Voi atei vizitați mormântul unei persoane dragi?
din moment ce numai exista, ce sens mai are?
doar pers atee sa raspunda
Ordonare:
După relevanţă
Eu nu sunt ateu, dar consider că după ce o persoană a murit nu mai poți face nimic pentru ea.
RăspundeAsa e, si eu ma simt neputincios, de asta e important sa le apreciem cat sunt in viata ca degeaba le plangem apoi
Răspunde
Exact, sa apreciem cat sunt ei in viata. Cu aprecierea trebuie sa apreciem oricum, nu sa fie ceva nasol ca sa apreciem, eu asta nu am priceput niciodata.
Ca si aia "aaa nu stii cum e sa stai intr-o camera si nu intr-o vila", dar ce e asa greu de imgainat cum e intr-o camera?! Nu trebuie sa fiu in cauza ca sa imi dau seama ce bine e la vila.
E doar un exemplu.
Sau aia dupa ce au patit nu stiu ce "aaa acu apreciez viata nu stiu cum", pai trebuia sa pateasca aia ca sa aprecieze? Deci nu e okey.
Alt ex, nu stii cum e sa faci ceva rau si sa te ia politia, pai e simplu, vin mascatii peste tine in casa, te iau pe sus daca nu vi de buna voie, nu mai ai scapare, vei ajunge la parnaie ani si vei regreta ce ai facut dar va fi prea tarziu, deci sa NU facem asa ceva.
Nu dupa ce am facut sa zic ca nu voi mai face.
Am si visat asta intr-o noapte, era nasol de tot, simteam si trairile alea.
Venisera si am zis "am pus-o", am iesit pe palier si imi era ca ma vad vecinii si ma fac de cacao, si m-am trezit. Si in vis regretam ce facuse, mi se pare ca excrocasem niste batrani.
Degeaba stai si plangi acum si real si pe Facebook ca vad ce o moda, ca degeaba, nu te aude nimeni, daca iti spun cate am patit nu o sa crezi, traim intr o tara de cretini
Pai eu pe FB nu am in lista decat prietenii, nu am 100 persoane necunoscute, si discut cu ei ce discut si in real cu ei. Si in general acolo lumea se lauda, nu isi arata suferintele si nemultumirile, dar o fi si cum zici, nu te contrazic.
Nu are sens, ce sa fac cu niste unii fictivi? Toti pe care ii am, cu 2-3 exceptii ii stiu in real, iar aia 2-3 sunt de pe un grup de depresie de acolo, deci si acolo nu chiar oricine.
Sincer? Nu prea vizitez mormantul bunicii. Exact, ce sens are? Sa-mi fac rau, sa-mi aduc aminte, pentru ce? Evit asta, nu ma ajuta la nimic.
Ea numai exista, acum cu aducerea aminte e ceva normal,nu evita suferinta,suferinta este la fel ca si fericirea,asta nu inteleg oameni ca asta ne da sens existentei suferinta,fericirea,nu evita sa plangi,toate studiile demonstreaza clar ca plansul ajuta foarte mult,nu trai intr o lume hedoista cu asa zis iluzi ale fericiri, asa am facut si eu, evitarea suferintei si implinarea parti hedoiste era o iluzie atat, suferinta da sens vieti, scopul vieti este reproducerea, moartea nu iluzi de moment
Pai de ce sa nu evit suferinta? Ce am la asta? O evit daca se poate, nu sunt masochist (inca), cei care sunt asa, da, nu o evita, o doresc. Suferinta da asa sens vietii ca cine se joaca.s-ar putea sa ajunga ori handicapat pe viata, ori mort dar doamne fereste se lasa cu tentative de suicid.
Scopu meu e sa ma bucur, nu reproducerea si nu altele.
Daca iluziile fac bine, atat conteaza si nu altceva. Nu ma intereseaza metoda ci rezultatul.
Plansul e bun daca suferi, e bine sa plangi daca suferi si iti vine, daca nu suferi, nu iti mai vine sa plangi si este f bine.
Nu e mascohism e acceptarea realitati, societatea noastra hedoista asta promoveaza, ca suntem sclavi fara sentimente buni de consum atat
Pai si daca pot schimba ceva, de ce sa nu o fac, nu pot sa accept ceva daca pot sa rezolv. Daca pot evita si nu o fac si accept, inseamna ca ma complac, ca renunt la lupta pentru viata mea.
Nu toti sunt fara sentimente, am spus, multi sunt fara, si tot multi sunt cu.
Am zis atunci cu bunica, aveam de ales intre a suferi tare si a nu suferi prea tare, am ales a doua, mi-am asumat desi se zicea ca era riscant. Accepti cand nu poti schimba nimic, atunci da.
Nu poti schimba nimic man, asta e realitatea, o acceptam sau fugim de ea,ce preferi eu am fugit de suferinta ani la rand, ce folos man, faptul ca ai apelat la medicamente este foarte bine, sunt convins ca si ea ar vi vrut asta, cei dragi nu vor sa suferim, sa plangem din contra vor sa stie ca suntem bine
Eu uite ca eu am reusit uneori! Mi-a dat medicul un opioid si a fost bine, se da in doze mici pentru depresie si in SUA.
Riscu era ca putea aparea toleranta si dependenta, dar in 21 zile nu a aparut. Apoi trecand de perioada critica, si daca nu am mai luat, era mult mai bine.
Deci se mai poate, dar nu neaparat doar asa, si alte metode, sa nu fac un lucru care imi face rau, sa nu accept acel lucru daca pot sa nu-l accept chiar si in mod natural.
Ptr ca daca am accepta suferinta si nu am fugi de ea si daca e prea multa, atunci exista riscul sa dispara motivatia de trai, aici e aici, nu e asa simplu.
Din contra am aprecia mai mult pe cei dragi,bucuria, fericirea, starea de liniste, pace, motivatia de a trai va exista daca ai un scop mereu, e minunat sa traiesti viata prin toate starile posibile nu e mascosism, sa traiesti viata asta inseamna
Are tot sensul din lume, pentru ca respectivul mormant e cel mai puternic lucru care iti aduce aminte de persoana iubita
practic intrebarea ta nu are sens, pentru ca daca iei in considerare logica intrebarii si te uiti dpdv al celeilalte parti, adica, daca as fi religios atunci vizitarea mormantulului ar fi tot fara sens, pentru ca religia spune ca persoana respectiva NU e acolo, ci in rai, iad, purgatoriu, vesnicele plaiuri ale vanatoarei, Valhalla, etc.
Si de ce sa iti aduci aminte acolo? Ai in minte persoana, ce rost are sa te duci acolo neaparat? Ca doar nu are alzheimer sa uite, sa fie nevoie sa se duca x om acolo ca sa-si aduca aminte.
Pe de alta parte cum am zis, cand te duci acolo in mediu ala risti sa te ia plansul, suferintele, si pentru ce? Chiar mai bine e sa uiti, ca face doar rau.
E una sa ai in minte persoana si atat, si alta sa te duci in cimitir, mormant si tot mediul ala negru.
Nici macar nu e ateu, intrebarea e pentru atei, era greu de inteles, ai dreptate, numai poti face nimic acum, gata s-a terminat, dar mereu ramane in memoria noastra indiferent unde esti, nu doar la mormant unde e un trup atat, trupul e mort amintirile sunt vii
Ei bine la noi este altfel. Chiar dacă știm ca nu mai exista asta nu înseamnă că nu ne pare rău.
Nu ai înțeles noroc bun. Nu sunt datoare cu explicații. Asa cum ți-a zis și alt utilizator TPU vizita la mormântul unei persoane dragi aduce durere și tristețe în suflet. Pentru ca îți amintești de el/ea și când toate amintirile dau năvală nu mai știi ce sa crezi. Chiar dacă o moarte nu se poate uita niciodată, peste durere tot o sa trecem cumva. Timpul le rezolva pe toate și timpul este cea mai puternica arma.
Da! Cand te duci la mormant ti-o cauti cu lumanarea, nu faci decat sa-ti retraiesti momentele alea urate avand si decorul si tot. Asta poate fi evitat. Nu e vb de aminitiri, ca alea raman in memorie si le stii mereu, dar acolo decorul ala te cam aduce mult in trecut, si face rau.
Dupa mintea mea nici nu ar mai fi cimitire, mai bine faci un bloc pentru oameni sa aiba case la pret redus pe terenul ala. Eu as face, ca dupa ce moare un om, sa fie ars si gata, sa dispara cu totul cu cenusa cu tot, si cu asta basta. Sa nu mai avem unde ne duce ca sa ne facem rau. Sa nu mai stam sa intretinem mormantul, sa platim, etc etc.
Da.Nimeni nu vrea sa isi aminteasca de clipele alea sumbre.
Nu e vb de amintit ca ai mereu in minte, ca doar nu ai uitat, iti amintesti cand nu mai stii, dar cand stii e toa aia, insa nu trebuie sa amplificam chestia asta fiind si la fata locului.
Eu nu am inteles asta cu amintitul "nu vb despre asta sa nu imi aduc aminte", pai ai uitat evenimentul? Cum se poate uita un eveniment asa major? Un deces, o relatie, ceva nu e okey aici.
De uitat nu uitam cat traim.Doar acel sentiment de tristete este diminuat dar evenimentul in sine nu se uita, fie ca vorbim despre el, fie ca nu.
Pai asta zic, nu am inteles aia "nu vreau sa vb despre asta sa-mi aduc aminte", pai ce sa-si aduca aminte? Ceva ce deja stie? Nu pricep. Si ce mai conteaza ca vb sau nu de ceva ce deja ai in minte mereu, in memorie, e tot una si daca zici si daca nu.
Vezi ca doamna invata limba romana, e nativ germana
Pain nu are nimic, ca pot sa ii vb si in germana, cunosc limba la o adica.
Nu, nu vizitam. Daca ne ia dorul de persoana trecuta in nefiinta, privim la o poza de a sa si gata.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
