Fecioara Maria era o tanara neprihanita, si Dumnezeu a trimis pe Duhul Sfant si Nu prin relatii sexuale ci prin Duhul Sfant s-a zamislit in ea Domnul Isus. Daca El a creat cerul si pamantul, cum nu ar fi putut El sa zica si sa se faca? El a creat fiecare celula, si ADN-ul omului.
Fecioarei Maria i se datorează într-adevăr numai natura umană asumată de Fiul lui Dumnezeu prin Întrupare. Ea a născut în sensul că a "adus în lume" pe Fiul lui Dumnezeu, Cel care exista din veşnicie!
Prin ea S-a născut cu trup Dumnezeu Fiul, prin ea, Hristos a luat asupra sa "umanitatea", natura umană (alături de cea divină, fără să renunţe la aceasta din urmă)!
Dumnezeu Fiul nu a luat din ea divinitatea, natura Sa divină, ci doar firea umană!
Dar Iisus este o Persoana a Sfintei Treimi.
Uite:
"(Căci trei sunt care mărturisesc în cer: Tatăl, Cuvântul şi Duhul Sfânt, şi aceştia trei una sunt.)"
(1 Ioan 5:7).
"Era îmbrăcat cu o haină înmuiată în sânge. Numele Lui este: „Cuvântul lui Dumnezeu.""
(Apocalipsa 19:13).
Bun,sa raspund la intrebarea ta:
(Matei 1:20)
"Dar, pe când se gândea el la aceste lucruri, i s-a arătat în vis un înger al Domnului şi i-a zis: „Iosife, fiul lui David, nu te teme să iei la tine pe Maria, nevasta ta, căci ce S-a zămislit în ea este de la Duhul Sfânt."
Pace, sper ca ai inteles.
Salut. Cred că întrebarea ta e destul de logică. De fapt dogma Trinităţii crează multă confuzie şi asta în mare măsură deoarece este rodul minţii omeneşti şi nu a lui Dumnezeu. În realitate, adevărul despre Dumnezeu este destul de simplu:
1. Există un singur Dumnezeu adevărat, Creatorul tutror lucrurilor (Ioan 17:3).
2. Isus Cristos este fiul lui Dumnezeu fiindu-i supus (Coloseni 1:15; Ioan 14:28).
3. Duhul sfânt este puterea sau forţa activă a lui Dumnezeu. (Psalmul 104:30).
Deci, când Biblia afirmă că duhul sfânt a acoperit-o pe Maria şi ea a rămas însărcinată, înţelegem că Dumnezeu şi-a folosit puterea sau spiritul pentru a transfera viaţa lui Isus în uterul Mariei, astfel ca să se nască pe pământ ca om în cel mai natural mod posibil.
Cuvântul "treime" îţi crează confuzie doar pentru că nu ştii prea multe despre creştinismul autentic, cel al primelor comunităţi creştine, datorită cărora, s-a păstrat neschimbat până astăzi!
Cuvinte precum: "religie", "spiritualitate", "treime", sunt cuvinte pe care poate nu le întâlnim în Sfânta Scriptură, dar care se referă totuşi la nişte realităţi concrete!
Nu trebuie să fie nimeni atât de cretin, în general vorbind, astfel încât să interpreteze lucrurile cu ochelari de cal, în sensul că dacă un cuvânt nu face parte din Biblie atunci nu trebuie să fie folosit în vocabularul personal!
Termenul de „treime" se referă doar la realitatea concretă a celor trei Persoane divine: Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt! În legătură cu existenţa şi divinitatea fiecăreia, există sute de versete în Sfânta Scriptură!
Enumerarea celor trei persoane divine, convenţional este numită "treime". Când spunem Sfânta Treime ne referim la sfinţenia şi divinitatea celor trei persoane divine (Matei 28, 19):
,, Drept aceea, mergând, învăţaţi toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh".
Noul Testament atestă în mod transparent divinitatea fiecăreia din cele trei persoane divine: Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt! În acest sens există sute de versete în Noul Testament!
Iată doar o mică parte din citatele care atestă spre exemplu, divinitatea Fiului, a doua Persoană din Sfânta Treime:
Ioan 1, 23 – "El a zis: Eu sunt glasul celui ce strigă în pustie: "Îndreptaţi calea Domnului", precum a zis Isaia proorocul.,, Domnului’’ este aici traducerea pentru Iahve, Dumnezeu. Isaia Îl identifica pe Mesia (Mântuitorul Hristos) cu Dumnezeu.
Ioan 1, 34 – "Şi eu am văzut şi am mărturisit că Acesta este Fiul lui Dumnezeu. " Profetul Isaia Îl numeste pe Mesia (Mântuitorul Hristos) -,, Dumnezeu-Tare, Domn al păcii, Părinte al veacului ce va să vină’’
Sfântul Ioan Evanghelistul spune despre Mântuitorul Hristos: Ioan 1, 3 -,, Toate prin El s-au făcut şi fără El nimic nu s-a făcut din ce s-a făcut’’. El nu face parte din "creaţie", pentru că El este "Creatorul"!
Facere 1, 1 - "La început a făcut Dumnezeu cerul şi pământul. În textul ebraic original, Dumnezeu este numit printr-o formă de plural, Elohim. Acest plural este întâlnit în Vechiul Testament în sute de locuri! Şi ştim foarte bine că deşi evreii nu ştiau că pluralul se referă la treimea de Persoane divine, ei nu au îndrăznit să modifice Revelaţia lui Dumnezeu!
Matei 28, 19 - "Drept aceea, mergând, învăţaţi toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh’’. Fiului şi Duhului Sfânt Ii se acordă aceeaşi importanţă ca şi Tatălui.
Evrei 1, 1 - "După ce Dumnezeu odinioară, în multe rânduri şi în multe chipuri, a vorbit părinţilor noştri prin prooroci,
Evrei 1, 2. - În zilele acestea mai de pe urmă ne-a grăit nouă prin Fiul, pe Care L-a pus moştenitor a toate şi prin Care a făcut şi veacurile;"!
Evrei 1, 3 - "Care (Fiul), fiind strălucirea slavei şi chipul fiinţei Lui şi Care ţine toate cu cuvântul puterii Sale (!), după ce a săvârşit, prin El Însuşi, curăţirea păcatelor noastre, a şezut de-a dreapta slavei, întru cele prea înalte,"
Evrei 1, 4. - "Făcându-Se cu atât mai presus de îngeri, cu cât a moştenit un nume mai deosebit decât ei.
Evrei 1, 5. Căci căruia dintre îngeri i-a zis Dumnezeu vreodată:; şi iarăşi:?"
"Fiul Meu eşti Tu, Eu astăzi Te-am născut" (Psalmul 2, 6) şi "Din pântece mai înainte de Luceafăr Te-am născut!" (Psalmul109, 3) conţin un limbaj figurat şi se referă la Dumnezeu Fiul. "Astăzi" şi "mai înainte de Luceafăr" sunt două expresii care, aşa cum reiese din contextul lor original, se referă la veşnicie!
Salut. Versetele pe care le-ai prezentat ca "dovezi" cred că merită să le analizezi cu mai multă atenţie. De ce?
Geneza 1:1 Ai dreptate că termenul folosit este la plural. Dar mulţi biblişti spun că acest plural nu e folosit pentru a indica mai multe persoane, ci pentru a sublinia maiestatea şi supremaţia. Iar asta e susţinut de faptul că întotdeauna după "elohim" sunt folosit verbe şi adjective la singular. În plus tu zici că Israieliţii nu ştiau aceste detalii. Având în vedere că ei au fost aleşi ca popor a lui Dumnezeu, nu crezi că ei ar fi trebuit să înţeleagă cel mai bine toate detaliile despre natura lui?
Matei 28:19 Faptul că cele trei nume sunt menţionate succint nu susţine ideia că ele ar fi egale sau ar face parte din acelaşi Dumnezeu, aşa cum nici enumerarea a trei nume de persoane nu înseamnă că ele sunt una.
Ioan 1:23 Isus a venit ca cel mai important reprezentant a lui Iahve, pentru a înfăptui voinţa lui pe pământ. Este şi normal ca activitatea pământească a lui Isus să fie numită calea lui Iahve, Isus întotdeauna a făcut voinţa Tatălui (Ioan 8:29).
În ce priveşte Isaia 9:7 unde Isus este numit dumnezeu, nu uita că Biblia îl numeşte dumnezeu şi pe satan în 2 Corinteni 4:4. În Biblie termenul "dumnezeu" este folosit cu privire la Dumnezeul adevărat, dumnezei falşi şi chiar la oameni.
Ioan 1:3 Pentru a înţelege acest verset, îţi sugerez să ţii cont de Coloseni 1:15, 16:El este chipul Dumnezeului celui nevazut, Cel intai nascut din toata zidirea.16. Pentru ca prin El au fost facute toate lucrurile care sunt in ceruri si pe pamant, cele vazute si cele nevazute: fie scaune de domnii, fie dregatorii, fie domnii, fie stapaniri. Toate au fost facute prin El si pentru El.
Isus este prima creatură a lui Dumnezeu şi singura care a fost folosită de El la crearea celorlalte lucruri.
Evrei 1:1, 2. Aceste versete vor să transmită o idee destul de simplă: aşa cum în trecut Dumnezeu sa folosit de unii profeţii şi slujitori ai săi pentru a transmite mesaje, în cele din urmă la trimis pe "fiul său"(versetul 5) care a fost creat (versetul 6).
Pe lângă aceste lucruri te îndemn şi eu să analizezi următoarele pasaje:
Mat. 26:39: „Mergând puţin mai înainte, [Isus Cristos] a căzut cu faţa la pământ şi S-a rugat, zicând: «Tatăl Meu, dacă este cu putinţă, să treacă de la Mine paharul acesta! Totuşi, nu cum voiesc Eu, ci cum voieşti Tu»". (Dacă Tatăl şi Fiul nu ar fi fost persoane distincte, această rugăciune nu ar fi avut sens. Isus şi-ar fi adresat rugăciunea lui însuşi, iar voinţa sa ar fi fost neapărat voinţa Tatălui.)
Ioan 8:17, 18: „[Isus le-a răspuns fariseilor:] În Legea voastră este... scris că mărturia a doi oameni este adevărată; despre Mine Însumi mărturisesc Eu, şi despre Mine mărturiseşte şi Tatăl, care M-a trimis". (Isus a arătat clar că el era o persoană distinctă de Tatăl.)
Succes în analize!
"Vă rătăciţi neştiind Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu." (Matei, 22, 29), dar în schimb îţi permiţi să batjocoreşti creştinismul!
Nimeni din Sfânta Treime (Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt), nu a lăsat "gravidă" pe nimeni! Nici Fiul, nici Duhul Sfânt!
Fiul şi Duhul Sfânt sunt Persoane distincte şi nu se confundă! Dacă Hristos (Dumnezeu Fiul) face parte din Sfinta Treime, asta se datorează aceleeaşi naturi divine, pe care o are fiecare Persoană din Sfânta Treime! Fiul şi Duhul Sfânt sunt Persoane distincte, şi la fel, lucrările atribuite celor două Persoane sunt diferite!
Prin această întrebarea te-ai pus pe blasfemii împotriva întregului creştinism?
Când Biblia se referă la venirea lui Hristos în lume (atunci când Fiul primeşte şi natura umană), ea menţioneză foarte clar faptul că aceasta este şi o lucrare a Duhului Sfânt! Orice minte sănătoasă îşi poate da seama că această "venire", este atunci ceva diferit faţă de modul obişnuit al "conceperii". Spun acest lucru, pentru că ţie ţi se pare, în mod profund eronat că Duhul Sfânt ar deveni "tată"! Acest lucru nu se întâmplă! Dacă naşterea este lucrarea Duhului Sfânt, asta nu înseamnă decât că, Duhul Sfânt doar "a însoţit" venirea Sa în lume:
Luca 1, 35:,, Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea şi Sfântul care Se va naşte din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema."
Duhul Sfânt nu a "dat" nimic din natura divină a Fiului(care exista deja din veşnicie!), sau din cea umană, pe care Fiul şi-a asumat-o!
Duhul Sfânt nu a influenţat cu nimic natura divină a Fiului, şi nici pe cea umană asumată de Acesta!
Duhul Sfânt doar a mediat sau "consfinţit" legătura dintre firea divină (deja existentă din veşnicie!) şi firea umană (primită prin Fecioara Maria), asumarea venirii în lume a Fiului!
Fiind persoane ale Sfintei Treimi (Duhul Sfânt şi Fiul, alături de Tatăl), această legătură şi însoţire, la Întrupare, nu ridică nici incompatibilităţi şi nici controverse!