Credincioși/religioşi, ¿ce reprezintă pentru voi dumnezeu?
¿Ce simțiți atunci când vorbiți despre/vă gândiți la EL?
¿Cum ÎL percepeți voi?
¿Ați avut momente în care v-ați îndoit de existența LUI, sau ați fost întotdeauna credincioși?
Eu sunt o persoana credincioasa, cred in Dumnezeu si nimic nu ma poate convinge ca asta e o greseala. Si totusi, nu sunt o persoana religioasa, pastrez doar anumite traditii si doar cele in care cred cu adevarat, nu fac nimic "in numele credintei" doar pentru ca trebuie, ci pentru ca asa simt (de asta si fac atat de putine!). Nu cred in preoti si sunt scarbita de felul in care a ajuns Biserica din Romania. Consider ca subiecte ca sexualitatea si politica nu au de ce sa se amestece cu cel al credintei si nu cred ca Dumnezeu a dat legi in ceea ce priveste sexul (cum, cand, cu cine, in cel fel, etc). Cred ca tot ce e legat de Dumnezeu si de credinta trebuie pastrat in suflet si nu cred ca intensitatea credintei e direct proportionala cu intensitatea cu care o manifestam.
Am avut momente cand m-am indoit de existenta Lui, dar asta se intampla cand eram mica si pe atunci Dumnezeu insemna trezit devreme duminica, imbracat in rochie si mers la Biserica, lucru care pentru mine era enervant. Intre timp am crescut, mi-am format obiceiuri si credinte proprii, fara sa ma las influentata de ce cred altii, am trecut totul prin mintea mea.
Nu stiu cum as putea sa descriu foarte bine modul in care il percep pe Dumnezeu...Cred ca Dumnezeu este o fiinta superioara, care a creat lumea si care ne-a oferit totusi libertatea de a ne face viata dupa cum vrem. Si mai cred ca Dumnezeu e iubire, nu un stapan de scavi razbunator cum e descris in mai toate scrierile.
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
Răspunde
Divinitatea crestina, cea descrisa in Biblie, se afla intr-o profunda discordanta chiar cu propriile ei caracteristici. Ori lucru contradictoriu cu el insusi nu poate exista.
Răspunde
"Religia - o frază de dânşii inventată
Ca cu a ei putere să vă aplece-n jug,
Căci de-ar lipsi din inimi speranţa de răsplată,
După ce-amar muncirăţi mizeri viaţa toată,
Aţi mai purta osânda ca vita de la plug? "Imparat si proletar" --Mihai Eminescu.
1.Pentru mine Dumnezeu reprezinta caldura, lumina, iubire si orice calitate ce se vede intr-un om.
2.Cand vorbesc despre Dumnezeu, au un sentiment ce ma fascineaza si ma face sa ma interesez si mai mult despre subiectul respectiv.
3.Un barosan care controleaza absolut totul si mai se amuza din cand in cand de prostia umana, dar ii iarta si pe acei oameni.
4. Niciodata nu m-am indoit, poate doar m-am intrebat ''de ce nu se arata, oare cum o arata, oare ce varsta are, cum s-a nascut'', dar niciodata nu i-am negat existenta.
Cu alte cuvinte, pentru mine, Dumnezeu exista!
Buna intrebare...
De obicei nu prea vorbesc despre cat de mult cred eu in El, pentru ca doar Dumnezeu stie asta.
O sa raspund din punctul meu de vedere, nu din cel... religios, oarecum.
Ce reprezinta Dumnezeu pentru mine?
Eu unul Il vad pe Dumnezeu undeva acolo sus. El reprezentand acea persoana care apare mereu in mintea mea, linistindu-ma ca totul va fi bine. O oarecare speranta. Dar bine... imi place si cand altcineva imi spune ca totul va fi bine 
Cand vorbesc cu el, simt ca cineva ma asculta, cu toate ca sunt singur. Dar ma ajuta...
Nu e vorba ca m-am indoit de el. Niciodata. Eu m-am indoit de mine. SI sunt sigur ca El nu ar vrea asta, motiv pentru care ma bateau unele ganduri de ceva vreme.
Mda, cred ca mereu am fost credincios, dar cum am mai zis, eu nu stiu daca ce sau cum cred eu se numeste credinta. Se numeste, dar zic asta pentru ca vad, ca multi oameni fac alte gesturi pentru Dumnezeu, oranduieli, obiceuri bisericesti. Eu nu prea fac, dar totusi cred in EL si sper sa ma ierte
Ce reprezintă Dumnezeu pentru mine? Tot ce știu sau nu știu că vreau să întâlnesc și n-am întâlnit, tot ceea ce sper, și mai mult de atât, demonstrația că tot ceea ce am visat nu este nimic pe lângă ceea ce aș fi putut sau aș putea să obțin( greu de spus asta când pentru unii din noi visurile au devenit basme, le vedem lucruri irealizabile, lucruri inexistente în această lume deoarece poate chiar nu există sau poate pentru că sunt mult prea departe de noi, de ochii noștri, sunt atât de departe încât nu ne ajunge o viață nici măcar să le zărim în depărtare iar dacă unii dintre noi ajung la ele, acestea cel mai probabil își pierd din farmec și zărim altceva sau ne trece altceva prin minte și uităm că suntem norocoși că am ajuns totuși acolo). Frumusețea din viață. Dacă aceasta nu există, nu există nici Dumnezeu în această viață, dar poate există altă viață, sau altă clipă cu altfel de frumusețe sau poate că fiecare lucru are o frumusețe pe care noi nu o percepem așa cum ar trebui și poate o percep alții corespunzător. Clar este că acolo unde nu există speranță pentru sfârșit sau altfel spus acolo unde sfârșitul înseamnă sfârșit, nu există nici Dumnezeu, iar acolo unde există Dumnezeu, nu există sfârșit ci doar un alt început. Oare există sfârșit? Eu mereu sper la multe lucruri, chiar involuntar. Așa sunt eu. Nu știu pentru cine există și pentru cine nu există Dumnezeu în lumea asta și sunt sigur că nici acele persoane nu prea au de unde să știe, dar e cert că pe lumea cealaltă ori aflăm ceea ce trebuie să aflăm, ori nu mai aflăm nimic și așa cum am pierdut fericirea, odată cu ea am pierdut și suferința. În rest trebuie să judecăm cu mintea noastră și să trăim după principiile noastre pe cât putem. Oricât am spera la un mai bine trebuie să și vedem lucrurile pe care le putem vedea așa cum sunt ele.
Intrebarea asta a fost pusa de multe ori, si raspunsurile sunt mereu aceleasi, gen: "Stiu eu ca exista. Nu se poate sa nu existe. N-am nicio dovada, dar STIU". Cunostintele lor despre Univers sunt aproape mereu egale cu zero, dar sunt siguri ca stiu totul despre cum a luat nastere si cine l-a creat. De asemenea, ei pretind sa cunoasca lucruri chiar si despre creator. Si sunt mereu convinsi ca totul trebuie creat de cineva, cu exceptie creatorului, bineinteles. Noaptea mintii.
DUMNEZEU ESTE TOTUL! Alpha si Omega(inceputul si sfarsitul).
Cand ma gandesc la El ma simt PUTERNIC!
Il simt aproape.Sigur ca am avut, poate voi avea in viata si mai departe indoieli, neantelegeri! E in firea um, ana, de IERTAT! CREDINTA se sadeste, trebuie 'intretinuta', aprofundata! Cu toata rabdarea sufletului, spiritului.
Dumnezeu este REFERINTA de la care pleaca actiunile, gandirea noastra! Momente de indoieli au toti oamenii, chiar si sfintii! Un preot ortodox a facut o afirmatie, in lumina stiintei mele, mi s-a parut chiar ERETICA! A zis ceva in genul:"Omul trebuie sa profite de toata paleta de charisma a Lui Dumnezeu'! Citatul este din memorie. Difuzat pe un post TV.Mi-a placut ezoterismul ideii! Tu ce intelegi, insa din asta?
Ma refeream la citat.A profita de charisma dumnezeeasca, presupun ca trebuie, in decursul vietii sa ai un parcurs dostoievskian, de la agonie, la extaz.Adica sa-l provoci pe Dumnezeu la diverse reactii.Cum se zice la ortodocsi:'Nu provoca, nu starni pe Dumnezeu!".Nu asa se zice, dar ideea cam asta este.Nu-ti forta norocul.
Am atentionat doar asupra faptului, ca Dumnezeu este Transcendent, ca unii oameni il pot percepe, altii nu. Dar toti se refera si-si dau cu parerea asupra existentei. Chiar si cei mai putin dotati intelectual, care se cred sau se declara 'ateisti'.A declara ca esti impotriva cuiva este implicit a recunoaste un Fapt.Dar asta e alta problema.Ma intrebam doar daca intelegi citatul expus anterior si mai ales ce sens i-ai da.Presupun ca orice discutie civilizata trebuiesa fie interactiva. Daca nu?, nu are sens.
Păi mi l-ai explicat după ce te-am întrebat la ce te referi pentru că nu înțelesesem, așa că nu am mai zis nimic.
Eu nu explic decat ce inteleg. Daca inteleg bine.Dar voiam si o alta opinie, ca sa pot dormi linistit.Doar nu m-as crede Dumnezeu! Sunt un om obisnuit si cu greseli.Religia este o dogma, e putin deplasat a o considera 'discutabila'. Totusi intelegerea noastra este discutabila, in raport cu dogma.
As avea multe de spus despre parerea mea dar o sa ma limitez sa raspund cat de simplu la intrebarile tale.
1) Pentru mine Dumnezeu e un fel de tata#creator
2)Ma simt bine, gen chiar cred ca e acolo si aude.
3)Il percep ca pe un creator care a creat lumea asta si atat; sau mai intervine sa opreasca pe cineva sa ajunga prea sus(gen Roma,Napoleon,Hitler). Cred ca poate ne vrea cu el si cam trebuie sa platim sa ajungem acolo. Am multe intrebari fara raspuns la asta si multe contin "De ce?".Mai cred si e un fel de tata care cere ascultare de la copiii lui. Si pedeapsa neascultarii e "iadul" (si aici am multe intrebari), si gen Lucifer e doar copilul neascultator si de aici rezulta ca ingerii nu sunt perfecti, si eu mereu compar demonii cu oamenii, si cred ca ce o facut Luci are un motiv, si noi facem lucruri pentru ca vrem sa ne luam soarta in maini.
4) Da,am avut multe momente cand m-am indoit din lucruri banale, dar, parca ceva imi spune "Nu fi prost".
Ma rog, daca iti pasa de ideile/parerile mele, poti sa ma intrebi in privat.
-Dumnezeu este ca''regele"nostru.
-Eu cand ma gandesc la el ma gandesc la rai.
-Este cred ca mai bine zis o vietate foarte buna.
-Intotdeauna am fost credincios.
Din raspunsurile tale deduc ca fie ai maxim 8 ani, fie ar trebui sa citesti MUUUULT mai mult.
Intr-adevar individul respectiv (alexandrualind) raspunde ca sa se afle in treaba, se vede ca nu are cine stie ce pregatire. Sunt de acord cu asta. Problema e ca nici dumneata nu esti mai breaz (te stiu demult de pe aici), iar spre deosebire de el, dai dovada de aroganta si nesimtire.
Daca as da dovada de cap plecat si doamne-ajuta, atunci as fi din tabara cealalta.
Putina toleranta nu strica. Iti spun asta pe viitor, pentru ca, dupa cum am spus, te stiu demult si iti cunosc comportamentul. Faptul ca cineva are o functie mare, o inteligenta peste medie sau mai stiu eu ce, este egal cu zero daca nu are caracter. Iar acest caracter reiese nu din comportamentul cu oameni de teapa lui, ci din comportamentul cu cei inferiori, cei ce nu s-au bucurat de aceeasi inteligenta nativa sau de o stare materiala la fel de buna.
Intru totul de acord. Imi permit sa cumpar doua-trei canistre sa dau foc bisericilor aflate mai aproape de mine decat cel mai apropiat spital (si stau intr-un oras cu MULTE spitale, intr-o zona in care chiar sunt destul de aproape spitalele), dar nu o fac. Cand vine jegosul de popa la colectat bani, as putea sa deschid usa si sa ii trag o flegma in ochi asa cum merita, dar nu o fac. Cand cineva imi ureaza sanatate copilului si implica si pe prietenul imaginar in ecuatia asta, ii multumesc in loc sa ii zic sa iti bage dumnezeul undeva. Asta e toleranta. Mult mai multa decat ar fi cazul, avand in vedere cum se trateaza in general problema din sens invers.
P.S. Starea materiala e egala cu zero. Cunosc foarte multi care castiga de 4-5 ori mai putin ca mine si care au telefon mai scump, toale de fite, samd, dar nu isi pot aduce aminte cand au facut ultima oara un gest dezinsteresat pentru cineva necunoscut sau cand au dat ultima oara un covrig unui amarat. Eu imi aduc aminte. Inteleg lipsa de bani, dar nu inteleg PROSTIA si mai ales pe cei care se complac in situatia in care au ajuns.
In fine, sa zicem ca problema cu toleranta am lamurit-o. Ca tot suntem la domeniul "Religie", iar tu ai ridicat, oarecum, problema, am si eu o curiozitate. Respect parerea fiecaruia, insa nu inteleg de unde aceasta ura pentru tot ce tine de BOR. Orice padure are si uscaturi. Asta e clar. In orice domeniu exista oameni mai putin pregatiti, mai putin priceputi sau rau voitori. Am vazut si eu fete bisericesti la televizor imbracate in aur, plimbandu-se cu limuzine sau, mai rau, am auzit de preoti pe care ii cauta DNA-ul pe acasa. Am si in oras cateva asemenea exemple negative. Evident ca nu sunt de acord cu acest gen de oameni si consider ca ei nu au absolut nicio legatura cu valorile pe care le promoveaza religia. Problema e ca lumea generalizeaza. Mass-media pune accentul doar pe aceasta fata intunecata a BOR. Probabil pentru ca se vinde mai bine. Rar am vazut stiri despre preoti sau calugari care au ajutat oameni, care au infiintat centre si care au grija de copii si de cei nevoiasi. Sunt multi si acestia. Observ ca, mai nou, este la moda sa dai vina pe Ponta si pe BOR, mai ales printre cei tineri. Oamenii credinciosi sunt prosti si naivi, iar ateii sunt inteligenti, luminati, sunt cei ce nu se lasa manipulati. Asta e viziunea lor, una complet eronata. Nu sunt genul care sa mearga la biserica de nu stiu cate ori pe saptamana si sa-l idolatrizeze pe popa, insa sunt genul care priveste lucrurile echilibrat. Legat de spitale, care sunt mai putine decat biserici, este mai mult de discutat. Biserici se fac la noi de sute de ani. Oare sunt Stefan cel Mare, Alexandru cel Bun, Mihai Viteazul, Vlad Tepes, Constantin Brancoveanu, Mircea cel Batran, Basarab si multi altii vinovati pentru situatia actuala? Mai mult as da vina pe guvernanti decat pe fetele bisericesti in acest caz. Aa si sa nu uit, acel slogan atat de la moda: "Ingerii mor in spitale, dracii danseaza in catedrale" este o idiotenie de la prima pana la ultima litera. E trist ca mass-media si, in special, Facebook-ul spala creiere in ziua de azi. Nu vorbesc aici de oamenii capabili sa aduca argumente pentru a sustine ceea ce cred, ci de tinerii prosti din ziua de azi. Tineri care sunt multi si care, din pacate, au un cuvant de spus in ceea ce priveste atat politica cat si alte subiecte. Din cauza lor si din cauza pregatirii lor precare am ajuns sa fim condusi de niste incompetenti.
Legat de orice padure are si uscaturi, eu consider ca in unele cazuri, lantul are forta celei mai slabe verigi. O institutie ca bor trebuie sa lucreze constant in eliminarea fara drept de apel a celor ce ii strica imaginea, dar ei fac fix pe dos. Imediat ce unul de treaba spune adevarul, il mazilesc. E fix pe model mafiot. Cum poti sa ai vreo urma de respect pentru o institutie care efectiv isi protejeaza pe cei care ii strica reputatia si, mai ales, e condusa de astfel de indivizi? Mi se rupe de mass media, nu am televizor si nu urmaresc presa de larg consum, calitatea lor e execrabila. Ma raportez strict la ce vad in jur si ce aflu de la cei cu care discut. Legat de Ponta, sa nu incepem. Sper ca nu esti printre cei care sustin singura entitate mai criminala ca bor-ul, si anume psd-ul...
P.S. Legat de spitale vs biserici, e vorba de faptul ca se fac fortat cu ajutorul autoritatilor de multe ori, sau ilegal si sunt tolerate. Si mananca bani de la buget, sunt scutite de o gramada de chestii, timp in care spitalele se inchid din lipsa de fonduri sau de specialisti. Normal ar fi ca si bisericile sa functioneze in stilul cerere-oferta, dar nu e asa. De exemplu in Iasi au turnat un rahat de monstru de-asta de beton fix intre doua camine studentesti. Desigur ca mai inalta decat caminele din jur (caminele avand 5 etaje), si desigur ca fix inutila. Langa ea e o bisericuta din lemn, cu interiorul de vreo 300-400 de metri patrati, care de fiecare data cand treceam pe langa ea duminica era plina cam pe jumatate, maxim trei sferturi. Acum, in aberatia aia de beton, vezi tot felul de enoriasi, dar numai studenti nu. Care studenti totusi se ingramadesc de multe ori cate 4-6 intr-o camera de 10-12 mp, cu buda la capatul holului. NU discutam de mass media, nu discutam de fb.
P.S. 2 Prima faza a fost prin 2000, cand am renuntat la tv. Ce s-a intimplat atunci? Nenorocitul de securist-sef cu crucea in frunte, teoctistul, ala care darama sinagogi de mana cu comunistii in anii '50, a aparut la TVR cand Iliescu era cu Vadim in turul doi, ca sa manance un pic de **** si sa indemne romanii sa voteze cu cumpatare si intelepciune. Adica sa voteze cu ciuma rosie, cu criminalul de Iliescu. Ce urma de respect sa mai ai pentru o institutie condusa de un astfel de ordinar de cea mai joasa speta?
Mă și așteptam să fi strâns până acum multeee răspunsuri la această întrebare.
Eu cred în Dumnezeu, dar nu cred în biblie. Oamenii deja au început să facă diferența și ăsta este un lucru minunat. Cred în acea ființă superioară, și o văd ca pe o ENERGIE, care face legătura spre puntea spirituală de care toți avem nevoie, într-un mod sau altul.
Nu-mi place să despic firul în patru atunci când vine vorba de religie și nici nu-mi stă în caracter, pentru că toată lumea vrea dovezi, toată lumea se pune de-a curmezișul, toată lumea începe să dea drumul la șirul interminabil de idei și păreri ateistice și mă enervează, mai ales când sunt susținute greșit și doar de dragul de fi ca ceilalți (impropriu spus „toată lumea").
Sunt creștină. Chiar dacă nu sunt întru totul de acord cu practicile religioase, și eu mă duc să mă împărtășesc înainte de Paște sau de Crăciun. Așa fac persoanele din jurul meu, așa fac și eu, mai rar ce-i drept, nu sunt o ipocrită să nu recunosc.
Când eram mică ni se spunea la școală sau șoptit de bunici că trebuie să avem frică de Dumnezeu, și asta este clar o mare mare PROSTIE. Am citit odată câteva pagini din biblie, și providența aducea mai curând cu un asupritor, decât cu bunătate și căldură. Nici asta nu mi s-a părut okay.
Energie, căldură, spiritualitate. Nu mă interesează dacă poate fi dovedit sau nu. Mă ajută în demersul meu în viață și asta e de-ajuns.
Nu prea sunt de acord cu tine dar sunt părerile tale
.
Crezi intr-un dumnezeu universal, si nu unul personificabil, din ce inteleg eu. Crestina esti... pentru ca ce? Botezul e un circ ieftin egal cu zero. Nu intram in polemica prietenului imaginar, e foarte bine cand il ai dar nu inghiti pe nemestecate toata garnitura de rahat a religiei. Credinta e ceva personal, intim. La fel ca si lipsa ei.
P.S. Daca stai si te gandesti un pic, cel mai mult in viata te ajuti TU. Ca o faci cu ajutorul unei carje spirituale personale, e doar problema ta. Eu nu iti bag pe gat dumnezeul meu (sau lipsa lui), tu nu mi-l bagi pe gat pe al tau, si toata lumea e fericita. Problema e ca multi au impresia ca primesc vreun bonus daca ii conving pe ceilalti ca ei au dreptate.
N-am băgat nimănui pe gât nimic. Nu sunt un bucătar prea bun. 
Intelegi ideea, ma refeream la modul general, nu cum ca tu ai fi incercat sa bagi cuiva pe gat credinta ta. Sunt destui altii care fac asta pe aici...
Cred in Dumnezeu, nu in religie.Cred ca faptele tale de zi cu zi te fac un om bun, sau unul rau.Valoarea ta trebuie sa ti-o masori, in functie de cum ii tratezi pe ceilalti.
Nu merg la biserica prea des (o data la 2 ani probabil), nu imi pasa de traditii, nu ma rog la sfinti, doar la Dumnezeu ma rog, doar ca il vad altfel decat il vad restul.Am vazut oamenii de treaba,intelegatori,care nu te judeca,si incearca mereu sa te ajute,si sa se gandeasca la binele tau, si iti dau sfaturi pe care le-ar urma ei, ceva de genul il vad si pe Dumnezeu, cel mai de treaba "tip". Da eu is nebun, nu va luati dupa mine
)
Pai de ce vrei sa stii? Cu ce te ajuta experientele mele care pentru tine sunt povesti ori coincidente? Vezi-ti mai de viata ta, ca e scurta, si lasa relatia noastra cu dumnezeu in legea ei, de aia nu poti tu manca cozonac acuma?
Îmi plac poveștile, deci da, vreau să știu 
Nu am cozonac 
Ooofff Doamne, vino-ncoa sa-ti dau cozonac si pasca buna si-ti spun si povesti frumoase.De pilda uite, sa nu crezi ca toti ceilalti sunt prosti, fiindca tu s-ar putea sa fii nucleul.Esenta.Si nu mai plange ca pastele e un timp al bucuriei.
Traim in anul 2016 si lumea inca se cearta pe subiectul "dzeu exista! ba nu exista!"?
wow.
Nu te pune pe ganduri faptul ca de milenii(multe, multe) aceeasi controversa a existat? Sau te crezi cumva, sau poate esti tu Dumnezeu, ca te miri de o asemenea 'naivitate', crezand ca esti prea destept?
*Am momente cand cred si momente cand nu cred, si momente cand nici nu stiu ce sa cred.
Eu sunt sigura ca nu exista, nu am nici un dubiu, este doar o poveste inventata de minti subdezvoltate
Suna mai bine "Eu CRED ca nu exista,mi se pare doar o poveste",ce ai scris in continuare e o tampenie.Din cauza celor ca tine,care arunca cu pietre in tot ce nu inteleg,si ce nu e le e pe plac,mor atatia (ma refer la razboaiele intre religii) oameni,pentru ca ce? Ca eu am ceva cu ce crezi tu, tu ai ceva cu ce cred eu, in loc sa ne acordam libertatea de a crede in ceea ce vrem, si de a face ceea vrem, pana cand nu intra nimeni in libertatea noastra. Zic si eu
Eu sunt sigur ca tu nu esti sigură.
Intotdeauna esti atat de sigura pe tine?
Doar cand ii e lene sa caute mai mult decat in propria ograda, si sa nu mai vorbim de faptul ca Dumnezeu, poate sa fie gasit oriunde daca stii sa PRIVESTI. Se spune ca Dumnezeu nu intra in biserica, in sensul metaforic, in sensul ca este prea mare pentru o singura religie sau e suficient de mare sa poata fi pretutindeni. In fine, nu sunt preot nici un sfetnic prea bun, e doar o parere.
Numai un om prost("o minte subdezvoltată") e sigur de ceva într-o sferă în care nu poate ajunge, fără supărare. Mai avem atâtea de aflat, mai sunt atâtea lucruri care ne sunt necunoscute. Siguranța unor lucruri de care nu prea știm multe de fapt e a persoanelor de care vorbeai, fie ei religioși sau atei.
Eu sunt sigur că sunt oameni care habar nu au anumite lucruri(nu zic că eu aș avea) și cu toate astea sunt mereu siguri de tot și de toate. Genul ăsta de oameni i-am numit mai sus.
Eu nu sunt razboinica, mie nu imi pasa de nici un fel de religie si in ce cred oamenii, dar sunt destui fanatici din pacate care au ganduri violente
Nu crezi sau esti sigur? Si a fi sigur este o credinta! In ce mocirla te zbati?, ca mine in tinerete?
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
