Eu sunt un crestin convins,dar,stau uneori si ma gandesc ce vine dupa moarte,un loc cu fericire infinita,cu durere infinita,sau poate ca nu e nimic,gen mori si atat,nu se mai intampla nimic,ma sperie gandul acesta,ca nu ii voi putea vedea pe cei dragi,mama,tata surorile si restul prietenilor,spuneti mi ce parere aveti voi despre moarte,cum o vedeti voi,vreau sa vad cat mai multe opinii, mersi :*

Omul când moare nu mai stie nimic si merge în pământ, conform Bibliei. Eclesiastul 9:5, 6,10. Dar va fi o înviere pe pământ după distrugerea sistemului rau de lucruri, când ii vom revedea pe cei dragi care au murit. Ioan5:28,29,Psalmi 37:9-11.

Vom afla cu toti ce e dupa moarte, dar dovezii ca exista ceva nu exista dat crrdinta nu cere dovezi deci poti crede ca dupa moarte e un loc de fericire si pace desi e doar o fantezie umana

Din moment ce e inevitabila nu prea are rost sa te gandesti la ea mai ales ca n-ai putea sa afli adevarul niciodata.

Crestin care gandeste?
Ciudat.
O sa devii ateu cat de curand.

PS Este o gluma in caz ca te prinzi mai greu.

Gandul la moarte e inceputul intelepciunii spunea Sf. Vasile cel Mare.
Gandurile acestea le are oricine porneste pe calea aceasta a crestinismului. Sunt normale si chiar de dorit. Acum este clar ca credinta ta nu este puternica si nici nu cunosti foarte multe din crestinism (cu atat mai putin din propria experienta), insa e un inceput bun.

In primul rand, noi nu nadajduim sa-i vedem pe cei dragi, ci in primul rand pe Hristos, caci viata vesnica este a-L cunoaste pe Dumnezeu si pe Iisus Hristos pe care L-a trimis. Apoi, prin Hristos avem comuniune si cu toti ceilalti: parinti, frati, prieteni etc. Doar in masura in care acestia sunt in Hristos. Caci daca nu sunt in Hristos, ei o sa fie intr-un loc si noi (nadajduim) ca vom fi intr-altul.
In al doilea rand, sufletul omului e nemuritor in sine, este ireductibil. Avem o corespondenta in lumea fizica cu materia. Materia se transforma, nu se pierde (ramane chestiunea antimateriei despre care se stie prea putine momentan). Vedem de asemenea ca fiecare actiune a noastra are consecinte in vesnicie - cel mai usor demonstrabil prin istorie (de exemplu: imagineaza-ti ca Hitler nu ar fi existat niciodata). De asemenea, desi resursele naturale sunt considerate inepuizabile, totusi natura in sine pastreaza efectele tuturor celor care au trait pe acest Pamant si, plastic vorbind, imbatraneste sau intinereste ca urmare a actiunilor noastre. Starea ei finala, la venirea lui Iisus Hristos, va depinde de actiunile noastre asupra ei, amprentele fiecaruia dintre noi.
In sfarsit, Raiul este atat de frumos incat daca l-ai vedea o clipa nu te-ai mai gandi la ce lasi pe Pamant. Acolo este Iubirea desavarsita - adica Hristos care te iubeste mai mult decat orice altcineva pe lumea aceasta, El fiind Insasi iubirea. Deci daca tu vrei sa fi alaturi de parinti, este pentru ca-i iubesti. In Rai toti ce se iubesc o sa fie laolalta si prin Hristos toti o sa fim Una (nu in sens neoplatonic). In Rai suntem toti ca ingerii lui Dumnezeu, adica "rudenia" dintre noi este mai puternica decat cea cunoscuta pe Pamant si creste (dar nu in timp).
Citeste viata Sf. Serafim de Sarov scrisa de Serafim Rose.

Dupa moarte, dupa parerea mea, nu e nimic. Semnalele electrice si chimice din creierele noastre se opresc si deodata cu ele si gandurile, sentimentele, memoriile, absolut tot ce tine de noi ca persoane. Desi, din cate am auzit dupa moarte semnalele astea continua inca pentru aproximativ 7 minute, timp in care se deruleaza toate amintirile in mintea noastra, dar nu stiu ce sa cred, de exemplu cand un om isi primeste un glont in cap sau are capul strivit de o masina nu prea are cum sa continuie legaturile fiind distruse.

Buna, eu de curand am intrat pe acest site TPU. si am intrat si pe aici pe rubrica ''religie'' sa vad si eu asa de curiozitate cam ce se discuta, in fine, exista o vorba celebra ''adevarul se afla dincolo de noi'' si mai este o vorba (adevarata) nimic nu piere totul se transforma, adica materia asta(care este tot o energie condensata) nu poate fi creata nici distrusa ci doar transformata.deci moarte inseamna ca nu exista, ci doar ca materia se transforma, ramane corpul energetic, care nu stiu ce se intampla cu el, se duce in univers.Cat despre divinitate, fostul nostru profesor de psihologie ne-a spus odata ''dumnezeu este mai mult decat putem noi intelege'' i-a gandeste-te noi in comparatie cu universul santem atat de mici incat nici nu ne dam seama cat de nesemnificativi suntem in fata s-a.Dar divinitatea, nimeni nu stie cine este dumnezeu, pt.ca nu este palbabil, parerea mea dumnezeu, este totul ce vedem si ce nu vedem, facem parte din univers, si tot ce exista este legat unul de celalalt,

Cred cu tarie ceea ce spune Eclesiastul 9: 5, 6: ''Fiindcă cei vii sunt conştienţi că vor muri, dar cei morţi nu sunt conştienţi de nimic şi nu mai au nicio răsplată, căci până şi amintirea li se uită. Şi iubirea lor şi ura lor şi gelozia lor au pierit deja şi nu mai au parte niciodată de ceea ce se face sub soare.'' In plus, chiar Isus a asemanat moartea cu un somn (Luca 8:52).
Dar ai speranta de ai revedea pe cei dragi in viitor, chiar daca mori. Va fi o inviere, aici pe pamant (Ioan 5:28, 29).

Eu cred ca dupa ce mori, nu mai este nimic, dar daca stam si ne gandim continuu la moarte ne pierdem timpul pe care trebuie sa il traim.