Problema LIBERULUI-ARBITRU a mai fost dezbatuta pe acest site, sub diferite forme.Parerea specialistilor in neurostiinte este ca in realitate liberul-arbitru nu este altceva decat o iluzie,o creatie falsa a creierului nostru. Nu este nici cazul si nici locul sa prezint chiar si succint demonstratiile si experimentele pe care se bazeaza afirmatia lor. Voi prezenta insa un exemplu imaginar,din care fiecare ne putem da propriul raspuns. Conditia este sa fim sinceri cu noi insine. DECI:
Sa presupunem ca avand cunostintele actuale privind religia si evenimentele care au avut loc in acest domeniu,te vei teleporta in timp,fiind unul din multimea de participantii atunci cand Pilat din Pont le-a cerut sa stabileasca pe care din cei doi detinuti sa elibereze:pe Iisus,sau pe Baraba.(Se stie ca atunci multimea s-a luat dupa agitatorii infiltrati de farisei si atunci cel eliberat a fost Baraba). Daca TU,prin numele strgat de tine stii ca vei influenta sigur multimea,CE NUME VEI STRIGA? Daca Iisus ar fi fost eliberat,CE S-AR FI INTAMPLAT CU MISIUNEA LUI?, dar cu religia CRESTINA?
PS.Ideea nu-mi apartine. Eu am intervenit numai in mecanica si adaptarea enuntului.

Daca eu ma duc inapoi in timp si schimb viitorul, ce se va intampla cu cunostintele mele privind prezentul? As avea doua variante ale realitatii. Totul ar deveni relativ, nesigur, iluzoriu. O asfel de presupunere ar ridica intrebari la nesfarsit.
Cum ramane cu profetiile Vechiului Testament? Ele ne arata ca sacrificiul lui Iisus a fost predestinat.

Nu vad legatura intre intrebarile tale si liberul arbitru.
In primul rand, liber arbitru am numai pentru mine si asta nu inseamna ca am dreptul sa influentez pe cineva. Mai repede ar fi trebuit sa iei in calcul o constiinta de grup, care era deja formata in randul celor care nu au inteles mesajul adus de Isus.
In al doilea rand, ce te face sa crezi ca misiunea lui Isus nu era deja indeplinita?
ps Despre parerea specialistilor in neurostiinte se pare ca ai citit doar o parte. Si studiul subiectiv nu prea duce nicaieri, pentru ca omul este un intreg si nu trebuie luat separat. Iar pentru "linistea" ta, afla ca cei care cred in liberul arbitru nu elimina din calcul creierul si functiile sale. Probabil si de asta nu prea ai primit raspunsuri la intrebare.

Nu,nu au raspuns din diverse alte motive, pe care, daca voi considera oportun, le voi expune mai tarziu
Un motiv este si acela ca nu au inteles ce este acela liber-arbitru, cum de fapt cred ca se intampla si cu tine.Pe scurt,sa fii liber si neingradit de nimic din afara ta,sa decizi ce vrei. Daca citeai cu atentie si nu plecai cu premiza ca eu gresesc,observai ca costiinta de grup nu "era deja formata",prin ipoteza. Privind neurostiinta si referirile mele la rezultate, ele nu-mi apartin. Daca vrei sa-i combati pe cei care le-au facut, iti pot recomanda cateva tomuri si situri. Imi pare rau, dar cand afirmi ca:"In al doilea rand, ce te face sa crezi ca misiunea lui Isus nu era deja indeplinita? ", inseamna ca nu cunosti in ce consta misiunea sa. Iti multumesc insa pentru ca ai dat atentie postarii mele si pentru atentia pe care mi-ai acordat-o O seara placuta,

Tu astepti un raspuns concret, expunand o situatie ipotetica?
Despre restul nici nu mai comentez, din moment ce ai concluzionat ca este cazul sa-mi amintesti ce este liberul arbitru si ce misiune a avut Isus. O seara placuta si tie.

Tu ma faci sa inteleg ca nu ai inteles sensul situatiei imaginare, spunand:"Nu vad legatura intre intrebarile tale si liberul arbitru";
Tu faci o afirmatie copilaroasa spunand:"In primul rand, liber arbitru am numai pentru mine si asta nu inseamna ca am dreptul sa influentez pe cineva";
Si tot tu de bosumflii si-mi raspunzi de sus, atunci cand vreau sa te aduc la realitate.
Acum inteleg de ce ti-ai spus de 3 ori femeie. Ce vroiai sa fac teoria Universului determinist,sau sa redau experientele lui Benjamin Libert,care a dovedit ca,in momentul in care le cerea oamenilor sa execute anumite miscari voluntare,creierul acestora initia miscarea inainte ca subiectii sa devina constienti de ea,chiar mai devreme de a aparea intentia de a efectua o miscare? Ca ce numim noi reflex,e de fapt un raspuns al creierului nu la informatia primita ci anticipand situatiile viitoare ce rezulta din informatie?
Daca faceam toata aceasta polologhie,ai fi spus ca vreau s-o fac pe desteptul. Am mai spus-o si repet exemplul imaginar,dar intuitiv ca liberului- arbitru este numai o ikuzie,nu-mi apartine, decat in mica masura, ca aranjament.El a fost conceput de specialisti, tocmai pentru a ne face sa intelegem mai concret cum ne amagim. De data asta chiar m-ai intristat. Dar in fond de ce nu ai raspuns la intrebari? Iti spun eu, si nu chiar in gluma.Creierul tau, de 3x femeie, nu a vrut sa-ti dai seama de cate ori te tromboneste, dandu-ti impresia ca tu hotarasti. Tot el te-a pus sa te razbuni pe mine.

In primul rand, nu ma razbun. Se pare ca doar tu ai o problema cu "numele"meu.
Ai luat in considerare un experiment, dar nu a fost singurul. Tot el a concluzionat ca avem si capacitatea constienta de a decide si actiona constient. Dar tu ai uitat voit asta. Eu nu am contrazis studiile, asa cum incerci tu sa insinuezi, ci am spus ca sunt incomplete, atata timp cat nu luam in calcul ca omul este un intreg. S-a analizat cum functioneaza creierul in anumite situatii. Si da, aranjamentul tau cu intrebarile nu mi s-a parut legat de liberul arbitru.
Nu am de ce sa raspund la intrebari ipotetice si exact cum spuneam, nu se grabeste nimeni sa o faca. Te-ai intrebat de ce?

Din enuntul tau imi dau seama ca nu ai inteles esenta cu privire la liberul arbitru. Sau daca da, probabil conceptul nu are in vedere realitatea pamanteasca - faptul ca noi suntem limitati in timp si spatiu si cea spirituala - ca vorbim de un Dumnezeu atotputernic dar drept si care NU este limitat in timp si spatiu.

Faptul ca Dumnezeu stie ce vei alege nu schimba cu nimic faptul ca ai posibilitatea de a o face. Si faptul ca El foloseste informatia cu privire la ceea ce vei face pentru a-ti oferi o posibilitate de mantuire iarasi. Liberul arbitru nu poate fi inteles decat in contextul in care a fost oferit. Normal ca daca vrei sa te teleportezi nu mai face sens. Dar nici nu mai vorbim de realitate ci de distorsionarea acesteia...

Eu am spus:"tot el (creierul) te-a pus sa te razbuni pe mine",deci nu TU ai fost cea incriminata.
Daca ai observat,daca nu te asigur,in momentu in care am alt punct de vedere,atunci cand ma angrenez intr-un dialog,motivez si de ce (nu am sustinut ca este cel corect,dar am inteles ca va fi combatut in acelasi mod).Tu insa afirmi:"Ai luat in considerare un experiment, dar nu a fost singurul",fara sa-mi dai cel putin un exemplu in acest sens,inchizandu-mi astfel gura (necinstit).
Urmatoarea fraza insa m-a descumpanit:". Tot el a concluzionat ca avem si capacitatea constienta de a decide si actiona constient. Dar tu ai uitat voit asta." Cum anume a concluzionat si ce am uitat eu voit? Nu neg ca nu ai dreptate,dar fa-ma sa inteleg,poate am facut-o involuntar?
In continuare,faci iar afirmatii fara sa le motivezi Zici:" Eu nu am contrazis studiile, asa cum incerci tu sa insinuezi, ci am spus ca sunt incomplete, atata timp cat nu luam in calcul ca omul este un intreg" Adica,ce parte din om nu a fost luata in consideratie si cum a influentat ea ca studiile sa fie incoplete? Cand afirmi asa ceva sper ca ai o convingere,nu ai facut-o numai pentru a ma contrzice.
Spui apoi:"S-a analizat cum functioneaza creierul in anumite situatii." care apreciezi TU ca au fost situatiile de care nu s-a tinut seama,situatii care au influentat rezultatele?
Apoi:"Si da,aranjamentul tau cu intrebarile nu mi s-a parut legat de liberul arbitru." DECE femeie (ma adresez numai primeia dintre femei)? Fa-ma cum vrei, tampit, prost, incompetent, dar motiveaza!
Si acum o sa-ti raspun la intrbare.Eu cred ca nu se grabesc, din urmatoarele (pe scurt). Daca doresti ma pot lungi, inclusiv cu unele exemple(numai daca eu cosider ca nu afectez onorabilitatea cuiva):
-nu au posibilitatea fizica (cei care au gasit de cuviinta sa ma ignore.Sunt destui. Unii chiar se felicita ca-si pot motiva astfel gestul);
-cei care sunt constienti ca prin raspunsul lor nu ar face dovada de prea multe cunostinte. Adica cei inteligenti(retine ineligenta nu este tot una cu desteptaciunea);
-cei pe care problema nu-i intereseaza si nu vor sa se lege la cap daca nu-i doare (stiindu-ma pe mine insistent si carcotas)
-cei care nu ma agreaza si chiar daca le-as ridica osanale,tot nu-mi raspund,nici la intrebarile mele, nici la comentariile facute de mine la ale lor.
Si atunci cine ramane?: carcotasii, adica cei care simt nevoia de a replica, adica, precum noi doi.
Concluzi? Am tras-o si voi actiona in consecinta'
PS.Nu am nici o "problema" cu "numele" tau, dar fac ca Bibicu:imi place sa te tachinez.Placere infantila, dar pacere!