Suntem singuri pentru că nu putem ajunge suficient de departe ca să întâlnim și alte viețuitoare. Materia se aranjează peste tot la fel și acolo unde există condiții prielnice apare viața.
Dacă vom întâlni viețuitoare mai inteligente decât noi, acelea nu ne vor ajuta pentru că nu au nevoie de noi. Cel mult vor avea nevoie de resursele noastre și le vor lua fără să ne ceară voie pentru asta. Așa facem și noi cu viețuitoarele mai puțin inteligente. Le luăm tot fără să ne cerem voie. Tot ce putem folosi, folosim. Animalele sunt la dispoziția noastră și facem ce vrem cu ele. La fel facem și cu oamenii naivi, creduli și neștiutori. Îi înșelăm și le luam tot ce putem lua de la ei. Așa este și așa va fi viața întotdeauna. Asta e definiția vieții: ne naștem, trăim, strângem resurse cum putem, ne înmulțim și murim.
Nu suntem singuri în Univers. Probabil undeva, pe o planetă îndepărtată o ființă inteligentă își pune aceeași întrebare, în alt loc, pe altă planetă, poate sunt doar niște bacterii. Sunt posibilități infinite dacă Universul e infinit.
Șanse sunt ca să mai fie viață inteligentă în Univers, având în vedere cât de imens este.
DeProfundis99 întreabă: