Si totusi, de ce ati fi atat de multumiti de viata/ca traiti incat sa fiti atat de recunoscatori cat sa fiti niste slugi, niste ceva care se simt atat de nimic, atat de vinovati ca traiesc?
Ordonare:
După relevanţă
Sluga depinde la care stapan esti.
De nimic poti sa ajungi prin ceea ce faci cu propria persoana, prin binele pe care il faci sau nu celor din jur.
Iar "vinovat ca traiesc", e o viziune bolnava a ateului indepartat de crestinism.
Răspunde
Ce intrebare, oare nu s-a spus ca neamul nostru este un neam de slugi? Cum poti scapa de acest stigmat, te simti vinovata ca esti romanca? Da suntem multumitori ca existam caci daca nu am exista nu am discuta acum.
Ce aleg intre moarte si sa fiu sluga? Oare esti mai ceva daca esti mort? Pai eu zic ca as fi mai intreg la minte sa aleg sa fiu sluga. Dar vezi tu, daca crezi in ceva asta nu inseamna "sluga". Dar chiar daca ar insemna am spus ce as alege.
In principiu sau per ansamblu, ai avea dreptate. Cred in familie, si "slugaresc" pentru ea, accept rahaturi pe care nu le-as accepta in mod normal si fac sacrificii ce nu le-as face altfel, in esenta, sunt o sluga pentru familie. La fel cum poti fi sluga unei pasiuni, a cititului de exemplu, iti cheltui banii pe carti intr-un mod excesiv, timpul ti-l dedici cu precadere pasiunii si tot efortul tau se duce in pagini, esti sluga unei pasiuni, crezi in cunoastere si vrei sa cunosti cat mai multe.
Se schimba totusi cand, credinta nu iti ofera nimic decat credinta, slugaritul nu iti ofera nimic decat slugarit, in cazul familiei slugaresc ca sa am o familie fericita, citesc ca sa ma simt implinit ca stiu cat mai multe, insa... sunt sluga credintei pentru ca? ce? ce-ti ofera? ideea unei posibile recompense eterne in absurda ipoteza ca acea recompensa ar exista? cam asta e ideea, slugaresti, dar pentru ce? nu e cam lipsit de ratiune sa te pui in postura de sluga, pentru... nimic?
Răspunde
Asta e opinia ta. Eu nu voi zice niciodata ca e gresita spre deosebire de tine. Recunosc ca nu se poate sti daca ai sau nu dreptate. Dar asta e drumul pe care merg. Ca sunt sluga, ca sunt monarh dupa ce mor toate astea nu vor mai avea nici un rost deoarece pentru moarte toti suntem egali. De asemenea pot muri maine, nimeni nu stie cand se duce. Dar de ce odata cu mine in mormant sa nu intre si speranta? Nu vreau sa o ingrop inainte. In sufletul meu singurul loc in care poate sa putrezeasca, e in cavoul meu alaturi de mine.
Pentru mine vorba "Speranta moare ultima" va fi o deviza.
Nu stiu ce anume am zis ca e gresit, doar am pus sub semnul intrebarii. Fiecare desigur, e liber sa spere la ce doreste.
Pai erai mort inainte sa te nasti, te-ai nascut ca sa ce/sufletul tau a fost creat ca sa ce?
Nu eram mort. Nu existam practic. A fi mort reprezinta si implica o existenta anterioara. Sufletul meu a fost creat a luat nastere din iubire. Iubirea este cel mai de pret lucru din lumea asta, din aceste "catacombe"..De asemenea nasterea este necesara pentru aparitia a noi si noi generatii. Din punct de vedere ateu nasterea nu inseamna nimic si nici nu are vreo importanta. Existenta in sine nu are vreo importanta. Spre deosebire de tine nu ma voi intreba "de ce am fost creeat". Eu voi fi fericit ca exist, ca am aparut. Trebuie sa ai o mica problema la mansarda ca sa ti se dea de exemplu 1000 euro si dupa tu intrebi: "dar de ce mi i-ai dat?"..in mod normal e cam lipsa se apreciere si ar trebui sa tii i-a inapoi. Cam si asa cu viata. Cum a fost faza cu profesorii de li s-au dat moca 700 de lei si unii "inteligenti" s-au gasit sa ii dea inapoi ca vezi doamne "de ce" 
Du-te da-i 1000 de euro unui copil din Africa, sau unuia care moare de frig acum, sau cuiva de pe alta planeta. In fine, intrebam de ce ai fi atat de multumit ca traiesti, inexistenta dinaintea vietii, e ca moartea, nu simti nimic, de ce ai fi recunoscator ca simti, totul e trecator, ce simti in si pentru lumea asta, o sa se piarda, apoi, daca accepti ideea de bun simt cu raiul si iadul, ar fi vorba doar de o stare sufleteasca raportata la dumnezeu, deci nu esti constient decat de apropierea de el, nu mama, nu tata, nu iubita, nu bani, nimic, tu, paralizat, si el, puteai la fel de bine sa stai si fara constiinta, "mort" inainte sa te nasti.
Sunt multumit ca traiesc deoarece pot sa simt sentimente pozitive, cum ar fi bucuria. E trecator pentru cei care nu cred. Daca ma intrebai incercai sa ai o perceptie creationista. Pentru mine doar iadul asta e trecator. Viata in adevaratul sens al cuvantului e vesnica.
WaW. Vad ca esti expert in valorile morale ale unui ateu. Sa inteleg ca, in opinia ta, un ateu nu se bucura de nasterea copilului sau si respectiv nici nu ii serbeaza ziua, ca ce mare scofala ca s-a nascut. Si apoi, nici nu-l intereseaza ce face copilul ala la scoala, cu cine se casatoreste, daca are o munca decenta, daca are probleme, ca deh. oricum existenta n-are importanta.
Ce sa zic 
imi place ca precum biblia faci si tu o alta cartulie lipsita de dovezi, "mintea ateului".
Apropierea de cei dragi il implica pe Dumnezeu. Comuniunea afectiva totala reprezinta adevarata iluminare. Asta e calea lui Dumnezeu. Iubirea fata de El si fata de cei din jur.
Viata asta e iad daca faci fapte bune cat sa castigi un bilet spre rai, altfel e bai, sau nu crezi in iad dupa moarte?
Pai cam asta e logic. Un ateu spune ca totul trece. Adica ce rost mai are viata? "toate-s vechi si noua toate" "nu spera si nu ai teama, ce e val ca valul trece" Tu simti asta din moralitate, nu o simti din rationament. Pentru voi e doar un instinct.
Trebuie sa o iei pe drumul corect si iti dai seama ce lucruri au valoarea cea mai mare. Noi suntem in iad. Dracii adica hotii traiesc bine si aia cinstiti au de suferit, o viata plina de nedreptati, de mizerii. Daca pornesti de la un lucru si gresesti din start drumul vei ramane acolo, in iad, mort.Doar cativa vor gasi calea la suprafata. Iadul are o semnificatie complexa. Iti recomand filmul As Below, So Above. E foarte sugestiv..Principiul doar daca crezi in ceva are cum sa se intample.
Totul trece si totul moare, dar ce legatura are viitorul in care nu existi cu prezentul in care existi? In prezent ateul se bucura de viata si nu-si face probleme ca intr-un anumit moment n-are sa mai existe. Simplul fapt ca iti cunosti mortalitatea si finalitatea dupa mine e de preferat situatiei contrare in care ai increderea ca esti nemuritor fie si in suflet/spirit. Cand stii ca doar 70-80 de veri ai, faci ce poti ca sa le traiesti pe toate cat mai bine, esti bucuros pentru fiecare mult mai mult decat atunci cand stii ca exista ceva "Si mai si " dupa moarte.
Cat despre citatele din Eminescu, le-ai bagat total gresit in context. Maestrul puncta pozitia ce trebuie sa o adopti in situatiile in care esti cuprins de griji, probleme, framantari diverse, si indemna la calm, la reflectare, la abtinere de la actiuni necugetate, la reflectie. In niciun caz nu era o cadere in indiferenta si o renuntare la viata ci din contra un mod de a privi viata fara a-ti face sange rau din toate greutatile momentului. Eminescu a iubit enorm, s-a daurit natiunii lui prin gandurile sale lasate in multe domenii de activitate, in drept, in istorie, in matematica, de care tu probabil nu ai habar, "nu exista domeniu de activitate in care Eminescu sa nu fi avut o parere bine gandita", il interesau multe scria multe, si tu vrei sa-l faci sa para un delasator? Poate ar trebui sa citesti mai mult din opera lui si apoi sa le pui cap la cap. Cel putin ar fi o lectura mai buna decat... biblia.
Te bucuri degeaba. E o problema sa te rezumi numai la prezent. Si am citit multe opere de ale lui Eminescu. Indiferenta vine atunci cand tocmai, esti preocupat numai de prezent. Sa iti dau o alta opera, a lui Ion Pilat. "Aci sosi pe vremuri". O fii mai evidenta zic eu. Viata are lucrurile ei bune. Dar si alea mor. Exista sansa sa prinzi o varsta mai inaintata. Cum o sa te simti cand toate vor trece pe langa tine? Ce frumusete o sa vezi in fericire cand o sa o pierzi? O sa stai sa te gandesti atunci la ce ai avut si de aceea te vei gandi la ce ai pierdut. Mai multe neplaceri in viata..Acum ca sunt cazuri de oameni care le au pe toate bine.Dar viata nu e un lucru frumos. Ziceai de Eminescu. Ce viata frumoasa a avut el ma? A fost inchis la un spital de nebuni. De ce? Ca spunea adevarul in legatura cu regimul murdar de atunci..Scria la gazete..Saracul a trait pe pielea lui nedreptatea vietii si mizeria din lumea asta. Sa se odihneasca in pace.
Eminescu pana sa ajunga la nebuni desi nu era nebun, s-a plimbat prin tari straine, a invatat pe la universitati inalte, si-a cladit inteligenta si viata. In tara a iubit, a vorbit, a discutat, s-a mai si enervat ca asa e viata.
Nu e nico problema sa te rezumi la prezent si eventual viitorul uman, habar n-am de ce crezi ca te bucuri degeaba si nici nu-mi dau seama care-i problema. Fiecare varsta e cu ale ei, batranetea le are pe ale ei, n-o sa ma supar acum ca o sa fiu batran candva si nu prea o sa mai pot tare multe daca stiu ca am trait. Accept inevitabilul cu zambetul pe buze, spre diferenta de un religios ce nu accepta inevitabilul si-si cladeste sperante intr-o viata ulterioara.
Dar copiii aia din Africa. Aia ce fericire au? Poate altii au norocul la o viata mai decenta. Dar nu te rezuma numai la prezent si numai la tine si la norocul tau. Daca iti maresti unpic orizontul ai sa vezi tu ce "corecta" este viata.
Pai de ce te bucuri degeaba? Pentru ca atunci cand mori bucuria aia nu va mai avea nici o utilitate pentru tine.Te poti bucura azi, si maine da o masina peste tine. Cu ce te-a incalzit? Nu o sa fiu niciodata omul momentului. Cam asa gandesc si tinerii." Sa ma distrez, sa imi traiesc viata. Nu vreau sa imbatranesc m-as bucura sa mor la 40 de ani." Mie nici moral nu mi se pare. Acum fiecare cu mentalitatea lui. Si te nasteai in Africa..Ma intreb cum mai gandeai atunci si la ce inevitabil mai cugetai.
Si am uitat sa spun de aia care raman paralizati la pat dupa un accident. Au fost si cazuri de tineri. Au trait bine, s-au distrat si s-a intamplat inevitabilul. Saracii unii in carucior unii paralizati la pat. Da aveau in zambet dala profund ca s-a intamplat inevitabilul. Ce fericiti erau ei si cei din jurul lor. Ai grija cum vezi viata..Se intampla prea multe lucruri "inevitabile".
"Viata are lucrurile ei bune (...) Dar viata nu e un lucru frumos." atunci de ce sa fii recunoscator ca o ai? sau cei amintiti de tine.
Pentru lucrurile ei bune. Si pentru viata vesnica.
De ce ti-ar trebui viata vesnica? Ce crezi ca o sa faci?
Nu stiu cum ar fi. Sunt sigur ca Dumnezeu nu ne-ar oferi o viata monotona si plictisitoare. Va fi ceva la care noi acum nu putem sa visam, sa ne gandim. E cum ar fi faza aia "Imagineaza-ti o noua culoare" E ceva ce nu poate fi conceput de gandirea noastra sau de imaginatia noastra.
Adevaru` ca, nu stiu cate alte religii mai au ideea asta de "te nasti cu pacat" astfel trebuie sa te botezi sa scapi de "pacatul stramosesc". E cea mai absurda notiune "justitie", sa te faci vinovat pentru ca cineva din semintia ta, a gresit candva. Nu e chiar ce ai intrebat, da pe mine asta ma "fascineaza" la crestinism, te nasti vinovat.
Nu te nasti CU pacat ci in pacat. Intelegerea este usoara daca mintea te indruma la o chestie generala, de exemplu cineva, unul din parinti tai a capatat o boala care se transmite genetic, tu (figurat vorbim) vei mosteni boala respectivâ la nastere, vrei nu vrei, asa este și cu pacatul. Tu nu ai nici o vina ca te-ai nascut cu boala aia dar o mostenesti, asa este si cu pacatul.
Semantica e irelevanta in cazul asta, pentru ca te botezi ca sa scapi de ceva, adicatelea e ceva in neregula in tine din momentul in care te nasti, esti pacatos pentru ca altcineva inaintea ta a fost pacatos, drept urmare te botezi ca sa scapi de pacat, deci esti cu pacat de la prima suflare.
Natura e mai benevolenta decat zeul de care vorbesti si analogia facuta, caci nu tot timpul respectiva problema genetica se transmite la succesori, sau daca se transmite nu e neaparat sa se activeze. In schimb, "pacatul" e universal, se activeaza tot timpul.
Oricum, genetica si credinta nu fac exemple bune, la nivel de corectitudine e absurd sa te nasti vinovat.
Nu am spus ca te nasti vinovat, daca asta ai inteles ci ca pacatul este atat de "inradacinat" in natura noastra incat devine ca o a doua natura a noastra. Tendinta noastra este indreptata in spre pacat, pasiunile si placerile noastre sunt in general pacatoase si asta mostenirii noastre genetice.
Http://www.archive.org/......Online2009 Iti cer sa te mai documentez si dupa aia sa postezi de ce este biblia satanica?
Http://www.archive.org/......Online2009 exista rau si bine nu dupa cum spune biblia satanica
Suntem slugi si la scoala, la munca, acasa dar acesta-i pretul pentru lucrurile bune care mei exista. Religia crestina te face sa te simti mai bine. Adica faci fapte bune si te duci intr-un loc frumos, nu? Treaba ta daca crezi sau nu.
La scoala, la munca sau acasa poti spune "gata" cand esti lovit constant, religiosii se prefac ca le-ar placea loviturile primite, ca nu cumva sa creada zeul lor ca sunt nemultumiti de viata si sa li-o ia, de parca daca ar exista, nu le-ar sti cele mai profunde si sincere ganduri.
Si eu sunt crestin, si nu imi plac unele lucruri. De exemplu mereu ne spune ceva gen "Iarta-i Doamne pe pacatosii astia" dar stii tu, pe un ton bisericesc. Dar acesta este doar un lucru rau la religia asta. Sunt si unele bune, dar nu se gasesc mereu la biserica.
Auzi mai fata, tu chiar nu te-ai plictisit? cred ca esti pe site-ul asta de cand a fost facut. crezi ca ii pasa cuiva de parerile tale? ma doare in cot de parerile tale si de conceptiile tale gresite despre credinta, Dumnezeu si biserica. chiar nu ai viata? esti atat de terminata si distrusa incat n-ai alte lucruri mai bune de facut decat sa intarati niste bisericosi si sa ii insulti? esti praf mai fata! Praaaaaf 
)))))
Mai praf decat tine, n-am cum sa fiu. 
nu eu sunt cea care si-a pierdut cel putin 3 ani insultand oameni cu pareri diferite si certandu-se cu ei *praaaf esti*
Ce ti-e si cu pocaitii astia, atat de fara creier incat doar mila iti pot provoca, pe langa scarba. Nu stau sa te luminez ce si cum cu 3 ani (ai cautat repede, ca o disperata), esti o cauza pierduta. Mergi cu domnul (peste), don'shoara.
Nu cred ca proavoaca nimanui mai multa mila acesti "pocaiti", decat provoci tu. Si...sa inteleg ca am estimat bine faza cu 3 ani? Oamenii prosti insulta ce nu cunosc, draga. Iar tu cam asa esti, pentru ca te lasi inselata de imaginea proasta si neadevarata pe care ti-au facut-o si biserica, dar si tu. 
"Oamenii prosti insulta ce nu cunosc, draga." Sa fie in bafta ta.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
