Cuum e corect sa raspund la o intrebare ca imi e pusa mai mereu, da tot timpul bag in ceata pe oricine cu raspunsul.
Sunt ca orice roman, sau na majoritatea cresin-ortodox, dar sunt ateu. Cand ma intreaba cineva de ce religie sunt, mai poti zice eu crestin ortodox sau ateu? Pai atunci ce sa inteleg, ca a fi ateu e o religie? Ceea ce din cate am citit si cred nu e asa ceva.
Totu rezumat, cand sunt intrebat ce zic?
Ordonare:
După relevanţă
Nu raspunzi!
Eu vad religia (sau lipsa ei) ca pe ceva intim! Nu vorbesc cu oricine despre asta.
Răspunde
Uneori, ai nevoie să-ţi declari religia în mod oficial. Dacă vrei să intrii în poliţie de exemplu.
Eu, dacă ar fi să fiu întrebat, deşi nu prea sunt, spun că n-am convingeri ce ţin de existenţa supranaturalului. Desigur nu vor fi lămuriţi, atunci le zic simplu, " ateu ". Motivul pentru care nu aş zice din prima că sunt "ateu" e pentru ca definiţia nu e clară pentru un religios asupra termenului, el presupune că înseamnă că tu "nu crezi în dumnezeu" sau că " îl urăşti pe dumnezeu" sau că "crezi în diavol ", când în fapt "Ateul" doar respinge ca nefondată existenţa unei divinităţi, şi nici nu trebuie să dovedească ceva, şi dacă respectivul e în continuare nelămurit cum probabil e, o să te întrebe "da, de ce nu crezi în dumnezeu? ce dovezi ai că nu există?", mergi pe aceeaşi linie, spunând, "n-am nevoie să dovedesc că nu există, tu trebuie sa dovedeşti că există, iar motivul pentru care gasesc puţin probabil existenţă e pentru că dovezile prezentate în favoarea existenţei nu sunt convingătoare", de acolo ţine doar de tine, dacă ai chef să continui discuţia sau nu.
Pe scurt 
nu eşti creştin ortodox, faptul că ai fost botezat nu îţi conferă în mod obligatoriu şi o poziţie religioasă, iar la întrebare răspunde prma oara prin definiţia ateului şi abia apoi spune-le că eşti ateu, pentru a elimina orice confuzie.
Răspunde
Suna mai degraba a agnostic decat ateu. :-\
Lipsa convingerilor = agnostic, convingerea ca nu exista divinitate = ateu.
Asta asa este! Ai dreptate . Uneori, trebuie sa iti declari religia in mod oficial.
Insa eu am intalnit o persoana, eu fiind o persoana timida, nu ma exteriorizez si nu ma acomodez repede cu persoanele cunoscute recent (asta nu inseamna ca sunt salbatica, in fine)! Acea persoana se gandeste ca am nevoie ca cineva sa ma psihanalizeze (adica el). Si ma intreaba de ce sunt timida, de ce nu vorbesc mult, ca trebuie sa am incredere in mine ( nu stiu la ce se astepta, sa ii spun cele mai adanci secrete?). Apoi ma intreaba daca merg la biserica. Eu raspund: "nu, nu merg pentru ca nu cred in Dumnezeu". De aici alta psihanaliza venita din partea lui! Care sa fie motivul? Sigur am cerut ceva si el nu m-a ajutat. Sunt dezamagita sau suparata pe el? etc...
Intr-un final, ma uit la el, dau ochii peste cap, si ii zic "...nu stiu daca voi merge la biserica, poate..." (asta dupa multe "de ce nu mergi? de ce nu crezi? doar el te va salva, e bine sa mergi pentru ca iti va da incredere").
Deci, sa scap de gura lui, am preferat sa mint! Nu imi place sa dau explicatii unor persoane necunoscute, si oricum cei indoctrinati nu vor intelege si singura lor misiune este sa ii salveze pe cei "bolnavi".
Decat sa imi fac nervi, prefer sa evit subiectul.
"Deci, sa scap de gura lui, am preferat sa mint!" mai simplu ii ziceai sa isi vada de treaba, sau ca te plictiseste, si te lasa. Asa nu era nevoie sa minti, nu crezi?
I-am zis, dar nu a inteles! Deja eram iritata....si nervoasa!
Fiind atee, o sa ai parte de astia toata viata. mi se intampla si mie la munca de multe ori, pe cei care ii vad ca sunt cei mai idioti le zic imediat ca nu pierd timp sa explic, poti face la fel. pana la urma conteaza cum suntem noi, ca persoane, nu daca credem in mos craciun sau nu. dar asa sunt majoritatea tembelilor, pana nu faci ca ei mor
Am zis sa il ascult, asa din politete! Nu imi place sa reped oameni...Dar i-am spus ca POATE merg, pe un ton ironic...
Cu toata calmitatea mea, cred ca am dat ochii peste cap de cateva ori! Deja simteam cum imi creste tensiunea...In fine, am trecut peste! 
Eu cred că acea persoană încerca să te "agaţe", si altă idee mai bună nu avea. Dacă intr-adevăr ai fi mers la biserică şi cumva miraculos ai fi găsit calea, gândeşte-te cât de mult ai fi apreciat gestul binevoitorului. Şi chiar de ai fi mers şi nu ai fi găsit calea, tot ar fi avut în continuare subiecte de discuţie cu tine.
Aşa zic eu posibil să mă inşel (deşi nu cred)
Mă gândesc cum să-ţi explic astfel incât sa poţi înţelege clar. Mi-ar fi
uşor dacă aş putea desena o schemă. Avem Divinitatea. Apoi avem vizunea
teistică şi viziunea gnostică, cea teistică se referă la ceea ce crezi că e
adevărat, cea gonstică ceea ce ştii/cunoşti că este adevărat. Astfel
poziţia (a)teistă se referă la ceea ce pretinzi că nu crezi, si pozitia
(a)gnostică la ceea ce pretinzi că nu ştii.
Noţiunile nu se exclud una pe alta, dacă eşti agnostic nu eşti ateu şi dacă
eşti ateu nu esti agnostic, nu, ele sunt în fapt acelaşi lucru, diferenţa e
mai mult de stilul în care preferi să te expui.
Pentru ca orice ATEU e AGNOSTIC, astfel eu nu cred că există pentru că nu
am dovezile necesare/nu ştiu/nu cunosc să existe, sunt şi ateu şi agnostic,
sau viziune ATEIST AGNOSTICĂ sau AGNOSTIC ATEISTĂ, oricum preferi să-i
zici, pentru simplitate însa se foloseşte ateu. Un ateu nu pretinde
neapărat că divinitatea nu există, sunt unii care o fac, însă majoritatea
pretind că nu cred că există pentru că nu sunt dovezi necesare pentru a-i
cunoaşte existenţa.
La fel poţi fi şi AGNOSTIC TEIST, in sensul in care NU CUNOŞTI(adică nu ai
dovezi) că divinitatea există însă CREZI în existenţa acelei divnităţi. (în
realitate majoritatea oamenilor sunt agnostici teişti)
Un videoclip scurt pentru exemplificare.
https://www.youtube.com/watch?v=xI9o0d9uFqE
Am scris în notepad, prima oara textul şi apoi i-am dat copy/paste, că a trebuit să mă gândesc cum să-l fac destul de clar, şi văd ca la copy/paste a luat o formă ciudată. Nu-i vina mea
Cum ateu si agnostic sa fie la fel, cand una crede in dzeu si altul nu.
Repet. Teismul se referă la ceea ce crezi, gnosticismul la ceea ce cunoşti/ştii. Agnosticismul nu e o poziţie de credinţă ci o poziţie de cunoaşţere. Nu poţi fi "agnostic" şi atâţ. Eşti fie Agnostic Ateist, fie agnostic teist, adică, nu am dovezi necesare deci nu cred sau nu am dovezi necesare dar cred. Mă refeream la un ateu care e obligatoriu şi agnostic, pentru că el ateul nu crede pentru că nu are dovezi adică pentru că nu ştie şi nu are de unde să ştie.
Gnoscere = a cunoaste, a fi obisnuit cu, a fi familiar cu. Gnostic este cel care cunoaste la mod intim ceva, agnostic este cel care nu are dovezi despre acel ceva.
Ateistul gnostic este ateistul care nu doar afirma ca nu exista Dumnezeu, dar simte (cu toata puterea, na!) ca nu exista Dumnezeu.
Ateistul agnostic afirma/crede ca nu exista Dumnezeu, dar nu simte asta, sa zic, din toti porii.
Teistul gnostic afirma/crede in existenta lui Dumnezeu si simte asta, i se pare ca El este parte din familie.
Teistul agnostic este cel care crede fara a simti ca exista o entitate superioara.
Lipsa convingerilor intr-o directie sau alta este agnosticismul pur. Afirmarea existentei sau insexistentei unei entitati superioare este teismul, respectiv ateismul.
"Afirmarea existentei sau insexistentei unei entitati superioare este teismul, respectiv ateismul."
Ateismul NU este o A F I R M A Ţ I E. Ateismul este o N E G A R E. (a unei pretenţii)
Teistul zice că există, ateul zice că nu există. - în forma simplă.
Teistul agnostic - zice că există deşi nu are dovezi.
Teistul gnostic - zic ecă există şi că are dovezi(biblia/miracolele)
Ateul agnostic - zice că nu există pentru că dovezile nu sunt convingătoare
Ateul gnostic (e forma începătorului, ori fanaticului ateu) - zice că nu există pentru că dovezile existente afirmă inexistenţa.
Majoritatea ateilor, sunt atei agnostici, oricum ar fi, ateismul nu e niciodată o afirmaţie, ci o negare a unei pretenţii divine.
Cel mai simplu rasp posibil e " treaba mea ce religie sunt" si gata fara explicatii o mie
Tu poti raspunde: "N-am religie."
Totusi, daca vrei sa fii fericit, nu vei putea sa fii fara Dumnezeu.
Zici tu. cel putin acum stiu ca nu e nimeni pe care sa trag la raspundere ca asa e viata, lucrurile se intampla, dar cand eram mic credeam ca e vina "lui". cum altii copii aveau vieti linistite si ambii parintii si restul, eu de ce trebuia sa traiesc cu un imputiit si sa muncesc de la 14 ani ca sa am si eu ceva acolo? si multe altele, care nu se merita sa imi racesc gura de pomana la un raspuns ca ""nu vei putea sa fii fara Dumnezeu.". Iti zic eu, dimpotriva. o zi buna
Si Domnul Isus a lucrat din copilarie in atelierul de tamplarie al tatalui Sau. Eu cand m-am agajat pentru prima data la o firma -la 17 ani- nu stiam sa fac nimic. Avantajul meu a fost ca am venit cu contract din scoala. Nu-mi amintesc ca vreodata sa am bani de buzunar la scoala. A fost 'aur curat' atunci cand am luat primul meu salariu. Nu-mi venea sa cred ochilor. Cat despre parinti, nu-mi amintesc ca sa fii primit de la ei vreo educatie. Tot ce s-a dezvoltat in mine a fos datorita conceptului pe care il aveam de la Dumnezeu in mine, si anume: sa fac intotdeauna ce este bine. Acest concept nu pot spune ca l-am vazut la prea multi oameni; ii pot numara pe degetele de la o mana. Iar dintre acesti oameni nu s-a numarat niciunul din familie.
Si sa iti spun un lucru: toata "fericirea" pe care o vezi in oamenii din jurul tau este una de fatada. Inimile lor sunt goale; avem nevoie de Dumnezeu ca sa fim fericiti cu adevarat. Numai la El se poate gasi cuvantul "deplin":
"V-am spus aceste lucruri, pentru ca bucuria Mea sa ramana in voi, si bucuria voastra sa fie deplina." (Ioan.15:11)
"Pana acum n-ati cerut nimic in Numele Meu: cereti, si veti capata, pentru ca bucuria voastra sa fie deplina." (Ioan.16:24)
"Dar acum, Eu vin la Tine; si spun aceste lucruri, pe cand sunt inca in lume, pentru ca sa aiba in ei bucuria Mea deplina." (Ioan.17:13)
Numai la El se gaseste deplinatatea bucuriei! Si Dumnezeu doreste sa ne de-a aceasta deplinatate mai mult decat o dorim noi.
https://www.youtube.com/watch?v=JZAz3Dwf2qg
Bate-ti joc de ei, ia celalalt sens al cuvantului si zi ca esti rockăr, sau ce vrei, eu le-as spune ca sunt trensăriţă, doar ca n-are nimeni tupeul sa ma intrebe. =(( https://www.youtube.com/watch?v=Ru1Xu9tKbPU&t=1m38s "this is my religion" zice tanti. Sau, daca vrei sa le raspunzi frumos, le spui ca esti ateu/liber cugetator si n-ai nici o religie.
Sunt genul care face ce ai zis in ultima propozitie, nu sunt genu sa imi bat joc de om, oricat de prost ar fi. Pe de alta parte nu inteleg asta cu rock.ul , daca ascult inseamna ca sunt de al lui stana
, nu ma imbrac ca unul dar ascult din an in paste.
imagineazati sa zic ca sunt ateu, sa mai iau si la misto, scot deja cruciuletele la mine si incep un exorcist
Eh, lasa ca o sa cresti si n-o sa mai iei in serios porcariile lor. Ma rog, ziceam de rock asa, poti sa inventezi o religie, doar pentru a-i zapaci, ca numai mistouri merita cei care nu isi vad de treaba lor.
Nu le iau, chiar ma amuza. Din pacate cateodata o intind prea mult asa ca le zic ciao si incetez sa mai vorbesc cu ei.Am decis ca majoritatea nu merita sa iti bati capul cu ei, partea rea e ca fata de mine ei (religiosii in general) incearca sa bage pe gat altuia credintele lor idioate. Eu unu numai pot daca crede sau nu, dar lasa-ma pe mine asa, daca nu vezi ca iti zic ceva tu de ce o faci? "exemplu"
Vezi de la minutul 5:35.
https://www.youtube.com/watch?v=Az4LKnQ9hu8
Nu imi dau seama daca e retorica sau nu. Eu nu prea aduc in discutie religia decat daca se ajunge acolo, sau daca incep altii, saaau, ma "inteapa" cineva, de exemplu, tocmai am pus pe fb un albun cu 21 de imagini anti teiste, nu neaparat agresive https://fbcdn-sphotos-b-a.akamaihd.net/......4402_n.jpg spatiu, ca m-am saturat ca doar altii sa aiba voie sa spuna ce vor, plus ca ma intepase una cu un citat foarte penibil dintr-un film penibil, nu incerc sa-i conving, daca aveau creier sanatos, nu mai credeau in basme la varsta asta, ci doar sa le raspund cu aceeasi moneda, lucru pe care il fac la categoria asta, iar cu popa e alta chestie, e ortodox, si e genul asta http://i.imgur.com/JMrwH.jpg as avea vreo 2-3 vorbe sa-i spun, doar din biblie, nu ma intelege gresit. >:)
Doar pentru cei care nu cunosc engleza am să redau exemplul din videoclip, şi chiar am să îi mai adaug ceva(ce prezentatorului i-a scăpat).
Presupunem că avem o cutie sigilată, închisă de bomboane şi aş fi întrebat dacă cred că în cutie se află un număr par sau impar de bomboane. Răspunsul meu ar fi unul din poziţia neutră, "Nu ştiu". Apoi ar veni un teist, şi ar spune, în cutie se află un număr impar de bomboane. La această pretenţie aş spune "Nu cred, că nu ai de unde să ştii dacă este un număr par, că nici nu ai deschis cutia, şi apoi nici măcar nu ştii dacă în cutie sunt bomboane". Cam asta este poziţia agnostic-ateistă(simplificat ateistă), de respingere a unei pretenţii de cunoaştere. Iar cea de agnostic teistă, de convingere a unei pretenţii de cunoaştere în lipsa cunoaşterii(dovezii - în lipsa deschiderii cutiei, şi numărarea bomboanelor sau de ce nu, realizarea că acea cutie e goală)
, a sunat asta pentru mine gen, sunt de pe marte. . adevarat-- dar a sunat ciudat
Poate suntem cu totii de pe Marte, oricum
Da, e pacat ca ceea ce ar fi trebuit sa fie normal, a devenit complet anormal in societatea noastra.
Daca tu crezi in Dumnezeu poti spune ca esti crestin. Daca nu crezi in Dumnezeu sau orice alta zeitate poti spune ca esti ateu. Iar daca esti intrebat ce religie ai poti spune: 'Niciuna.'
Daca esti ateu nu ai cum sa fii crestin ortodox nationalitatea e una religia e alta. daca ai fost botezat esti crestin daca nu esti ateu nu conteaza nationalitatea depinde daca crezi in Dumnezeu si nu cu vorba
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
