Religia probabil a cunoscut prea bine faptul ca filozofii vor analiza-o si o vor considera o minciuna asa ca fiecare drum al ei are o capcana pusa pentru gânditori.Se cam învârt in cerc gânditorii și ateii ca religia le cunoaște mentalitatea, așa-i?
Sunt sigur ca religia are tehnici foarte inteligente de a-si apara imaginea si de a rămâne valoroasa.Nu vedeti ca oamenii cand sunt amenintati de greutatile vietii se intorc fricosi la religie? Oare frica inconstienta de moarte a fost preschimbata de religie in frica de Dumnezeu? Adica ca sa nu ne mai fie frica de moarte, religia a numit teama ca fiind iadul si speranta ca fiind paradisul si ca sa scapam total de frica de moarte cand ne intoarcem la religie frica de moarte a fost inlocuita de religie cu frica de Dumnezeu? Daca religia nu e trimisa de Dumnezeu, atunci cei care au construit-o ce planuri au avut si de ce au construit-o?
Omul crede in sperante man, omul face orice pentru o speranta, majoritatea crestinilor nici tatal nostru nul stiu prea bine dar au o speranta ca la nevoie e cineva langa tine isi da o mana de ajutor plus ca isi ofera si o viata vesnica plina cu lapte si miere, un om care de mic e invatat sa nu gandeasca nu va gandi asta ajuta la manipulare mai ales in Romania
Răspunde
Răspunde 
Ordonare:
După relevanţă
Mie imi este foarte greu sa cred ca primii crestini nu au fost inspirati de Dumnezeu, atat prin faptul ca toti au avut acelasi mesaj coerent care a completat perfect doctrina Vechiului Testament, cat si prin faptul ca au fost capabili sa indure orice fel de persecutie si sa moara pentru credinta lor.
Mai mult decat atat, toate circumstantele le-au fost nefavorabile, caci si liderii spirituali iudei au fost impotriva crestinismului, si conducatorii romani, iar populatia imperiului cu atat mai mult, cu cat noua religie provenea din randurile celui mai rau famat popor (cel evreu).
Răspunde
În evul mediu, filosofii nu aveau posibilitatea de a analiza religia și de a constata că este falsă pentru că erau imediat persecutați de inchiziție, a naibii religie a iubiri. Abia de prin secolele 17 cred au început să apară filosofi care să-și publice părerea despre religie fără teama de a fi persecutați. Chestia este că de atunci religia creștină a început să cam piardă teren pentru că tot mai mulți creștini descoperă ce prostie este creștinismul și tot mai mulți oameni ori devin atei ori agnostici. Și ateismul este o problemă dar nu mai intru în detalii.
Crestinismul ar trebui sa fie o religie a iubirii, insa conducatorii acestei religii si-au dat seama ca pot sa scoata bani multi si au transformat-o in afacere. Nu a trebuit sa oblige lumea sa creada in Dumnezeu sau sa citeasca Biblia, a trebuit sa oblige lumea sa se alature acestei religii si sa plateasca taxe, prin forta. Biblia era citita doar de cei inalti in functie.
Martin Luther a pornit reforma protestanta in secolul 16, dandu-si seama ca Biserica Crestina nu se baza pe iubire cum scrie in Biblie, ci pe frica. Cum ai scris si tu, daca analizai religia erai persecutat. S-a format deci Religia Protestanta, care apartine tot Crestinismului. Protestantii (inclusiv neoprotestantii) au incercat sa vesteasca Evanghelia in Asia, Africa, si alte teritorii, nu prin razboi, pur si simplu prin cuvinte. Coreea de Sud, mica acolo in Asia, are astazi 28% din populatie crestini, in India sunt persecutii impotriva crestinilor, la fel in mai multe tari din Asia. Crestinismul este impartit in 3 mari religii care se impart la randul lor in alte religii, nu este asta esential, toate au iubirea la baza (mai mult sau mai putin). In 1 Corinteni 13 scrie ca iubirea este pe primul loc.
-
anonim_4396 întreabă:
27 răspunsuri
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
