Buna seara, imi cer scuze ca intervin, pentru ceva clarificari.
"teoria Big Bang raspune in primul rand la intrebarea "Cum a aparut Universul?" - Va contrazic ferm. Sunt mai multe versiuni de teorie BB si niciuna nu a reusit sa explice punctul zero al aparitiei Universului si nici sa o demonstreze. Principiile termondinamicii sunt contrazise in cazul aparitiei din nimic. Daca nu ma credeti, va rog sa rezumati aici aceasta "teorie".
Apropo de incest, eu am raspuns de mai multe ori la aceasta intrebare. Un simplu search v-ar fi lamurit. Dumnezeu a interzis această practică - numindu-o pacat - la multi ani dupa acest moment (vezi Levitic 20). Ceea ce Dumnezeu numeste pacat are ca justificare de multe ori protectia noastra, la fel si in acest caz. Ca sa nu redau ceea ce deja am spus de multe ori, va ofer un articol scris tot de mine pe aceasta tema: http://martzian.wordpress.com/2009/09/29/incestul-nu-este-biblic/
Ii interzice dictionarul unui om sa nege teoria Big Bangului si evolutia, iar cu toate acestea sa se numeasca ateu?
Nu.
Un ateu poate sa creada ca Pamantul exista de la inceputul timpului, poate sa creada ca Pamantul nu exista, poate sa creada ce vrea el legat de acest subiect,ca tot ateu se numeste.
Un ateu poate sa creada ca pamantul a fost creat de niste fiinte extraterestre, iar noi nu suntem decat un experiment al acestora. Tot ateu ramane.
Nu ai proprietatea termenilor, ateismul nu e sinonim cu stiinta.
In al doilea rand, teoria Big Bang raspune in primul rand la intrebarea "Cum a aparut Universul?", ca implicit raspunde si la alte intrebari e alta problema. Cu alte cuvinte raspunde exact la ce spui tu ca nu raspunde.
"Dumnezeu de cine a fost creat? Sau cum a loat nastere?"
Aparitia a ceva reprezinta un proces. Un proces necesita timpa, deoarece se desfasoara intre doua stari, momentul de timp t1,(Starea initiala) si momentul de timp t2 (starea finala).
A spune ca Dumnezeu a aparut inseamna a spune ca e dependent de timp, iar asta discorda cu modul in care e chair definit Dumnezeu, ca fiind entitatea ce transcende totul.
Demonstrand faptul ca Dumnezeu a "aparut" nu faci decat sa demonstrezi faptul ca acea entitate nu e Dumnezeu.
Deci nu merge, nu are sens.
Nu stiu exact, dar asa cum ai spus, nu ar exista nici un rost al vietii daca s-ar termina totul dupa moarte. Eu cred ca exista ceva, dar nu chestiile gen rai/iad sau ce zic religiosii.
Da faza e ca am citit o carte care ma c-am socat. Adica cartea mi-a demostrat ca vechiul testament nu are cum sa fie adevarat. Ca e scris doar de cativa oameni inapoiati mintal apoi, modificat pe parcursul timpului incat nu mai am cum sa cred in el. Apoi daca vt a picat, pica si noul. De atunci nu mai cred nimic si pe nimeni.
De curiozitate, ce carte?
Conţinea acea carte argumente mai bune decât cele mii din mii de postări de pe site? - o mare parte dintre care le-ai citit, sunt sigură, dar ceva te oprea să şi recunoşti că aveau dreptate. Ce de data asta (cu carte) a fost diferit? Ce ţi-a răsturnat sistemul de credinţe? Care a fost elementul decisiv? Sau s-a întâmplat ca tocmai acum să te coci?
Da probabil ca ai auzit si tu de cartea aceasta si se gaseste chiar gratis pe internet.
Totul a inceput cand am vazut intr-un clip pe internet cum autorul si-a prezentat cartea si care m-a lasat extrem de curios.
Cartea se numeste Mantuire De Dupa Cumplita Ratacire si este scrisa de celebrul scriitor Pavel Corut.
Adevarul este ca inainte de a citii cartea aceasta aveam in minte argumentele celor care erau impotriva religiei si incercam oarecum sa le contest. Chestiile astea ma-au macinat tot timpul si imi puneam tot felul de intrebari. Dar dintre cele mai multe argumente contra religiei pe care le auzeam, cel mai mult am auzit ca in biblie sunt contradictii,cele mai multe crime,cele mai multe defecte umane. Asta auzeam tot timpul peste tot. Desi auzeam astea peste tot, nu am incercat sa aflu niciodata daca este asa,ci eu cand auzeam chestiile astea, veneam impotriva cu orice argument gaseam. Iar cum auzeam tot timpul argumentul acesta,de la un timp am inceput sa ma indoiesc cate putin, dar pana sa gasesc cartea nu exista nimic care sa explice asa de bine contradictiile,si chiar daca exista, nu aveam de ce sa cred, mai ales daca era vreo persoana de pe site de aici sau alte articole. Cum ma certam cu voi tot timpul,orice ati fi spus voi, eu nu as fi crezut. De aceea iti spun ca nu ai cum sa convingi tu pe un religios aici pe site sau altundeva ca ai dreptate, deoarece nici pe mine nu ai fi reusit vreodata.
Cred ca e un fel de mandrie sau o placere de a fi impotriva, nu prea stiu sa explic de ce. Dar oricum indoiala o poti lasa desii, el nu va recunoaste niciodata. Doar el singur se va convinge daca vrea.
Cartea a luat biblia de la inceput si pana aproape de sfarsit si a explicat cu amanunte ce este gresit si de ce nu e reala biblia.
Trebuie sa recunosc ca m-a lasat cu un soc. Pana atunci eu treceam tot ce se intampla in lume prin filtrul religios daca intelegi ce vreau sa spun.
Cum, diavolul nu exista?
Adica iadul nu exista?
Dumnezeu nu are contracandidat?
Papi, Patriarhii si cei care au acces la scrierile de baza sunt cei mai mari atei?
Astea sunt cateva exemple din carte.
Poate careva de aici, o sa se ia de mine ca nu am dreptate, dar eu spun sa citeasca cartea inainte de a da cu parerea. Apoi daca a citit-o si nu imi da dreptate, inseamna ca nu gandeste logic.
Multumesc. Stiu despre ce este vorba. Inteleg ca ai citit-o cu atentie, din moment ce te-a influentat atat de mult, nu-i asa?
Dupa parerea mea, cu respect pentru cei ce au o opinie diferita, nu este mai mult decat o maculatura plina de erori, mai mult sau mai putin voite, si ca ele pot tine doar la cei care nici inainte nu au avut informatia la ei.
Ca sa fie mai clar despre ce vorbesc si pentru ca suntem la categoria "Religie", haide sa luam in discutie primul exemplu biblic din ea. Ce parere ai despre modul in care autorul intelege intamplarea din Judecatori 11? (pagina 24)
Mulţumesc, chryystyyann. Apreciez onestitatea, sinceritatea, deschiderea şi coerenţa din mesajul tău. Este uimitoare schimbarea. Radiezi faţă de cum ai fost.
Încă o dată, felicitări! Eşti un caz fericit (de evadare din închisoarea îndoctrinării creştine).
Continuă (să-ţi pui întrebări, să gândeşti...), eşti pe drumul cel bun!
Autorul nu crede ca Dumnezeu cel adevarat a facut un troc cu Ieftae si ca acesta i-a promis o victorie intr-un razboi, doar ca el sa se rasfete in mirosul fumului rezultat din arderea fecioarei.
Acum lasand la o parte parerea autorului. Nici eu nu cred ca Dumnezeu are nevoie de jertfe. In vechiul testament e plin de jertfe aduse lui Dumnezeu, mai ales jertfe umane.
Dumnezeu e criminal?
Asta suna a zeu inventat de salbatici. Poti crede ca Dumnezeu are defectele oamenilor? Daca ar fi asa, inseamna ca Dumnezeu nu e perfect.
Astept parerea ta in legatura cu intamplarea asta.
Apropo de "vreau sa stiu, nu vreau sa cred", lucru spun de Carl Sagan, ti-am mai zis, eliberarea din lanturile sclaviei mintii, religia, nu vine atacand biblia sau personajele din ea, ci cautand raspunsurile in afara ei, acolo unde chiar o sa le gasesti, asa o sa intelegi mai mult decat cauti si o sa fii mai liber decat credeai ca poti fi. Exista documentare despre vechile religii, despre cosmos, corpul uman, natura, si cred ca Istoria religiilor ti-ar fi de folos, desi eu n-am citit inca volumele, ma atrage ideea, nu si formatul (pdf).
Eu am mai tratat subiectul, si nu o doar o data. Poftim, explicatia, intr-un articol scris tot de catre "martzian":
http://martzian.wordpress.com/......ice-fiica/
Bine,dar cum ramane cu arderile de tot?
De ce Dumnezeu avea nevoie de mirosul din arderile de tot, chiar vrei sa cred ca Dumnezeu are nevoie de asa ceva?
Acum de ce nu mai are nevoie, de ce doar atunci avea?
Autorul din cartea citita de mine, spune ca, complilatorii biblici au tradus numele zeilor vechior Israeliti in Dumnezeu.
Deci dupa spusele lui. Dumnezeul vechiului testament sunt de fapt zeii israelitilor
Mergem la argumentul numarul 2? Pentru ca nu as vrea sa crezi ca vorbim de un caz izolat. A doilea argument vine cu a doua aberatie. Vorbim despre Exod capitolul 32. Sunt sigur ca ai citit intamplarea.
Autorul Corut zice: "Nu era mai usor ca Atotputernicul sa schimbe gandurile idolatrilor inca inainte de a construi vitelul de aur?
Pornim de la adevarul ca Dumnezeu este drept. Ne place sa credem si sa afirmam asta, insusi PC o crede. Cum sa ne inchipuim un dumnezeu nedrept? Un Dumnezeu drept i-a oferir omului dreptul de a alege, liberul arbitru, inca din prima zi a existentei sale. Da, Dumnezeu stie ca pentru nesupunerea fata de autoritatea Sa exista consecinte si cu toate acestea alege, tocmai pentru ca este drept – nu pentru ca nu este Atotputernic, sa ne lase sa alegem, comunicand, constant, consecintele neascultarii. De ce nu a schimbat Dumnezeu gandurile? Pentru ca a ales sa le permita sa aleaga. Nu o data, dupa cum vom vedea. Omul nu este un robotel in mana divina, ci isi decide singur calea, implicit consecintele.
Stiau israelitii ca Dumnezeu exista? Nu cred ca un singur om care vede semnele care s-au facut inaintea lor poate contesta acest lucru. Sa ne amintim modul in care Dumnezeu i-a scos din Egipt si ce facuse pentru ei pana atunci...
Stiau israelitii ca Dumnezeu pedepseste idolatria? Pai hai sa deschidem la Exod 20 sa vedem ce li se comunicase direct de catre Acesta:
„Să nu-ţi faci chip cioplit, nici vreo înfăţişare a lucrurilor care sunt sus în ceruri, sau jos pe pământ, sau în apele mai de jos decât pământul. Să nu te închini înaintea lor şi să nu le slujeşti; căci Eu, Domnul Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu gelos, care pedepsesc nelegiuirea părinţilor în copii, până la al treilea şi la al patrulea neam al celor ce Mă urăsc, şi Mă îndur până la al miilea neam de cei ce Mă iubesc şi păzesc poruncile Mele." (Exodul 20:4-6)
Concluzia? Stiau!
Ce faceau israelitii cand i-a gasit Moise? Doar se inchinau vitelului? Biblia ne spune, in versetul 25, ca „poporul era fara frau". Termenul in original este „para" care inseamna gol, dezbracat. Oamenii erau in pielea goala, facand ceea ce faceau cei fara Dumnezeu.
I-a pedepsit Dumnezeu fara sa le mai dea o sansa, inainte de a le permite sa se razgandeasca? Nu! Hai sa vedem ce mai scrie acolo: „Moise a văzut că poporul era fără frâu, căci Aaron îl făcuse să fie fără frâu, spre batjocura vrăjmaşilor săi; s-a aşezat la uşa taberei şi a zis: „Cine este pentru Domnul să vină la mine!" Şi toţi copiii lui Levi s-au strâns la el". (Exodul 32:25-26)
Corut nu intelege sau se face sa nu pricepe. Tu insa ai deja dovada ca primele doua explicatii biblice ale inginerului teolog sunt erori mizerabile.
Dumnezeu nu are nevoie de sacrificii. El le-a solicitat doar pentru a oferi o acoperire temporara pentru pacat si pentru a prefigura jertfa lui Isus Hristos. De ce spun temporara? Pentru ca este logic ca un animal nu poate acoperi cu viata lui un pacat. TU trebuia (si eu, noi toti) sa mori pentru pacatul tau, sau cineva ca tine, dar fara pacat, sa iti ia locul. Biblia ne invata ca plata pacatului este moartea (Romani 6:23) si ca "fara varsare de sange nu este iertare".
Astazi nu mai este nevoie de jertfe pentru ca Isus a oferit jertfa ultima, perfecta. "A doua zi, Ioan a văzut pe Isus venind la el şi a zis: „Iată Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii!" (Ioan 1:29)
„Autorul din cartea citita de mine, spune ca, complilatorii biblici au tradus numele zeilor vechior Israeliti in Dumnezeu." – Si asta ti se pare un lucru fantastic, corect? Faptul ca, spre exemplu, in zilele noastre „divinitate" este un termen care poate descrie zeul unor diferite religii nu inseamna ca unul a copiat numele altui zeu. Dumnezeu se prezinta cu un nume de plural si foloseste, adesea, forme de singular. De ce? Pentru ca El este un Singur Dumnezeu, format din trei Persoane distincte. Daca ne referim la "El" (Dumnezeu in original) ca baza si apoi adaugam caracteristicile care formeaza diferitele nume sub care Dumnezeu s-a prezentat, asta il face sa fie copiat? Faptul ca Dumnezeu se prezinta ca fiind Dumnezeul intregii realitati, „Eu Sunt Cel ce Sunt", schimba cu ceva faptul ca evreii l-au perceput ca fiind unic si sfant? Sau faptul ca ebraica nu folosea vocale, schimba cu ceva modul in care El exista ca Dumnezeu? Daca noi, in lipsa posbibilatilor lingvistice, il numim Dumnezeu, il face sa fie oare o alta persoana? Ne impiedica asta sa studiem si sa vedem modul in care ni s-a prezentat, pentru a cunoaste cum este, care sunt caracteristicile Lui? Poti numi un singur „zeu" cu care Dumnezeul lui Avraam, al lui Isaac si al lui Iacov era confundat?
Eu nu spun sa ma crezi, ci doar sa te informezi inainte de a te lasa prostit de unul care s-a informat exclusiv pe internet. Si, daca vrei, sa discutam concret fiecare „plangere" in parte.
Nu am spus niciodata ca Dumnezeu nu exista, am spus ca nu exista Dumnezeul biblic, e altceva. Dupa cum spune si autorul, ca Dumnezeu exista, dar nu e cel din biblie.
In ce priveste explicatia ta. Se pare ca fiecare vede si intelege diferit VT
, daca merg la inca 7 ca si tine sau ca si autorul, o sa mi se aduca 7 alte diferite explicatii.
Nu cred ca are rost sa mergem pe fiecare contradictie pe care a vazut-o autorul cartii. In carte sunt sute, e prea mult.
Mersi oricum pentru explicatii.
Sa stii ca ateu nu are vreo legatura cu pamatul si toate sau creat de la big bang si omul a aparut prin evoulutie
asta e stiinta,asta a descoperit stiinta prin dovezi,inca nu stim ce a cauzat big bang
eu spun ca din moment ce sti ca numai vei exista niciodata apreciezi existenta ta prima /ultima foarte mult asa ca bucuria de a trai nu se compara cu bucuria de a crede in fantezi, nic nu stiu ce i dupa moarte personal cred ca rational noi suntem constinta fara ea nu stim de noi, deci morti nu vad cum am putea sti de noi, nu uita cei nebuni nu stiu ca exista da sunt vii, vezi tu moartea ce e pana la urma eu spun ca e pierderea constinteti sub orice forma, faza cu dumnezeu e doar o inventie care sa satisfaca dorintele noastre
"Dumnezeu vorbeste insa, cand intr-un fel, cand intr-altul, dar omul nu ia seama.
El vorbeste prin vise, prin vedenii de noapte, cand oamenii sunt cufundati intr-un somn adanc, cand dorm in patul lor.
Atunci El le da instiintari si le intipareste invataturile Lui, ca sa abata pe om de la rau si sa-l fereasca de mandrie, ca sa-i pazeasca sufletul de groapa.
Si prin durere este mustrat omul in culcusul lui, cand o lupta necurmata ii framanta oasele." (Iov.33:14-19)
Iar in alta parte scrie:
"A pus in inima lor(a oamenilor) chiar si gandul vesniciei, macar ca omul nu poate cuprinde. lucrarea pe care a facut-o Dumnezeu. (Eclesiast.3:11)
Afla dar ca nici Eva nu a fost facuta lui Adam pana ce acesta nu a simtit nevoia de a avea pe cineva langa el. la fel ca el. Tot astfel Dumnezeu nu-i salveaza pe aceia care nu simt nevoia de a fi salvati.
Mi-e teama ca sunt mai multi bolnavi in afara spitalelor decat in acestea. La fel stau lucrurile si in cele spirituale; sunt mai multi oameni afectati spiritual decat aceia care nu recunosc lucrul acesta.
Omul nu se naste pe acest pamant impacat cu Dumnezeu. In natura noastra pacatoasa noi ne nastem in razvratire fata de El. El stie lucrul acesta si nu ne condamna. Razvratirea aceasta ne 'zgarie pe creier' pe toti. Pentru ca noi stim ca Dumnezeu nu ne-a creat doar pentru o perioada limitata de timp, ci ca sa avem o viata cat viata Lui -adica vesnica. Sa traim cat traieste Dumnezeu! Este un gand care depaseste capacitatile noatre de intelegere, capacitati care sunt distruse din pricina pacatului existent in lume.
Tocmai de aceea este scris:
"Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ca a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede in El sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica." (Ioan.3:16) Lucru care s-a si implinit. dar ca sa se implineasca in viata mea si a ta, trebuie ca sa acceptam (adica sa primim) darul acesta.
Sunt unii care s-au obisnuit sa traiasca in pacat, si se simt bine asa. Un rationament sanatos ne spune ca lucrul acesta nu este bun. Nu-mi place sa am de-a facecu Dumnezeu -dar tocmai de El am nevoie. Este dureroasa penicilina, dar tocmai de aceasta are nevoie bolnavul. Iar primul pas ca omul sa fie vindecat trebuie sa cunosca nevoia de vindecare. Cum stim ca suntem bolnavi? Ne dam seama de felul cum stam cu Dumnezeu; de relatia noastra cu El.
In privinta minunilor este de discutat. Dar pe scurt, iti spun ca si Satana are putere sa faca minuni. Si face aceasta doar ca sa ii duca in eroare masele de asa zisi 'crestini' care nu-L cunosc in mod personal pe Dumnezeu(pentru ca nu vor sa-L cunosca). Vrajmasul nostru are inselaciuni pentru toate categoriile de oameni(fie crestini cu numele, fie atei). Numai aceia care stau aproape de Dumnezeu nu vor fi inselati.
Ia baga ceva munca sa obosesti, adormi rapid.
Raspund la 1. Ai idee cat de mic esti in lume (daca spun univers, se intelege ca ma refer doar la ce cunoastem, desi exista si ideea multiversului, care ar fi de fapt universul, tot ce exista, mai simplu e sa-i spun "lume")? In caz ca nu, afla ca esti insignifiant de mic, si e dovada de mega aroganta sa ceri sau sa crezi ca ai gasit raspunsul corect; totusi, necunoasterea lui nu inseamna ca zeii exista altundeva decat in mintile unora.
Dragul meu, noi dam sens vietii. Tu, personal, cu capsorul tau, trebuie sa gasesti raspunsul la aceste intrebari. Nu exista un raspuns standard, dupa cum bine observi. Dar poate ca asta e si smecheria... Daca le-am sti pe toate, mura-n gura, n-am mai cauta, n-am mai explora si implicit, n-am mai evolua.
Te astept sa lamurim aceste chestiuni in particular, oricand iti doresti, cu atat mai mult cu cat discutia aceasta nu este noua si nu am energia sa intru in noi polemici inutile. Pana la urma doresti sa ai toate informatiile inainte sa iei o decizie, nu-i asa? Atata timp cat ai perspectiva corecta... faci ce doresti cu ea, alegerea iti apartine.
"Te astept sa lamurim aceste chestiuni in particular, oricand iti doresti..."
Da, da, exact tehnica sectelor, cum gasesc pe unul mai nedumerit, "hai vino la noi ca te lamurim noi cum sta treaba, dar in particular", nu cumva sa mai fie si altii care sa-i explice cat de aberante sunt teoriile voastre.
"Dar stai oleaca eu nu mai exist ma doare in pla de copilul meu... Iao logic. Odata si odata nici el nu o sa mai existe eu nu vad rostu vieti..."
Nu poti sa o iei logic cum pui tu problema. Trebuie sa accepti ca viata nu e eterna si ca ea este cu sens doar cat este ea(cat esti in viata, existent). Pentru ce totul? Nu e neaparat, incearca sa nu-ti pese, da cu piciorul in bucurii si sperante, ignora totul... Poti? Incearca, ai sa vezi ca nu poti! Iar daca "cineva" te-ar priva de ele, iar tu ai putea fi constient de asta, sunt 100% sigur ca nu ti-ar conveni, ca ai pune pret pe ele si le-ai considera cu rost. Daca ai "ales" sa traiesti nu-ti poti elimina constiinta, nu poti fi planta sau bolovan, viata vine la pachet cu constiinta, sentimente, fapte si evenimente. Logic!? Nu poti trai fara sentimente, nu esti robot, tot ce experimentezi trebuie sa-ti provoace efecte, trebuie sa te motiveze cumva.
Nu stiu ce fel de rost cauti tu vietii, probabil unul fantastic, nu realist. Faptul ca iti doresti bucurii si fecicire, eu cred ca viata iti ofera un sens, alfel de ce ti-ai dori sa le traiesti? Tu iti doresti sa experimentezi, aderi la multe lucruri, atunci de ce spui ca viata este fara sens? De ce nu le apreciezi daca ti le doresti, de ce le negi valoarea? Pentru ce iti doresti o masina daca ea e fara sens, vei pleca din viata fara ea? De masina ai nevoie "aici si acum", doar in viata te motiveaza, te implineste si are sens. Sensul si valoarea vietii sunt in functie de moment si perspectiva. Cand esti fericit nu mai spui/gandesti ca viata este fara rost, asa-i? Atunci esti multumit de ea, doresti s-o traiesti, are sens! Viata trebuie analizata in intregime, nu doar sfarsitul ei. Sensul ei ramane tot in viata(in existent)... dar tu nu poti accepta ca acel sens(viata) va avea un sfarsit(si) pentru tine.
Persoanele cu care ai vorbit erau vii sau moarte? Conteaza pe cine intrebi, sa stii. De unde sa stie un om viu ce e dupa moarte?
Cat despre rostul vietii, fa urmatorul experiment: incearca sa-ti tii de unul singur respiratia pana nu mai poti (efectiv pana nu mai poti). Pana vezi negru si simti ca te clatini. Poate te ajuta sa gasesti un raspuns singur.
Mersi de raspuns RAY23TM
Un raspuns bunicel, astept si altele.
Apropo mai am o intrebare pentru crestii:
Se zice ca adam si eva au fost primi oameni de pe pamant ei au facut copii, iar copii lor cum sau inmultit ca doar nu au facut incest ca e pacat?
In al doilea rand, teoria Big Bang raspune in primul rand la intrebarea "Cum a aparut Universul?", ca implicit raspunde si la alte intrebari e alta problema. Cu alte cuvinte raspunde exact la ce spui tu ca nu raspunde.
Bine universul a apraut de la big bang.
Si big bengul ala din ce s-a facut din nimic?
Apropo pentru cei ce cred in dumnezeu vreau sa-mi raspunda la intrebarea :
Se zice ca adam si eva au fost primi oameni de pe pamant ei au facut copii, iar copii lor cum sau inmultit ca doar nu au facut incest ca e pacat?
Nu poti sa o iei logic cum pui tu problema. Trebuie sa accepti ca viata nu e eterna si ca ea este cu sens doar cat este ea(cat esti in viata, existent). Pentru ce totul? Nu e neaparat, incearca sa nu-ti pese, da cu piciorul in bucurii si sperante, ignora totul... Poti? Incearca, ai sa vezi ca nu poti! Iar daca "cineva" te-ar priva de ele, iar tu ai putea fi constient de asta, sunt 100% sigur ca nu ti-ar conveni, ca ai pune pret pe ele si le-ai considera cu rost. Daca ai "ales" sa traiesti nu-ti poti elimina constiinta, nu poti fi planta sau bolovan, viata vine la pachet cu constiinta, sentimente, fapte si evenimente. Logic!? Nu poti trai fara sentimente, nu esti robot, tot ce experimentezi trebuie sa-ti provoace efecte, trebuie sa te motiveze cumva.
Pai stai un pic daca ar existata "dumnezeu" ar avea sens viata.
traiesti sa te poti mantui si sa ai o viata vesnica dar asa nu prea vad rostul.
Sa zicem ca ai un pic de dreptate ca nimanui nu-i place sa o duca rau.
Dar ori mor azi ori mor peste 60 de ani.
Nu o sa mai exist ai inteles ce vreau sa zic?
Eu pana nu demult am crezut in dumnezeu ca am sunt intr-o familie crestina dar de curand am pus si altfel problema si m-am cam zapacit.
Oricum vreau sa citesc biblia si sa vad daca are ceva logica. Si sa vizitez asa zisele locuri "sfinte" si sa-mi fac propria mea putere mai vreau raspunsuri si nu vreau sa va certati pe tema asta eu nu am nimic cu nimeni.
Fiecare sa isi spuna parerea au argumente fara sa se legi de alti multumes!
Http://ro.wikipedia.org/......rtitudinii
Principiul incertitudinii se demonstreaza matematic si e pe picior de egalitate cu legile termodinamicii.
Tu spui ca doua principii fundamentale in fizica (principiul termodinamicii care se invata in liceul clasele 9-10 si principiul incertitudinii care se invata in clasele 11-12) se contrazic.
Ce ar insemna asta mai exact? Ca matematica greseste?
1. Daca tot ai ajuns la concluzia ca se contrazic, cum ai ajuns la concluzia ca cel eronat e principiul incertitudinii si nu ar fi al doilea principiu al termodinamicii?
P.S: Pentru cine doreste sa stie, cel doua principii nu se contrazic. Intrucat Termodinamica spune ca energia ramane constanta (Si aici e vorba de energia totala), iar principiul incertitudinii spune ca numai pentru o scurta perioada de timp (invers proportional cu cantitatea de energie aparuta) energia poate sa apara din nimic, dupa care dispare. In acest fel energia total ramane constanta si nu incalca termodinamica.
Si as prefera, draga Inferno, sa nu ne mai iei de tampiti pe viitor. Bineinteles ca nu este nevoie sa ne oferi link-uri de pe wiki pentru a intelege principiul incertitudinii si bineinteles ca el NU explica nici BingBangul, nici energia initiala si nici prima particula (apropo de PRIMUL univers, daca apelam la ideea ca sunt mai multe), aia despre care omiti sa ne spui ca ar fi trebuit sa existe cumva, pentru a "imprumuta" energie din "nimic".
In caz ca nu ai observat, comentand la raspunsul lui Oral nu ai facut decat sa comentezi la ce am scris eu. Prima parte din raspunsul lui e un citat di nraspunsul meu.
"Daca pentru tine..."
Pentru mine si restul fizicienilor si chimistilor, trebuie mentionat.
Evident + restul oamenilor, care nefiind fizicieni sau chimisti au auzit cat de cat de principiile fizicii.
Deci nu e doar "pentru mine", e foarte important acest detaliu.
,
Nu voi mai insista pe ceea ce am spus, anume ca nu putem aresta "restul fizicienilor si chimistilor". Asta nu este un argument pe care sa iti bazezi o decizie atat de importanta cum ar fi ceea ce tine de mantuirea sufletului si nici nu schimba ceea ce spun eu. Parerile sunt impartite si nu anuleaza exercitiul propriu de gandire.
Tare ma tem Mar(tz)ian ca dupa cateva saptamani te vedem si pe tine pe aici spunand ca ai citit o carte si nu exista Dumnezeu.
De fapt sunt atat de sigur ca asta se va intampla incat evit pe cat posibil sa discut cu tine, ma gandesc: "Astazi ma cert cu el ca nu putem sti daca Dumnezeu exista, maine ma voi certa cu el ca nu putem sti daca Dumnezeu nu exista."
Pentru ca de, asa sunt anumiti indivizi, extremisti. Ei nu stiu ca in religie, ambele extreme sunt, logic, tot atat de nedemonstrate.
Principiul incertitudinii nu ajuta in nici un fel explicatia finala, demonstratia, apropo de aparitia energiei din nimic si nici teoria BB-ului initial. Este problema ta ca incerci sa arati ca eu am ceva cu principiul incertitudinii, pentru ca nu am. Imi pui cuvinte in gura. Ceea ce spun eu este ca nu l-ai inteles, de fapt, daca afirmi ca din "nimic" poate "aparea" materia si ca acest principiu o poate demonstra. Apropo, nimic inseamna nimic, nu o particula, nu vid.
Inferno, grija ta ma induioseaza... Multumesc! Cred ca de data aceasta ti-ai ales corect cuvintele, cel putin in prima parte. Este normal sa te temi. Daca eu m-as rataci, atunci ar fi mai putini cei care sa iti vesteasca tie si altora adevarul. Da, ar fi pacat, ar fi o veste cu adevarat proasta si de temut pentru multi, mai ales in perspectiva faptului ca nu traim vesnic pe acest pamant si, in ciuda multelor explicatii cu care ne indoctrinam, nu gasim linistea pe care doar Dumnezeu ar putea-o oferi.
Vestea buna pe care ti-o dau astazi este ca nu ai nici un motiv sa te temi. Nu voi contesta niciodata o realitate care mi-a schimbat radical viata, in bine. Cu vechiul Mar(tz)ian nu multi aveau tupeul sa se certe, apropo de temerea ta. Pentru ca Mar(tz)ian nu a fost mereu asa. El, inainte ca viata sa ii fie schimbata (apropo, fara terapie, fara psiholog, fara programe de reeducare si sevraj) facea parte dintr-o nisa a acestei societati in care „ateul" de rand de pe TPU nu ar avea prea multe sanse sa reziste si nici macar nu are nici macar tupeul sa o viziteze. Mai tin legatura cu ea, e drept, ca ajutor al celor care vor sa scape de robie. Slava Domnului ca nu ati ajuns pana acolo si cinste parintilor care si-au rupt palmele ca sa va creasca! Dar nu ati mai fi la fel de feroce in a combate crestinismul daca, asemenea baietilor de la Teen Challenge, ati vedea ca relatia cu „zeul crestin" este singura metoda functionala prin care puteti fi cu adevarat eliberati de robia heroinei, spre exemplu. Daca ai stat vreodata de vorba cu un profesionist in lucrul cu dependentii, stii la ce ma refer. Da, sunt multe problemele cu care ne confruntam in viata, nu toate la fel de spectaculoase. Doar Dumnezeu le ofera celor ce incearca metoda Lui, prin transformarea absolut incredibila a vietii personale, una dintre dovezile absolut irefutabile ale existentei Sale. In fata celor ce incearca sa il conteste pe Hristos ei pot avea doar raspunsul dezarmant al orbului care si-a capatat vederea, fiind chestionat de catre iudei (vezi Ioan 9:25).
Facem o confuzie grava, apropo de cartile care „ne conving". Incercam sa descriem o realitate transcedentala strict prin unele atribute si argumente ce tin de natural, de lumea fizica, cea in care traim si ne miscam. Culmea, „demonstratia" este, cel mai adesea, incompleta si, pe alocuri sau dupa un punct, total nestiintifica. Asa ajungem sa spunem ca matematic putem completa principiul incertitudinii pentru a inventa prima particula dintr-un univers care nu exista, intr-un nimic absolut, astfel incat ea sa imprumute energie din nimic. Iti vine sa crezi? Intr-un univers in care omul care nu planteaza o samanta nici nu are o floare in gradina, o lume a cauzelor si efectelor, suntem atat de pacalici incat sa ii credem pe cei care incearca explicatia idioata a aparitiei a tot ce exista... din nimic!
In crestinism nu vorbim doar de innobilarea mintii ci de mai mult, de acel aspect despre care tu nu poti vorbi - pentru ca nu il stapanesti. Vorbim de viata spirituala, de experienta directa a unei relatii cu Creatorul, care sa te ajute sa depasesti pragul pur fizic. Nimeni nu mi-a raspuns, pana acum, la intrebarea: „care sunt dovezile fizice, naturale, acceptabile pentru a demonsta o realitate transcedentala?"
Prin urmare, despre ce vorbim? Despre o inutila polemica pe marginea unor teme nici macar biblice, ci ce tin de subiectivitatea contestatarilor... Faptul ca mie sau tie mi se pare inacceptabil ceva, nu inseamna ca acel ceva nu exista. Faptul ca nu ne putem imagina un Dumnezeu transcendent, suveran, sfant, atotputernic, infinit in spatiu si timp, drept, dar care sa poata fi in acelasi timp si imanent, bun, iubitor, etc. nu este dovada ca El nu exista. Poate ca nu ne place? Si ce? Faptul ca nu ne place inseamna ca nu exista? Pe de alta parte stiinta a incercat sa demonstreze ca ceea ce Dumnezeu pretinde ca a creat, a aparut de fapt intr-un cu totul alt mod. Si stii ce? Stiinta din toate timpurile a esuat in acest demers pur stiintific. Suntem parca tot mai departe de a putea-o face, pe masura ce descoperim mai multe. Da, cuvintele sunt mai multe si poate ca astazi umplu mai multe foi. Atunci cand le duci la esenta, insa, te vei cutremura de impotenta lor! E ca si cand ai incerca sa studiezi, ani de zile, inventand noi metode prin care sa „demonstrezi" ca pruncul a fost adus de barza... Reciteste zecile de explicatii pe care mi le-ai oferit in timp, apropo de aparitia explicabila matematic a lumii din nimic. Ele nu te vor convinge nici pe tine si, apropo, nu exista nici un om de stiinta serios care sa spuna ca demonstratia lui este completa. Toti se opresc la „nu se stie inca". Si, totusi vorbim de stiinta, de o stiinta a lumii fizice in care traim, nu de o realitate transcendentala. O stiinta care ne cere sa o CREDEM pe cuvant, pentru ca, odata la cativa ani, sa ne ceara sa ne schimbam CREDINTA. Uneori vei plange, alteori vei rade de penibilul lor. Nu te temi ca impotenta asta poate fi un semn ca merita incercata si varianta acealalta? Pana la urma e sufletul tau si viata ta, dar nu mai incerca sa imi spui ca esti mai logic decat mine daca, pana si in argumentatia stiintifica, tu faci apel tot la credinta!
Daca ne vom referi strict de cartea de mai sus, ea este total inofensiva pentru crestinul autentic; nu ma voi referi la cei 20 de milioane de (pseudo)crestini autohtoni, care, bietii de ei, habar nu au de ce cred ceea ce cred si, de fapt, nici nu cred ceea ce spun ca cred. Asta se va vedea la primul copil decedat sau la prima carte citita. Nu vei intalni crestini nascuti din nou care sa muste elucubratiile de acolo (cu care, apropo, nici ateii nu pot fi de acord in multe aspecte, lucru recunoscut chiar de catre autor). De acord ca ele pot suci mintile unor pustani care cocheteaza cu ideea nonconformista de a fi crestin (diferit) fara sa fie gata a merge pana la capat cu crezul lor. Priveste doar ce si cat a inteles copilul de mai sus si cate exemple mi-a oferit atunci cand l-am rugat sa discutam concret pe ce a inteles. Si cum, in modul cel mai penibil, oameni care tremura pe la categoria asta de ani de zile, jurandu-se ca nu ii intereseaza, jubileaza tont ca un „crestin" a devenit „ateu" dupa ce a citit o carte a unuia care nu spune ca Dumnezeu nu exista, ci doar ca modul in care iudeo-crestinii il percep pe Dumneze este eronat. Atunci cand vorbim despre cei care au inteles ce inseamna „gustati si vedeti ce bun este Domnul", cei cu viata transformata, genul acesta de fituici nu au alta valoare decat de maculatura ieftina.
Inchei cu o observatie. Ma bucur ca inca esti aici, discutand la categoria Religie. Sper sa iti amintesti ce mi-ai spus mai sus si in ziua in care vei sta inaintea bisericii la botez. Pentru ca, evident, esti intr-o cautare care te macina, indiferent ca recunosti sau nu, si nu te vei putea rupe de ea pana nu vei face pace cu propriul suflet. Exista un loc in inima ta ce poate fi umplut doar de catre Dumnezeu. Tine minte asta, chiar daca vor mai trece multi ani pana cand te vei decide ce si incotro.
Dumnezeu te ajuta,am mai spus-o.
Asta nu inseamna ca si exista,iar am mai spus-o.
De ce vorbesti de stiinta asa mult? Nu de alta,dar comiti erori cand faci asta,multe erori. Asta ti-o spun asa, ca sa stii pe viitor. Cand vorbesti de alte lucruri,e ok, erorile sunt limitate undeva spre zero.
Daca ai vorbi mai mult de Dumnezeu si mai putin de stiinta ai fi mai credibil. Dar asa,cand compar un lucru care stiu sigur ca e fals (pentru ca asa e stiinta, destul de exacta,stii cand e si nu fals ceva) cu un alt lucru care pare doar fals, incep sa intru la banuieli si sa nu iti dau dreptate nici atunci cand ai.
Asa ca sa lasam stiinta. Macar daca ma ignori pe mine aici, accepta adevarulca nu esti fizician,si nefiind fizician nu prea intelegi despre ce e vorba asa ca nu are sens sa vorbim.
"„care sunt dovezile fizice, naturale, acceptabile pentru a demonsta o realitate transcedentala?"
Eu spun ca nu exista asemenea dovezi.
"Faptul ca mie sau tie mi se pare inacceptabil ceva, nu inseamna ca acel ceva nu exista."
DA,insa nu inseamna nici ca exista.
Asta tot spun aici. Nu spun ca e negru sau alb, spun ca e gri. E nici, nici. Accepti asta?
"Faptul ca nu ne putem imagina un Dumnezeu transcendent, suveran, sfant, atotputernic, infinit in spatiu si timp, drept, dar care sa poata fi in acelasi timp si imanent, bun, iubitor, etc. nu este dovada ca El nu exista."
Exact, corect. Iti dau dreptate.
Insa nu e nici dovada ca El exista.
"Faptul ca nu ne place inseamna ca nu exista?"
Nu, sigur ca nu.
Insa faptul ca ne place inseamna ca exista?
Iar nu, sigur ca nu.
"Suntem parca tot mai departe de a putea-o face, pe masura ce descoperim mai multe."
Pentur mine asta e frumusetea stiintei.
"pustani care cocheteaza cu ideea nonconformista de a fi crestin"
De ce nu le spunem acestor pustani ca gresesc? Tu pana acum nu i-ai fi spus nimic lui Cristian093 daca nu devenea ateu. Il lasa-i asa atat timp cat ramanea crestin. De ce?
Inferno, faptul ca tu imi spui ca comit erori cand vorbesc despre stiinta este cel putin funny. Mai ales ca ai incercat mai multe tipuri de „demonstratii" in discutiile cu mine, toate diferite si absurde, sau ca te dai mai cunoscator decat noi toti la un loc. Discutiile noastre sunt inca acolo, daca nu ma crezi. Asta nu inseamna ca eu nu pot comite erori sau ca stiu totul. NU asta spun. Ceea ce spun este ca nimeni nu a fost capabil sa vina cu un argument serios apropo de aparitia lumii acesteia din nimic, iar tu te lasi pacalit, atras intr-o chestie in care nu poti avea certitudini, desi pretinzi asta de la teoriile credinciosilor.
„Eu spun ca nu exista asemenea dovezi." – Iar eu nu am intrebat daca exista sau nu ci care sunt. De ce? Am plecat de la pozitia celui caruia i se cere demonstratia" existentei lui Dumnezeu. Probabil ca oamenii vor un „sample" de duh si un microscop capabil sa il dezvaluie ochilor nostri. Problema este ca se cere o demonstratie pentru Creator (pentru ca, vezi doamne, ideea de creatie este absurda) dar nu suntem capabili, in ciuda evolutiei stiintei, sa oferim o alternativa macar de spalatul orgoliului ranit. Atat.
Observ ca te contrazici, in cele ce urmeaza, asa ca nu o voi lua punctual. Mai intai insisti ca dovezi fizice, naturale pentru o realitate transcedentala nu exista, iar mai apoi vii si faci inventarul (lipsei) de dovezi. Logica? In aer...
As vrea sa imi spui daca sau unde am afirmat (eu, nu ma intereseaza celelalte discutii ale tale) ca existenta lui Dumnezeu poate fi demonstata stiintific. Ceea ce spun eu este ca singurul contraargument la existenta unei fiinte supranaturale care se creeze viata si materia NU sta in picioare. Ma refer, desigur, la pretentia ca „noi cunoastem adevarul, pentru ca stiinta se baseaza pe dovezi si pe ce stim, nu pe credinta". Vax, prietene. Am aratat asta, si inca nu ai ridicat manusa sa faci tu o astfel de demonstratie cap coada (chiar si copiata de pe net). Pe cand eu iti pot promite un lucru. In momenul in care, cu toata sinceritatea, vei fi gata sa intrebi: „Doamne, oare existi?", experienta personala cu El iti va oferi o dovada irefutabila, care iti va schimba viata iremediabil in bine.
„Pentur mine asta e frumusetea stiintei." – Si pentru mine. Stii de ce? Este tot mai evident ca ceea ce „noi" credem nu poate fi combatut prin ceea ce „voi" credeti ca stiti.
„De ce nu le spunem acestor pustani ca gresesc? Tu pana acum nu i-ai fi spus nimic lui Cristian093 daca nu devenea ateu. Il lasa-i asa atat timp cat ramanea crestin. De ce?" – Probabil ca iti permiti sa vorbesti doar pentru ca nu ma cunosti. Eu fac asta, in modul cel mai regulat, atat pe net cat si ca unul implicat in biserica in conducerea tinerilor. Pe baiatul asta nu l-am observat pana acum, nu am timp sa stabilesc relatii cu sutele de utilizatori de pe TPU. Si ceea ce spun nu este pentru el ci pentru ceilalti, care pot fi indusi in eroare de o falsa „convertire" la necredinta. Iar omul, inca o data, a spus ca el crede ca Dumnezeu exista, dar ca nu este Dumnezeul din Biblie... Asta nu il face tocmai ateu.
Nu mai revin la partea cu stiinta. Am spus ce am avut de spus. Voi ignora incepand din acest moment toate partile din raspunsul tau ce au legatura cu stiinta, sau contin afirmatii stiintifice. Si e spre binele tau, crede-ma. Faca asta doar ca sa pot sa iti acord mai mult credibilitate.
Ma rog...
"Iar eu nu am intrebat daca exista sau nu ci care sunt."
Aici probabil exista un substrat, sau doar ai comis o eroare de logica, nu stiu. Nu inteleg ce doresti.
Daca acele dovezi nu ar exista atunci cum as putea sa iti spun care sunt ele?
"Mai intai insisti ca dovezi fizice, naturale pentru o realitate transcedentala nu exista, iar mai apoi vii si faci inventarul (lipsei) de dovezi."
Unde am facut eu inventarul de dovezi? Pe bune.Chiar nu stiu despre ce vorbesti?
Ma rog, chiar presupunand ca as face un asemena inventar, tot nu inteleg:
1. Unde este contradictia? Eu am afirmat ca nu exista dovezi, si e foarte OK sa continui eliminand ceea ce se presupune ca ar fi dovada.
2. De ce pui "lipsa" intre paranteze? "inventarul de dovezi" nu e tot una cu "inventarul lipsei de dovezi",asa ca paranteza ta nu vad ce rol ar avea,caci termenul "lipsei" nu e optional, schimband cu totul semnificatia constructiei.
"As vrea sa imi spui daca sau unde am afirmat ca existenta lui Dumnezeu poate fi demonstata stiintific."
Nu, nu ai facut asemenea afirmatii.
Insa, iar, nu imi amintesc sa te fi acuzat ce le-ai facut.
Inferno, nici mie nu imi place sa iti reamintesc tot timpul faptul ca ne acuzati ca ideea de creatie este absurda (si face apel la credinta) in conditiile in care va ascundeti in spatele "stiintei" care, atunci cand vine vorba de a demonstra o alternativa la creatie, nu aduce nici o lumina, ci ne cere mai multa credinta, care nu poate fi sustinuta si de alte argumente (cum ar fi cele subiective, experienta unei vieti transformate). Poate ca o ponderare din partea ta si a altora nu ar mai genera o astfel de insistenta. Adica pretentiile sunt mari, dar cand intram in detalii...
Nu intreb care sunt dovezile asteptandu-ma ca cineva sa detina raspunsul. Ca si tine, stiu si eu ca nu poti face o demonstratie stiintifica (desi poti "demonstra" ca stiinta nu combate cu succes divinitatea) Este doar o minge rdicata la fileu pentru absurda pretentie ca cei credinciosi au obligatia sa ofere o "demonstratie" a existentei lui Dumnezeu. Asta (si ma repet cu buna stiinta) in conditiile in care alternativa la cratie e un basm.
Recunosc fapul ca nu a fost oportuna folosirea cuvantului "inventar". Imi pare rau daca ti-a creat o asa de mare neplacere. Poate ca mai corect ar fi fost sa spun "referinta". De ce fac referire la dovezi? Well, contextul este unul al dovezilor pro si contra existentei lui Dumnezeu. Discutia a pornit exact de la o carte care se presupune ca are "dovezi" contra. Iar cei ce nu cred, cer, constant, "dovezi" aici, fara sa o accepte pe cea mai valoroasa.
Uita tot ce am spus mai sus si raspunde-mi, te rog, la o intrebare: tu de fapt ce speri sa obtii in urma activitatii de pe TPU? Care este motivatia care sta la baza multelor ore pe care le-ai petrecut aici?
"Si e spre binele tau, crede-ma. Faca asta doar ca sa pot sa iti acord mai mult credibilitate." - O sa te rog sa nu fii obraznic. Ma refer, desigur, la sugestiile mincinoase, nu la altceva. Sau, de ce nu, o sa te rog sa ma decredibilizezi, demonstrand, odata pentru totdeauna, ca singura referire pe care o fac eu la stiinta (anume ca ea NU ofera demonstratia pentru aparitia lumii din nimic, ba chiar o contrazice) este apa de ploaie si ca de fapt exista o astfel de demonstratie. Aroganta ta nu da bine, dragul meu. Nu simt nevoia sa ma protejezi.
Eu stau pe TPU din dorinta de a ma apropia din ce in ce mai mult de Dumnezeu si religia crestina, incercand sa invat de la intelepti ca tine, si ca alti crestini de aici, tainele Universului. Ma ghidez in viata dupa vorbele inteleptilor crestini de pe TPU, deoarece vreau sa urmez calea lui Hristos intru mantuirea sufletului. Evident este vorba de o atracie uman-divina pe care Dumnezeuva lasat-o in fiecare dintre noi.
Buna seara, imi cer scuze ca intervin, pentru ceva clarificari.
"teoria Big Bang raspune in primul rand la intrebarea "Cum a aparut Universul?" - Va contrazic ferm. Sunt mai multe versiuni de teorie BB si niciuna nu a reusit sa explice punctul zero al aparitiei Universului si nici sa o demonstreze. Principiile termondinamicii sunt contrazise in cazul aparitiei din nimic. Daca nu ma credeti, va rog sa rezumati aici aceasta "teorie".
Apropo de incest, eu am raspuns de mai multe ori la aceasta intrebare. Un simplu search v-ar fi lamurit. Dumnezeu a interzis această practică - numindu-o pacat - la multi ani dupa acest moment (vezi Levitic 20). Ceea ce Dumnezeu numeste pacat are ca justificare de multe ori protectia noastra, la fel si in acest caz. Ca sa nu redau ceea ce deja am spus de multe ori, va ofer un articol scris tot de mine pe aceasta tema: http://martzian.wordpress.com/2009/09/29/incestul-nu-este-biblic/
Multumesc Tuturor care au raspuns.
Contrinui sa cred in Dumnezeu, daca el exista atunci nu am nimic de pierdut, si daca nu exista oricum nu o sa mai exist nici eu nu mai conteaza viata aceasta!
croci12 întreabă: