Uităm să ne bucurăm de lucrurile mărunte pe care ni le oferă viaţa. Uităm să privim cerul, să observăm stelele, să auzim păsările, greierii, să admirăm pomii, florile, lucrurile frumoase. Uităm să fim veseli, pentru că-i lăsăm pe alţii să ne indispună. Uităm să dăruim, pentru că suntem prea preocupaţi să adunăm. Uităm să legăm prietenii şi uităm să le menţinem. Uităm oamenii care au însemnat mult pentru noi cândva, şi-i uităm pe cei care ne iubesc. Uităm gesturile frumoase făcute de alţii pentru noi, dar nu le uităm pe cele urâte. Uităm să întindem o mână unui suferind. Uităm să zâmbim, să privim cu duioşie, să mângâiem, să îmbrăţişăm. Uităm să spunem „mulţumesc" „te rog" „iartă-mă" „te iubesc". Uităm să renunţăm la ură, la orgoliu, la invidie şi la toate sentimentele negative. Uităm să fim fericiţi cu ceea e avem, pentru că suntem prea concentraţi cu ceea ce nu avem. Uităm până şi de Dumnezeu pe Care Îl invocăm doar atunci când avem temeri sau neajunsuri. Uităm să iertăm. Uităm să iubim. Uităm să trăim, căci suntem prea ocupaţi să existăm…
Sursa:http://luminapentrucandeladinsuflet.wordpress.com/catego ry/libertate/
Daca uitam valorile noastre, toate calitatile, dar in schimb suntem dominati de majoritatea defectelor care le acumulam, pentru ce nu incercam macar sa indreptam "golurile" noastre?
Daca lumea in care am trai ar fi mai simpla si noi am fi mai fericiti. Crezi ca oamenii preistorici nu aveau probleme, nu aveau "procuparile existentei"? Toti suntem nefericiti, toti avem tulburari de genul asta si ne punem fel si fel de intrebari. Lucrurile negative intotdeuna ne vor marca mai mult, in functie de caracterul fiecarei persoane in parte. Astfel, daca unii isi revin in cateva zile din cea mai mare nenorocire, altii nu isi mai revin poate niciodata. Trebuie sa stii cum sa te menajezi si cum sa te detasezi de lucrurile mai putin placute, cred ca asta e cheia. Daca nu incercam sa gandim pozitiv, sa credem in ceva al nostru, atunci lasam toata energia negativa sa ne patrunda si asta nu duce la nimic bun. Persoanele sensibile ca noi, ca tine, razbesc mai greu in viata (si aici ma refer la absolut toate incercarile). Stii de ce? Pentru ca sunt altii mai duri, mai "smecheri", care prin anumite lucruri pe care le fac sau le spun, ne fac pe noi mai putin siguri de calitatile noastre. Ei au duritate, noi sensibilitate. Asa ca, mai bine ramai om, cu trairile tale, cu sentimentele, gandurile si intrebarile tale, caruia ii pasa de el si de cei din jur, decat un robot fara suflet care nu va afla niciodata ce este cu adevarat o valoare. Nu ai fi om daca nu ai avea framantarile tale, dar nu iti permite sa fii trist mai mult decat e necesar, pentru ca la final, iti vei da seama ca tot ce ai pierdut de fapt a fost timpul.
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
Da ai dreptate uitam de viata si cand ne dam seama ne ea moartea, asa e omul nu se gandeste la viata lui si la altora sau la bogatie
Răspunde
Stii cum e? Instinctul de supravietuire te oliga sa traiesti, iar pentru asta e nevoie de siguranta, fizica, psihica si financiara. Pentru siguranta fizica si psihica e de preferat sa fii atent cu oamenii, asa ca "uiti" de ei anume, e mai sigur asa ("Uităm gesturile frumoase făcute de alţii pentru noi, dar nu le uităm pe cele urâte", daca ai 2 fructe, unul bun si unul stricat, vezi care e cel bun si il mai cauti, cel stricat il eviti, pentru ca nu e sanatos"), iar pentru siguranta financiara e nevoie de un loc de munca, astfel nu mai ai timp sa admiri stelele, cerul si bla bla. Lumea uita de dumnezeu pentru cele de mai sus, lucruri care daca el ar exista, ar fi altfel, dar na, acum vine povestea cu pacate, daca nu ale tale, ale stra-stra-stra x 1765 bunicilor, sau chiar pacatul stramosesc. 
Ehe.Ce lucruri mari spui tu! De cativa ani in coace parca traim zilele inceputului de sfarsit de care se tot pomeneste de foarte mult timp.Traim vremuri extrem de apocaliptice! Nimeni numai are are timp de ce spui tu acolo! Daca deschizi tv si asculti ultimele stiri Pur si simplu te ingrozesti si ti se zbarleste pielea pe tine! Ceea ce spui tu ..Sunt cuvinte frumoase.Dar care din pacate parca numai fac parte si nu se mai potrivesc acestor vremuri! Acele vremuri au apus de mult timp.Acum asteptam Rasaritul soarelui de altadata! Doamne ajuta! Cei cu o tarie de caracter si incredere in Dumnezeu mai pot depasi aceste vremuri si vor ajunge sa mai vada Rasaritul Soarelui!"
Răspunde 
. 
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
