As dori cateva sfaturi din partea voastra, a celor ce sunteti aproape de Dumnezeu intoarceti-va privirea si spre mine 1 minut, problema mea e ca am inceput sa sa simt ca nu traiesc bine, ca traiesc in pacat si ca nu pot fi bun chiar daca mi-am propus asta de multe ori.
Am zis ca voi incepe sa merg la biserica mai des, am zis ca nu voi mai injura excesiv, am zis ca voi incepe sa merg pe calea Domnului dar e din ce in ce mai greu.
Cateodata cand ma rog incep sa simt putin din acea caldura placuta, sa simt o picatura din dragostea lui Dumnezeu dar nu mereu. Cand fac o fapta buna e acoperita cu 3 fapte rele in scurt timp, invataturile zic sa fim buni cu lumea, sa ajutam o persoana daca avem posibilitatea, sa ne rugam Domnului dar e o vorba a Domnului care nu o pot indeplinii, aceea care spune "iarta daca vrei sa fi iertat", eu am avut multe probleme in viata incepand cu varsta de 11 ani cand am inceput sa inteleg ce se petrece in familia mea, certurile care erau la ordinea zilei, probleme cu banii, tata se certa cu mama mereu, mama care se enerva pe el se descarca pe mine, deci nu aveam liniste.
Dupa certuri parintii mei au ajuns la divort, dupa divort am aflat ca actualul tata vitreg ne-a distrus familia sa poata fi cu mama, cu tatal vitreg nu ma inteleg deloc, mereu ma cert cu ele, asta a facut sa fiu mereu tensionat si nervos, am ajuns cand mergeam pe strada sa cred ca fiecare persoana pe care o vad e rea si trebuie sa o tin departe de mine, cum mereu eram cu nervii la pamant prietenii au disparut unul cate unul nimeni nu m-a inteles, am incercat sa explic ce e cu mine dar prietenii mei se plictiseau in primele 2 minute sa ma ascute deci singura solutie a fost sa rup legaturile, nu mai simt iubire fata de familie, si ce a mai ramas sunt oamenii care imi vor raul.
Nu pot fi bun, nu pot face asta cu persoanele care vor sa ma vada doborat, cand ma provoaca imi vine dorinta sa le fac rau ceea ce e impotriva invataturilor lui Dumnezeu, ura mea incepe sa fie mai puternica decat bunatatea, incep sa ma indepartez de Dumnezeu din ce in ce mai mult chiar daca am incercat sa IL tin aproape si daca continui in ritmul asta voi zice mereu lasa ca ma schimb pana ma voi trezi in pragul mortii fara sa fi facut ceva si usile iadului ma vor astepta larg deschise, chiar daca sunt mai tare de spirit acest gand ma sperie cumplit.
Vreau sa ma schimb dar nu pot cand toata lumea vrea sa-mi faca rau, nu pot dori binele acelei persoane ce imi vrea raul, nu pot ierta o persoana care m-a ranit, nu pot.
Cum sa-l tin aproape pe Dumnezeu cand raul, ura si sentimentul de dispret fata de oameni plutesc in jurul meu.
Vreau sa inlatur intunericul din mine cu lumina dar nu stiu cum, eu de mic am fost singur si acum nu am nici o indrumare, degeaba ma rog seara daca stau cu gandul la altceva, degeaba merg la biserica daca dupa ce ies in cateva minute pacatuiesc, stiu Isus s-a rastignit pentru noi a suferit pentru noi si noi la randul nostru trebuie sa suferim pentru El, sa induram la fel cum a indurat si El, sa nu avem resentimente fata de cei care ne fac rau asa cum nici Isus nu a dorit raul celor ce l-au omorat, dar eu nu sunt Isus, eu nu am in mine bunatatea pe care a avut-o El si dragostea pentru oameni, eu am in mine doar furia si dorinta de a intoarce favoarea celor ce imi fac rau, acum mult timp l-am si criticat, am strigat la El, l-am injurat, eram furios pentru ca nimic bun nu se intampla in viata mea, nu vreau sa mai ridic vreodata glasul la cer.
Deci problemea mea e ca nu stiu cum sa ma schimb, nu stiu cum sa fiu o persoana buna, nu stiu cum sa il tin pe Dumnezeu aproape si nu stiu cum sa iert. Vreau sa fac ceva in privinta asta, stiu ca Domnul ma poate ierta, ma poate ajuta si indruma pe drumul cel bun dar nu stiu cum sa-i cer ajutorul, chiar nu stiu...

Pentru a răspunde la o întrebare trebuie să ai cont pe TPU.ro

Logare cu email şi parolă

Creare de cont nou

Logare cu Facebook