Dumnezeul religiei creștine care se auto declară în vechiul testament dumnezeul poporului lui Israel, domnul oștirilor, dumnezeu gelos, ( dumnezeul lui Avram, Isaac, șamd), etc. este un fel de zeu tribal.
În contextul tuturor celor explicate anterior modelul divinităților religiei creștine cu un dumnezeu trinitate, care le știe pe toate și le cunoaște pe toate nu este ceva foarte foarte credibil în situația că sunt foarte multe planete cu forme de viață superioară.
Deci pentru a putea lua decizii corecte trebuie să se implice statistic, și nu pentru fiecare caz particular în parte.
Nu există dovezi că nu există nici măcar un singur Dumnezeu.
Nu există dovezi că există măcar un singur Dumnezeu.
De aceia religia adevărată trebuie construită, de așa manieră, ca să nu vină cu concluzii aberante, în caz că nu există nici măcar un singur Dumnezeu.
Dacă religia adevărată este bine făcută, ea poate să fie ceva mai credibilă.
Religia adevărată trebuie să fie mereu schimbată și mereu îmbunătățită în funcție de nivelul de cunoaștere al umanității, scoțând cea ce fusese greșit.
Deci religia adevărată trebuie să fie o religie dinamică și mereu trebuie să fie îmbunătățită renunțând permanent la ipotezele care se dovedesc ca fiind greșite, și astea care sunt greșite mereu trebuie înlocuite cu alte ipoteze considerate atunci ca fiind corecte, pentru acel nivel de cunoaștere al umanității.
De ce trebuie imaginată în acest moment religia adevărată?
Este că religia adevărată trebuie să le zică oamenilor cea ce trebuie să facă și să nu facă sub aspect practic.
Lipsa religiei adevărate, poate determina comportamente umane greșite.
Religia adevărată trebuie să stabilească acțiunile și non acțiunile oamenilor și un set de valori morale.
Poate să fie creștinismul o religie adevărată?
Creștinismul se pretinde dicteu divinic.
Că vine de la Dumnezeu.
Creștinismul actual este o religie statică, și implicit fundamental incapabilă de dinamicitate și de auto- perfecționare.
În acest moment creștinismul static, auto-pretins ca venind din dictare divinică, de la Dumnezeu, nu poate reprezinta decât o frână cumplită, pentru o minimă gândire religioasă corectă.
La hinduși nu există nici un fel de Iisus și ei se descurcă cu hinduismul lor.
La budiști nu există nici un fel de Iisus și ei se descurcă cu budismul lor.
Nu este important modelul divinic ci cea ce trebuie să facă sau să nu facă oamenii.
În proiectarea din domeniul circuitelor electronice se utiliza terminologia de cutie neagră.
Deci intra un semnal așa și trebuia din acel ansamblu (care în acel moment nu ne interesa cum este făcut practic pe interior ) trebuia să iasă un semnal așa.
Și divinicul într-o primă fază trebuie închis imaginar, într-o asemenea cutie neagră, și să ne intereseze ce este în cutia neagră ci ce trebuie să facă și să nu facă oamenii.
Dacă în cutia neagră este Iisus, Dumnezeu Tatăl, Sfântul Duh, îngerii și armata lor de sfinți, sau Yahve/Adonai /Eliohim/ sau Allah și profetul Mohamed / Mahomed sau Brahma, Brahman și Atman / sau Marele Odin și zeii scandinavi / sau Zeus -Jupiter și zeii lui sau Amon Ra și zeii lui sau Brahma, Vișniu și Șiva și etc sau cine vrei tu, este total lipsit de o minimă importanță, că acțiunile și non acțiunile oamenilor, în mod firesc, trebuie să fie aceleași.
Deci acțiunile și non acțiunile și tot comportamentul oamenilor, trebuie să fie aceleași și acesta să nu fie legat de vreo religie sau alta.
Ba da' mereu ne aburiti cu chestia asta 'dovada este ca tu/eu exisiti'
O mica analogie. la tribunal, se merge pe prezumtia de nevinovatie. adica esti nevinovat...pana la proba contrarie. pana se aduc dovezi. asa e si cu dumnezeu. nu exista pana nu ai dovezi. dovezi ca nu se vede nicio interventie divina? gasesti o gramada. de la marile catastrofe pana la suferintele indivizilor. de la explicatiile stiintifice pana la greselile bibliei.