Putem face o lume mai buna in care sa trăim cu toții? Putem vindeca planeta și lumea în care trăim toți?

Eu cred că te înșeli. Te invit să te gândești doar la un mic organism pe care îl avem cu toții, iar după ce citești, încearcă să discerni dacă într-adevăr ceea ce tu ai scris e rațional. Creierul omului este o capodoperă a ingineriei. Când am fost în pântecele mamei, creierul nostru s-a dezvoltat potrivit unui plan stabilit dinainte, astfel că în fiecare minut s-au format mii de celule nervoase. Potrivit estimărilor, creierul unui adult cântărește în jur de 1, 5 kg și conține circa 100 de miliarde de celule specializate, numite neuroni. Să analizăm câteva dintre capacitățile uimitoare ale creierului. Capacitatea de a vorbi cu care am fost înzestrați este un miracol. Să ne gândim la mecanismele vorbirii. Când rostim un cuvânt, creierul coordonează mișcarea a circa 100 de mușchi ai limbii, ai laringelui, ai buzelor, ai maxilarului și ai toracelui. Acești mușchi se mișcă într-o anumită ordine, ceea ce permite să rostim cuvinte inteligibile. Un studiu publicat în 2019 cu privire la capacitatea omului de a vorbi arată că nou-născuții recunosc cuvinte și reacționează la ele. Această descoperire vine în sprijinul unei teorii promovate de mulți cercetători, potrivit căreia ne naștem cu capacitatea de a recunoaște și de a învăța o limbă. Memoria este alt dar uimitor cu care am fost înzestrați. În trecut, un scriitor a estimat că creierul omului are capacitatea de a-și aminti informații care ar putea încăpea în 20 de milioane de cărți. În prezent însă, se crede că avem o capacitate de memorare mult mai mare. Întrucât am fost înzestrați cu memorie, mai avem o capacitate deosebită. Dintre toate ființele de pe pământ, numai omul are capacitatea de a-și însuși lecții de ordin moral în urma analizării evenimentelor din trecut pe care le-a stocat în memorie. Ca urmare a acestui fapt, noi, oamenii, putem să ne însușim norme morale înalte și să ne schimbăm modul în care gândim și trăim. De fapt, putem să ne instruim conștiința pentru a ști să deosebim binele de rău. Mai mult, putem învăța să manifestăm iubire, compasiune și îndurare

Răspunde

Raportează

Evaluează

Daca ne uitam mai bine, vedem ce face fiecare om. Aceleasi lucruri ca orice vietuitoare primitiva. Vedem razboaie, hotie, inselaciune, minciuna si ipocrizie. Ratiunea e pe ultimul loc. Ne place sa ne credem buni, cinstiti, corecti, inteligenti, dar realitatea arata cu totul altceva. Nu e un lucru nici bun, nici rau. Asa sunt vietuitoarele. Se respecta doar legea selectiei naturale si atat.

Răspunde

Raportează

Evaluează

În viitor te rog să nu mai generalizezi. Dacă tu crezi că aparții unui grup, specie, mă rog, ce vrei tu, nu înseamnă că ceilalți sunt de acord să te însoțească. Rămâi unde-ți place și lasă-i pe alții unde le este locul. Sper să înțelegi că nu e nimic personal.

Răspunde

Raportează

Evaluează

Apartenenta la un grup nu tine de credinta nimanui. Apartenenta la un grup tine de realitate. Minciuna si credinta in povesti primitive fanteziste si absurde scrise pentru prostirea si inselarea naivilor creduli si nestiutori nu poate modifica sau inlocui realitatea. Adevarul iese intotdeauna la lumina si nu trebuie sa supere pe nimeni. Fiecare e liber sa creada ce vrea sau ce vor altii sa creada. Stiinta ne conduce catre adevar, iar credinta e exact ceea ce ii cere omul mincinos, nesimtit si necinstit omului naiv, credul sinestiutor pentru a-l insela. Prin credinta se ajunge la minciuna si inselatorie. Oamenii se inseala intre ei. E un lucru normal specific tuturor virtuitoarelor. Resursele sunt limitate sau greu de obtinut si atunci vietuitoarele inzestrate cu mai multa viclenie, nesimtire si necinste e normal sa profite de vietuitoarele naive, credule si nestiutoare. In mod automat fiecare este acolo unde ii este locul si daca vrea sa fie mai sus are nevoie de stiinta si ratiune cat mai multa.

Răspunde

Raportează

Evaluează