarece din start pleci cu ideea gresita ca aceste probleme cat sr poate de reale sunt cauzate de fenomene paranormale si inexplicabile.
Sfatul meu este sa incerci sa tratezi acum pentru ca poti ajunge la psihoza si schizofrenie in timp.
Numai bine!
Singurul care te poate ajuta este Dumnezeu. Demonii există, însă Duhul Sfânt, Puterea Lui Dumnezeu, este mai mare decât puterea celui rău.
Începe prin a citi Biblia, Evangheliile în special... apoi lasă-L pe Domnul Isus să te înnoiască prin Duhul Sfânt. Lupta asta cu demonii nu va fi ușoară, dar cei ce sunt cu Dumnezeu sunt pentru victorie. Crede.
In psihiatrie nu exista "posedati", ci doar bolnavi psihici.
În psihiatrie. În realitate, 90% din bolnavii psihici sunt cazuri de influenta și posesie demonica. Dar, desigur, asta e mai greu de dovedit, dar, dacă studiezi viata acelor bolnavi, vezi de unde a început totul, și înțelegi mecanismul bolii, ajungi sa crezi ca posesia demonica e cit se poate e reala în cazul lor.
Pentru a nu lua in calcul si a pune pe aceeasi treapta tot felul de teorii filosofice, avem la dispozitie anumite instrumente, precum:
- briciul lui Occam: explicatiile simple sunt mai probabile a fi corecte, decat cele care au presupuneri suplimentare
- briciul lui Hitchens: ce poate fi afirmat fara dovezi, poate fi infirmat fara dovezi
- sabia laser inflacarata a lui Newton: ce nu poate fi dovedit experimental sau pe baza observatiei nu merita a fi dezbatut.
Am înțeles: m-am... ras!
Hai sa zicem ca sunt de acord cu briciurile. Dar nu sunt de acord cu sabia. Poți observa sau dovedi experimental dragostea, sau tot ce tine de spiritul uman? Dacă am putea face asta, nu am mai avea nevoie de încredere fata de ceilalți oameni. I-am cunoaște, pentru ca i-am "experimenta", am putea sa verificam la sange ce și cum sunt și nu am avea dubii. Una din primele reguli ce le învață studenții la psihologie e ca omul, deși acționează clar după anumite tipare psihologice, te poate surprinde oricind ieșind din ele. Deci cand vorbim de psihic/ spirit, experimentarea nu e unealta potrivita pentru măsurare. Trebuie sa te mulțumesti cu încrederea. Care, desigur, se capătă de pe urma unei experimentari, dar nu măsurabile.
Oricum, se vede ca Newton nu a studiat psihologia.
anonim_4396 întreabă:
anonim_4396 întreabă:
DeeaDLove12 întreabă: