Buna.Fiecare este liber sa creada in ceea ce vrea si nu in spalarea pe creier care se petrece pe la TV.E clar ca exista o forma superioara noua, iar dupa parerea mea si este opinie strict personala, nu ar trebui sa credem in ea, doar pentru ca exista bisericile si manastirile, locurile unde oamenii se duc doar cand au nevoie, adica doar in situatii de disperare sau cand considera ei ca au nevoie sa se,, curete,, de pacate.Tot oamenii au ridicat si aceste lacasuri de rugaciune,in cinstea Celui de Sus, nu vreo forta atotputernica. Oamenii cred in Dumnezeu doar cand le este greu (mai exista si exceptii, bineinteles) si i se inchina doar cand sunt intr-o cumpana a vietii, un impas, un moment dificil pe care simt ca nu il pot depasi de unii singuri, nu si cand le este bine, de exemplu si au nevoie de putina liniste sufleteasca.Mai sunt persoane care cred ca doar rugandu-te din suflet si fiind pur sufleteste, atunci cand faci asta, esti ascultat si ajutat, dar au aparut atatea conceptii false si mituri, legate de biserica, de rolul ei si de felul in care o persoana ar trebui sa se roage.Esti liber sa alegi sa crezi sau sa negi, asta tine doar de tine.Eu de exemplu,cred ca exista Dumnezeu si nu trebuie sa merg la biserica sa ma rog Lui,dar nici nu ma rog doar la nevoie.E necesara putina credinta, pentru ca din ea porneste legatura aceasta cu Dumnezeul.E bine stiut ca oamenii si-au creeat proprii lor dumnezei, de-alungul timpul si ca din aceasta cauza, rasa umana este bulversata pe subiectul acesta, exista sau nu Dumnezeu? Cauzele sunt mai multe, mai ales asa-zisele stiri de pe la televizor, menite sa spele creierele oamenilor de rand si mai ales batranilor..pentru ca bisericile, chiar au de castigat..financiar vorbind.Ah, si nu doar ele..ci si preotii si ganditi-va doar cat castiga acesti oameni.Un om i se inchina altui om sau isi pune viata pe tava, acestei persoane, care este considerata a fi sfanta.Mai apoi, crede ca facand asta, si-a,, spalat,, pacatele. Oare sa fie chiar asa? Eu cred ca nu si este strict parerea mea personala.Topicul pornit de tine, are o mie de radacini si o s-a cam inchei aici, fiindca nu stiu daca te ajuta vreo parere, oricat de obiectiva ar fi ea. " Daca te folosesti de libertate si creier, stii incotro s-o iei. "
Fiecare crede ce vrea!
Adevarul este numai unul, si anume ca acel Dumnezeu din ceruri NU exista.
Dar pe pamant exista Dumnezei pentru fircare om, chiar si tu ai un Dumnezeu care te-a creat care este Tatal tau, si el este format tot dintr-o Sfanta Treime adica este Tatal(tau) este si Fiu(l mamei sale asa cum si Isus era fiul Mariei) si este are si Duhul Sfant (al vietii, asta daca mai traieste).
Asa ca depinde de tine in cine vrei sa crezi!
Poti sa crezi in parintii tai care te-au creat din iubirea lor, s-au sacrificat pentru tine muncind si ingrijindu-te astfel incat se devii si tu un Dumnzeu ca ei...sau poti crede in SuperMaimutoiul extraterestru care traieste in cer, adica dincolo de cosmos, care nici macar MUCII nu si ia sacrificat pentru tine!
Asa ca este alegerea ta libera!
Sa # (ca nu inteleg de ce am fost corectata gramatical, cand am scris corect. )
Frumos si adevarat ce spui super adevarat, eu cred in dumnezeu si ma rog mereu numai ca nu merg la biserica! in rest este in inima si mintea mea. dar mi-a placut ce ai scris ca ai dat adevarul asa cum multi il stim
Asa patesc eu mereu si mior de nerviii scriu corect si ma corecteaza si mor ca pun greseli
Da,iar studierea atenta a creatiei si a Bibliei, te pot convinge de existenta sa.
Ceva exista cu siguranta.
Depinde de nivelul de perceptie al fiecaruia.
Dar ce se povesteste prin Biblie sunt povestioare de adormit credinciosi.
Simplul fapt ca a trebuit sa pui intrebarea asta arata cat de absent este d-zeu din lumea noastra. Daca el ar fi creat totul cu adevarat, atunci n-ai fi avut nicio problema sa-l afli sau sa-i identifici semnatura in natura. Astfel de intrebari cum ai pus tu nu si-ar mai avea rostul, pentru ca raspunsul ar fi evident. Speranta omului de a-l gasi pe d-zeu devine din ce in ce mai slaba pe zi ce trece. Realitatea contrazice dorintele noastre, si ne simtim din ce in ce mai frustrati ca nu e nimeni acolo sa ne ajute, sa ne poarte de grija ca un parinte. Inca ne comportam ca niste copii. Daca vrem ca civilizatia noastra sa se maturizeze, sa ne putem baza doar pe propriile forte, si sa invingem frica, atunci va trebui sa recunoastem ca d-zeu, cel putin asa cum ni-l imaginam noi, nu exista. Daca nu vom face asta repede, si ne vom baza mereu pe un ajutor care nu are cum sa vina, atunci civilizatia noastra va fi in pericol.
anonim_4396 întreabă:
PangeeaRogvaiv întreabă:
anonim_4396 întreabă: