Să presupunem că nu există Dumnezeu, că religia e o minciună, o formă de manipulare, ce vreți voi. Sunteți împăcați cu gândul că trăim o singură viață, că nu există nimic după moarte?
Gandeste-te ca esti facut din celule, care isi vor inceta activitatea la un moment dat. Din ele esti compus, si daca ele nu mai sunt, ce mai e din tine? Existenta in reincarnare, intr-un suflet nemuritor care paraseste corpul la moarte si face o multime de lucruri dupa moarte, invataturile astea nu mai sunt adevarate odata ce cercetezi lucrurile din punct de vedere biologic. Eu te indemn sa analizezi atent. Din cauza influentei in care am copilarit si datorita convingerilor altora care s-au inradacinat si in mine, nu ma simt confortabil spre exemplu sa ma plimb pe langa un cimitir noaptea, desi ratiunea imi spune ca nu e nimic de care sa ma tem, e mai puternica frica sadita de altii. Mediul din care provenim isi spune cuvantul as zice, la fel ca in cazul tau.
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
Sincer e greu sa accepti asta, imi amintesc drumul meu spre un fel de deism in care credeam ca exista ca exista ceva, da e foarte depresiv sa gandesti asa nu-i de mirare ca multi nu cred, pana la urma omul traieste cu speranta o viata e normal sa avem si speranta asta, dar eu cred ca insati acceptarea realitati te poate face puternic indiferent ca exista sau nu a doua viata eu cred ca merita sa lupti in viata asta, nu dupa banii si dupa impacarea ta ca individ, adevarata fericire e cand numai ai dorinte parerea mea
Răspunde
Omul nu e doar suflet. Sufletul NU ÎNCETEAZĂ niciodată să existe...
Cât de sinistru trebuie să fie un cult CARE SPUNE ALBULUI NEGRU ŞI NEGRULUI ALB: ei bine, iehoviştii, în mod conştient greşit, neagă dualitatea trup/suflet a omului, DEŞI CUVÂNTUL SCRIPTURII ESTE FOARTE CLAR, fără să lase posibilitate de interpretare diferită şi dubii:
"Nu vă temeţi de cei ce ucid "trupul", IAR "sufletul" nu pot să-l ucidă; temeţi-vă mai curând de acela care poate şi sufletul şi trupul să le piardă în gheena." (Matei 10, 28); - "trupul" și "sufletul" sunt prezentate ca două lucruri CATEGORIC DIFERITE!
După sfârşitul trupului, sufletul îşi va continua existenţa în veşnicie: "Şi ca "pulberea" (trupul, biologicul) să se întoarcă în pământ cum a fost, IAR SUFLETUL SĂ SE ÎNTOARCĂ LA DUMNEZEU, Care l-a dat."- Ecclesiast 12, 7;
Răspunde 
Elohim tradus gresit cu dumnezeu au fost mai multi. Dupa exilul babilonian evreii l-au ales pe YHWH ca zeu unic.Au redactat Tanach-ul adunand texte de la circa 150 de scriitori diferiti.
Crestinii si-au insusit zeul si textele evreilor fara sa inteleaga prea bine despre ce era vorba.In timp le-au modificat ca sa dea bine cu doctrina si interesele bisericii.
Stiu ca sufletul este nemuritor, dar nu are nicio legatura cu minciunile crestinismului.
Cred in Dumnezeu si de asemenea ca dupa moarte nu exista nimic decat inconstienta si inexistenta, exceptand situatia cand esti inviat. Citeste in Biblie Eclesiastul 9:5, 10, Ezechiel 18:20 si Psalmul 146:4 si pe baza lor, desi sunt mai multe versete, gandeste-te care e starea mortilor. Chin, euforie sau inconstienta, ca un somn adanc?
Hello! Premiza din enuntul intrebarii era ca religia e bulshit, asa ca ce legatura au trimiterile alea ale tale cu intrebarea?! Nu-l intereseaza daca crezi tu sau nu in spiridusi, ci doar daca nu ai fi frustrat sa afli ca povestea ta e doar fantezie si ca vei trai doar o data. Fara basme cu invieri si alte aberatii.
Dude, tipul nu-ti impartaseste convingerile. Incepi sa fii enervant. A zis „Să presupunem..." chestiile alea, deci nu-i ateu, e un tip religios. Eu i-am spus ca sunt si eu o persoana religioasa, si totusi nu cred in nemurirea sufletului. Pentru el era incompatibil ca pentru un religios sa nu creada in nemurirea sufletului, asociind chestia asta cu ateismul. Deci, „bullshit", cu 2 „L" e comentariul tau la raspunsul meu. Daca vrei sa ne intelegem cat de cat bine, inceteaza cu comentarii arogante in care cauti cearta si discutii aprinse, altfel, pentru a evita sa mai am treaba cu tine o sa iti dau ignore. Nu te mai da buricul pamantului ca tu detii adevarul si ca eu is prost de bubui, ca fix persoanele care sunt pline de mandrie sunt cele mai defecte, deoarece, avand un spirit critic si lipsit de modestie, nu o sa te poti vedea pe tine insuti, ce fel de persoana esti, ci o sa te rezumi doar la a-i judeca pe altii. Ce diferenta e intre tine si un fanatic religios? Nici una. Si ala la fel ca tine e convins ca doar ce crede el este adevarat, nu e de acord ca altcineva sa aiba o parere diferita de a lui, in caz contrar, doar el are dreptate in cauza respectiva. Poate o sa ti se para extremist punctul meu de vedere cu privire la tine, dar nu e vina mea ca ti-ai facut o astfel de reputatie. Macar, daca tot nu vrei sa te schimbi, pastreaza-ti opiniile pentru tine. Putin imi pasa de cum vezi lucrurile sau ce crezi cu privire la x, din moment ce ingamfarea te indeamna sa dai curs exprimarii, nu buna intentie sau o alta latura pozitiva. Serios, o spun pe un ton cald, depinde de tine ce vei face cu informatiile oferite de mine. Eu nu vreau cearta cu nimeni, si daca au fost neintelegeri, cu siguranta am avut partea mea de vina, dar chiar nu am chef sa continue, deci te rog, putina colaborare cu tine in asta, ca sa ne intelegem frumos, ca doua persoane civilizate, care nu se insulta, care nu se judeca pe baza convingerilor personale si care nu se cred superioare doar pentru ca difera acele convingeri intre ele. Sper sa se detensioneze situatia asta dintre noi, prea o ia pe ulei.
"Macar, daca tot nu vrei sa te schimbi, pastreaza-ti opiniile pentru tine."
Imediat ce iti urmezi sfatul promit sa nu te mai contrez pe aici.
"Ce diferenta e intre tine si un fanatic religios?"
Iti spun sigur ca nu ne asemanam.
"Eu i-am spus ca sunt si eu o persoana religioasa, si totusi nu cred in nemurirea sufletului."
Crezi in nemurire. Ca e a ceva inexistent (sufletul) sau a corpului tau, tot nemurire este si tot nu-i raspunde omului la intrebare. Problema lui era cum te simti ca MURITOR, nicidecum nemuritor (in orice forma).
"Incepi sa fi enervant."
Daca tot te-ai trezit sa te iei de "bul(l)***", presupunand ca nu stiam ca e cu doi "L", e totusi e in engleza, am o scuza, dar sa scrii in formularea aia "fi" in loc de "fii" cum e corect in romana, mi se pare mult mai jalnic. Dar nah, ai vrut si tu sa te dai "dashtept". Ti-ai tras-o singur.
De fapt nu sunt o persoană religioasă, dar nu mă declar nici ateu. Sunt multe argumente care m-au suprapus să nu cred în Dumnezeu. Cu toate astea, nu mă pot împăca cu gândul că după moarte nu mai urmează nimic.
Și totuși nu reușesc sa înțeleg cum poți accepta faptul că după moarte intrăm într-o inconștiență eternă. Adică...nu te frustrează chestia asta?
E ceva timp de cand am ajuns la concluzia asta, asa ca am avut timp sa ma conformez. Bine definit ceea ce ziceam eu, cauta eternal oblivion pe wikipedia. E adevarat ca e greu de imaginat 100%, si odata ajuns in starea asta, e oribila situatia in care te afli, ca oameni avem dorinta de a trai, nu de a muri, e firesc. Cum am zis mai sus, sunt religios, ma incalzeste ideea de inviere, daca respect anumite cerinte pentru asta.
Cred ca e fiecare de aici are dreptul la libera exprimare si libera cantitate de cuvinte atata timp cat ramane on topic. Basmele au si ele rolul lor, insa pentru copii. Daca vrei sa ramai la statutul de basm, esti liber/a sa ramai acolo, insa nu uita ca exista o zi in care vom da socoteala in fata Sfantului Dumnezeu pentru tot ce am facut pe pamant, am avut libertate deplina, totul consta in alegerile care le facem. Bune, rele, Sfant e Dumnezeu, noi suntem tarana pacatoasa, dar prin harul Sau avem iertare. De aceea, daca nu-s in stare sa fac un bine, ma abtin. Nu vreau sa fiu pricina de poticnire; nimeni n-ar trebui sa fie.
Tocmai asta faci. Te poticnesti, si incerci sa-i faci si pe altii sa se poticneasca in niste povesti fanteziste cu spiridusi creati si folositi de unii doar ca momeala/amenintare.
Nu cred ca esti cunoscator de acest termen, "poticnire". Povestea fantezista e termenul dupa care te ascunzi tu ca sa nu fii lovit de realitate? Nu traiesc in povesti, si nu ma hranesc cu ele, am trecut de stadiul asta de mult, cred ca am capacitatea sa inteleg ceea ce e de inteles si sa vorbesc despre Dumnezeu ca despre unul viu si adevarat, nu amortit in istorie sau inventat pentru copii. Face minuni in ziua de astazi cum facea si acum 2000 de ani, cu inima inchisa nu poti sa-l cunosti, nu Dumnezeu se schimba, ci noi, oamenii, ne schimbam.
„Cel mai mare truc al diavolului a fost să convingă lumea că nu există". Nu te lasa inselat. Deschide-ti inima. Dumnezeu nu e pe categorii, pentru saraci, bogati, inteligenti, etc. E un Dumnezeu al bunatatii, accesibil oricui cu inima deschisa sa inteleaga si sa-l primeasca.
" si sa vorbesc despre Dumnezeu ca despre unul viu si adevarat,"
Poti sa vb orice ce vrei despre orice, asta nu inseamna ca ceea ce-ti imaginezi sau vrei tu este si real.
"Nu cred ca esti cunoscator de acest termen, "poticnire"."
Nu trebuie sa fii mare cunoscator pentru a intelege sensul acestui cuvant, sper ca esti constient.
In rest. Dumnezeu e nu stiu cum, face nu stiu ce, spune nu stiu ce...pff...poti spune orice. Problema e ca nu exista, si atunci, face si drege doar in capul celora care din varii motive il fac in imaginatia lor real.
" Face minuni in ziua de astazi cum facea si acum 2000 de ani"
N-a facut nici acum 2000 de ani si nu face nici azi, din acelasi motiv enuntat mai sus. Nu exista.
Exista si daca-l negi tu, dar nu mai stau sa insir la subiectul asta, ti-am spus ce mi-a pus Dumnezeu pe inima sa-ti spun, zi buna sa ai, multa pace.
"Exista si daca-l negi tu"
Bineinteles ca exista toti zeii, nu doar spiridusul tau. Dar doar in mintea adeptilor lor. Apropo de asta, tot ce spui e generat de creier, nu de inima cum zici mai sus.
Gandeste-te ca esti facut din celule, care isi vor inceta activitatea la un moment dat. Din ele esti compus, si daca ele nu mai sunt, ce mai e din tine? Existenta in reincarnare, intr-un suflet nemuritor care paraseste corpul la moarte si face o multime de lucruri dupa moarte, invataturile astea nu mai sunt adevarate odata ce cercetezi lucrurile din punct de vedere biologic. Eu te indemn sa analizezi atent. Din cauza influentei in care am copilarit si datorita convingerilor altora care s-au inradacinat si in mine, nu ma simt confortabil spre exemplu sa ma plimb pe langa un cimitir noaptea, desi ratiunea imi spune ca nu e nimic de care sa ma tem, e mai puternica frica sadita de altii. Mediul din care provenim isi spune cuvantul as zice, la fel ca in cazul tau.
Da. Nu mă deranjează, e o viață, se termină, și după ce mor mă voi simții la fel cum mă simțeam înainte să mă nasc. Întrebarea e : dacă oamenii ar afla că au o singură viață și că nu există nici o viață veșnică, nici rai și nici iad ar mai accepta atâtea mizerii? și-ar mai irosii viața asta muncind peste măsură, câte 10 - 12 ore pe zi? a mai fi atât de ușor de controlat? La ce se gândește un om care muncește încontinuu și practic își irosește viața? Se gândește că se va odihnii și va „ trăii " pentru vecie într-un paradis minunat ( în rai ) și astfel acceptă și îndură, nu luptă pentru viața lui de acum pentru că se gândește că-i va fi mai bine în viața de după moarte.
Sigur. Si daca n-as fi, dovezile nu arata catre alta concluzie, asa ca pot sa ma supar si sa traiesc intr-o suferinta mistuitoare sau sa accept si sa trec mai departe.
Dacă totul este perfect, atunci ar fi foarte plictisitor.
Oamenilor le place să se uite după imperfecțiuni, probleme și ne place să le rezolvăm.
Dacă totul este perfect, atunci nu există loc pentru a îmbunătăți, nimic să faci. Nu te poți îmbogăți niciodată, nu te poți provoca niciodată. Nu puteți citi o carte, deoarece știți deja totul din toate cărțile. Nu puteți juca un joc de concurență, deoarece ar fi un impas.
Singurul lucru pe care îl puteți face cu adevărat este să urmăriți evoluția pământului, cu excepția faptului că știți deja tot ce se va întâmpla.
-
anonim_4396 întreabă:
53 răspunsuri
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
