Omul nu e doar suflet! Sufletul NU ÎNCETEAZĂ niciodată să existe!
Cât de sinistru trebuie să fie un cult CARE SPUNE ALBULUI NEGRU ŞI NEGRULUI ALB: ei bine, iehoviştii, în mod conştient greşit, neagă dualitatea trup/suflet a omului, DEŞI CUVÂNTUL SCRIPTURII ESTE FOARTE CLAR, fără să lase posibilitate de interpretare diferită şi dubii:
"Nu vă temeţi de cei ce ucid "trupul", IAR "sufletul" nu pot să-l ucidă; temeţi-vă mai curând de acela care poate şi sufletul şi trupul să le piardă în gheena." (Matei 10, 28); - "trupul" și "sufletul" sunt prezentate ca două lucruri CATEGORIC DIFERITE!
După sfârşitul trupului, sufletul îşi va continua existenţa în veşnicie: "Şi ca "pulberea" (trupul, biologicul) să se întoarcă în pământ cum a fost, IAR SUFLETUL SĂ SE ÎNTOARCĂ LA DUMNEZEU, Care l-a dat."- Ecclesiast 12, 7;
Sufletul este o "emanatie" a creierului tot asa cum flacara este o "emanatie" a focului. Cand se stinge viata este la fel ca si cand se stinge focul, adica dispar atat sufletul cat si flacara pentru ca viata este tot o forma de "ardere" in care se consuma energie si se intretine cu aer la fel ca si focul.
Unii religiosii au impresia ca sufletul este nemuritor, dar te intreb : ai vazut tu om mort care sa aiba suflet viu?
Nu cumva omul a murit tocmai cand i s-a stins sufletul?
Daca vei intreba un fizician despre :,, ce este energia? " el iti va Raspunde: A fost si va fi mereu, nu poate fi creata sau distrusa, in tot ce a existat si ce va exista si in forma, prin forma si in afara ei.
Intreaba un ocultist despre M:A:A:U...(Marele arhitect al universului).
•Totul e o diferenta de stare, la care putem sa ii dam o explicatie sau nu.
Stiinta NU a pretins niciodata ca stie adevarul, daca ar cunoaste nu ar mai cerceta.
Omul trebuie sa inteleaga ca eliminand ceva din mintea sa asta nu inseamna ca acel,, eliminat" nu exista.
Universul este mult prea complex pentru a zice:,, Nu exista, exista".
Fiecare are o initiere proprie de viata care-l face sa traga o concluzie.
Nu ai nevoie sa intelegi legea gravitatiei pentru a o mentine.
Sufletul poate insemna acele elemente ce pot fi explicate prin stiinta moderna, ca: Iubirea, pasiunea etc.
Sau poate insemna ceva de natura spirituala.
Totii avem ceva in comun: Dorim sa fim fericiti.
Universul este mult prea complex sa fie explicat de cateva aparate.
Planeta Pamant, este foarte complexa, nu poti gasi raspuns la tot ce este pe ea, in ea etc.
Nu o cunoastem in totalitate, asa ca ce nu cunoastem despre,, exista" sau,, nu exista" sunt doar teori, iar ele se nasc din simtirile noastre interioare.
Totul este mintal, totul este mai intai gand si dupa realitate.
O zi buna!
Rahatul sau rahatul turcesc este un sortiment de dulciuri originar din Turcia făcut din zahăr, arome alimentare și amidon.
Ghimbirul prăjit are un gust diferit, iuțeala sa domolindu-se. Merge foarte bine prăjit alături de usturoi, sau ceapă. Indienii folosesc adesea această tehnică pentru a obține sosuri delicioase cu care asezonează mâncărurile de legume și carne.
Prejudecata legată de pisici planează asupra solitarității sale, fiind un animal nesociabil.
Ca mărime oile pot atinge o lungime între 1, 2 și 1, 8 m, o înălțime la greabăn între 65 – 125 cm și greutatea de la 20 până la 200 kilograme. Culoarea lânii poate albă, brună până la neagră.
Prost este echipa de Formula 1 a fostului pilot Alain Prost. Aceasta a concurat între anii 1997-2001.
In concluzie vaca face mere, iar adresa spitalului 9 este Șoseaua Berceni 10, București 041914
Inferno,sincer m-ai lasat paf cu spusele tale.Nici nu stiu in ce categorie sa le incadrez.O fi filozofie,o fi un fel de reactie la "ghiveciul" lui NebAmun (pentru mine insa un ghiveci de buna calitate)?
Intrucat,discutiile au luat respectiva turnura,o sa torn si eu putin "gaz pe foc":
Cine,sau ce,sunt (eu,tu, el)? Un raspuns de genul"eu sunt corpul meu", sau "eu sunt creierul meu", zic ca sunt nesatisfacatoare, intrucat eu nu ma simt ca un corp sau ca un creier.Ma simt ca cineva caruia acest corp si acest creier ii apartin.Bine,bine,insa cine ar putea fi acel cineva care se simte ca si cand ar trai in propriul corp,privin afara prin ochi, si emitand judecati (ca asta de pilda)? Cine este in fond acest cineva care are sentimentul de a trai aceasta viata si de a avea aceste experiente.
Din punct de vedere stiintific nu cred ca este nevoie de un "proprietar", de vreun experimentator "intern", care sa observe ce face creierul, nu este nevoie de un "sine" interior.Creierul este complex si greu de inteles, si in fond este "inchis cauzal".Mai exact, pot "vedea" cum un neuron il afecteaza pe altul, cum se formeaza si se disipa grupurile de neuroni si cum o stare conduce la alta, totul insa fara a avea nevoie de vreo interventie exterioara.Cu alte cuvinte creierul meu nu are nevoie de mine.
Cu toate aceste, am sentimentul coplesitor ca exist.Atunci cand ma gandesc la experientele constiente, am impresia ca exista cineva care le traieste.Atunci cand ma gandesc la actiunile acestui corp, am senzatia ca exista cineva care actioneaza.Atunci cand ma gandesc la deciziile din viata mea, am impresia ca cineva trebuia sa le fi luat.Acest "cineva" sunt "eu","sinele" meu autentic? Problema "sinelui" este strans legata de cea a "constiintei"?
Teoriile "egoului"pornesc de la premisa existentei sinelui, indiferent daca aceta este conceput ca 'suflet","spirit", sau orice altceva. Daca fiecare persoana are atat spirit(sau suflet) cat si creier, atunci stiinta ar trebui sa-l poata detecta.Asta insa nu s-a realizat pana in prezent.Nu asta este oare deosebirea cruciala dintre religii si stiinta?
Modul in care te percepi pe tine (constiinta de sine) da nastere acestui "eu".
Asta e tot. Suntem organisme cu constiinta de sine. Iar aceasta constiinta de sine vine sub forma unei false identitati.
Ai fi putut sa ai constiinta fiecarei celule si neuron, sa te percepi ca pe un cumul de elemente. Iar aceasta identitate ar fi fost mult mai aproape de realitate, insa gandeste pentru creier ce complicat ar fi sa genereze o asemenea imagine a eului.
E mult mai usor pentru creier sa creeze imaginea actuala a sinelui, e mult mai simplu sa creeze o varianta care nu e clar definita, mai confuza.
Inferno,cred ca privesti cam "lejer" lucrurile.In primul rand.asa cum am spus,eu nu fac deosebire intre "sine" si "eu",deci nu sunt de acord ca sinele da nastere eului. Nu sustin ferm ca am dreptate,dar fa-ma sa inteleg deosebirea dintre ele si cum eul este "copilul" sinelui.
Spui tu:"constiinta de sine vine sub forma unei false identitati".Nu te inteleg:daca "constiinta de sine" da nastere "eului",asa cum ai afirmat anterior, atunci:fie eul nu reprezinta identitatea, fie eul este fals, deci constiinta de sine nu da in realitate nastere la nimic.
Cu afirmatiile din fraza a doua, chiar m-ai bagat in ceata.In momentul in care am zis ca am sentimentul ca exist prin acel "ceva" sau "cineva" (de care se pare ca nu este dependent creierul meu)ma refeream la faptul ca are totusi "un cuvant de spus" in conflictele dintre corp si creier.In acest context fiecare celula si neuron ar trebui sa aiba constiinta de sine.
Din ce spui tu inteleg ca esti de acord ca sinele ne fiind ceva "palpabil", stiintific nu exista.
In concluzie, acceptam stiinta, acceptam religiile (numai budismul il considera o iluzie), sau credem fiecare ce vrem si cum vrem?
Salut! Explic din ce am citit, nu din ce am experimentat.
Unii oameni spun ca au abilitatea de a iesi cu sufletul din trup in timp ce trupul este "adormit".
Doi oameni care au scris despre asa ceva si nu s-au conoscut intre ei, nu stia unul de altul, iar unul era de o religie si celalalt de alta, au relatat cam aceleasi lucruri.
Primul spunea ca iesia din trup impreuna cu sotia lui, si sufletele lor aratau ca doua puncte de lumina. Uneori iubirea lor in timp ce erau doar suflete se manifesta prin imbinarea lor, formau un singur punct de lumina. Descria ca in acel moment avea o placere enorma.
Celalalt scrie ca a iesit din trup cu ajutorul hipnozei. Acesta la fel descrie o scena in care vede doua suflete sub forma umana, baiat si fata care se iubesc. Apoi vede cum cele doua suflete iau forma a doua puncte de lumina care se unesc si devin un singur punct luminos. De aici imi tresari un gand in minte ca citisem odata din biblie si undeva zicea ceva de genul ca femeia si barbatul se vor iubi si vor forma un singur trup. Nu stiu la ce trup se referea, dar seamana cu ce relateaza cei doi.
Deci, sufletul are forma de punct luminos, dar poate lua forma de chip uman.
Mai citisem undeva ca tot mi-am amintit, dupa ce mori, persoanele cunoscute ce au murit inaintea ta vin sa te intampine, sa iti fie aproape ca sa nu te simti pierdut. Atunci cand se prezinta nu vin sub forma de punct luminos, ci vin sub forma umana pe care tu o recunosti. O persoana sub hipnoza isi vedea moartea din viata anterioara si cand a fost intrebata cum arata in acel moment spune ca e un punct de lumina.
Cred ca daca as cauta putin as regasi informatiile unde le-am gasit prima data. Asa ca daca esti curios cred ca iti pot oferi chiar citatele din carti. Numai bine!
Sufletul e ceva ce nu poti vedea, tu esti un suflet.dar ai patruns intr-un corp "strain" care peste catva timp il vei parasi si va fi devorat de viermi...dar sufletul pleaca "acasa"....Noi am venit pe pamant ca intr-o misiune.Imagineaza-ti ca tu acum traiesti doar o secunda dintr-o ora ..eh, cum ti se pare? E putin, nu? Sufletul e trimis pe pamant si primeste un corp, misiunea ta incepe cand sufletul se uneste cu corpul...adica la nastere.Ca tot vorbesc de misiune, misiunea noastra in aceasta "secunda" este de a face lucruri bune deoarece cand sufletul se desparte de trup, sufletul va fi judecat..se pun in balanta faptele bune cu cele rele, cand balanta se inclina soarta iti este pecetluita! Si se va definitiva locul in care iti vei petrece intreaga "ora"...ia aminte :" daca Dumnezeu nu exista si crezi in El, nu se intampla nimic, dar daca Dumnezeu exista si nu crezi in El, AI PIERDUT TOTUL"
Cercetatorii au mai nou o oarecare teorie prin care se dovedeste ca ceea ce oamenii cunosc a fi suflet este memoria celulara.altfel spus,fiecare celula din corpul nostru are capacitatea de a retine unele informatii.
astfel se explica de ce,in urma unor transplanturi de organe, primitorii au primit o data cu organul, sentimente, frici, amintiri ale donatorilor.
kaynmaincallme întreabă: