Era la limita intre Credinta si Necredinta. La vremea lui(in jur de 1600) nu cred sa fi existat atei, mai ales la crestini.A emis teza lui celebra:'Dubito, ergo cogito; cogito, ergo sum'.
Adica 'daca a constatat ca poate cugeta (gandi) a descoperit ca exista'.(ceva in acest sens). Indoiala lui rezultata din scrierile lui si care fundamental se refera la un dualism al existentei materiale si spirituale, nu contrazice cu nimic Credinta. In fond filozofia lui care avea ca o anumita baza 'indoiala ' nu este decat o expresie metodologica, nu o eludare a credintei, mai precis era o metoda de lucru si in lucrarile lui stiintifice in care a avut la acea vreme o contributie importanta.Se gasesc pe internet si lucrarile lui filozofice si cele in domeniul fizicii, matematicii sau biologiei.
"După cum reiese din scrierile sale, Descartes credea cu tărie
în Dumnezeu, considerându-se un bun catolic.
Cu toate acestea, autorităţile ecleziastice nu apreciau ideile sale, ba, mai mult, operele lui Descartes au fost incluse în Indexul catolic al cărţilor interzise. Chiar şi în Olanda protestantă (la acea vreme probabil cea mai tolerantă ţară din Europa),
Descartes a fost acuzat de ateism şi a intrat în conflict cu autorităţile"
Rene Descartes a scris o carte celebra (Discurs asupra metodei) pentru a demonstra existenta lui Dumnezeu si existenta sufletului.