Voi credeti in persoane imaginare? Dar nu trebuie sa crezi in persoane imaginare ci in adevar, iar adevarul poate fi scris, in india o fetita a fost vindecata dupa ce a muscat-o un sarpe, medicul folosindu-se de un leac lasat de profesorul său decedat demult, cine stie cum s-a descoperit leacul? dar ii bun!
https://www.youtube.com/watch?v=ZMz7DOcwUpg
unde stiti ca dumnezeu este o persoana buna? Analizeaza singur:
Dumnezeu i-a zis: "Creşteţi şi vă înmulţiţi; şi stăpâniţi peste peştii, peste păsări, si peste toate animalele "
IPPavlov a zis: orice fiinta vie se naste cu instincte de: autoaparare-dezvoltare, de reproducere si de aparare a speciei.
1comportament de crestere= comportament de autoaparare-dezvoltare
2comportament de inmultire=comportament de reproducere
3 este diferit
stapanirea peste animale si peste pamant ≠ apararea speciei
Dar cum Pavlov a facut experimente doar pe animale nu avea cum sa deduca ca "oamenii sunt capabili sa domine toate animalele".
Oricum, intr-adevar "oamenii sunt capabili sa domine toate animalele"(sa le dreseze si sa le limiteze teritoriul construind garduri) si asta poti sa deduci tu singur.
Apropo: GRESALA (pacatul) pe care il fac oamenii este ca ei nu se multumesc sa fie STAPANI doar peste pamant si animale ci vor sa isi depaseasca limita si VOR SA STAPANEASCA PESTE ALTI OAMENI.(creaza si conduc armate intregi impotriva altor oameni, in zilele de azi se vinde controlat armament catre populatiile din zonele de conflict, ba sa dezinformeaza combatantii folosind minciuni pentru ca acestea sa se impuste intre ei, politica financiara- inflatiile sunt si ele o forma de control).
Tie iti plac razboaiele? Păi doar ca sa se ajunga sa te certi cu cineva este nevoie ca unul dintre voi sa creada intr-o minciuna! Toata lumea lălăie: ca adevarul este, ca religia este, ca una ii buna si alta ii rea, dar ii viata pe care o traiesti zi de zi poti sa vezi ca oamenii mintesc ca sa para mai destepti si sa aiba avantaje de pe altii. Adica multora, foarte multi dealtfel, chiar le place sa castige mult fara sa faca nimic (in afara de a spune minciuni)
dumnezeu este o persoana buna?
D-zeu a lasat o "ordine" in natura ( de fapt in cuvinte vechi ii zice "binecuvantare") iar pe om l-a facut stapan peste ea :Creşteţi şi vă înmulţiţi; şi stăpâniţi peste peştii, peste păsări, si peste toate animalele!
Acuma mie aceasta ordine mi se pare perfecta si chiar consider ca mi-i bine asa, si imi pace ca sunt mai superior si ca multe animalele care sunt mai puternice decat mine, fizic. Daca iei oricare doua animale domestice de sex opus (oi, vaci, capre, porci, iepuri, gaini ) ele se inmultesc geometric (se dubleaza in fiecare an) si in 10 ani ai 1024 animale... 100 sunt foarte multe dar 1000? Un măr sau orice alt copac cu fructe da roada si cu sutele de kg timp de mai multe zeci de ani si tot ce trebuie sa faci este sa pui o samanta in pamant, iti ia o ora... sa zicem ca iti ia o zi ca sa il sadesti, cateodata nu trebuie sa faci nimic pentru ca poate sa rasara si singura.
Acuma daca te crezi mai destept atunci gaseste tu o ordine ( o lege) si mai perfecta! Sa te vad!
sau cel putin explica-mi: ce gasesti tu "bun si bine" in faptul ca oamenii se omoara intre ei ca sa ajunga "sefi de trib"? sa te vad! astept raspunsul la intrebarea asta si 10 ani! chiar mai mult!
1. Eu am avut norocul sa am ambii parinti in viata, dar nu toti copiii au avut acest noroc, ci unii sunt orfani de unul sau chiar de ambii parinti. Si totusi, ei isi iubesc parintele de care nu-si amintesc nimic; ei stiu despre acela din ceea ce povestesc altii care l-au vazut, din urmele materiale ramase de la el, eventual din scrisorile ori caietele scrise se el. Acesti copii orfani nu cred ca tatal lor ori mama lor nu a existat, nici nu sunt prea entuziasmati cand cineva i-ar vorbi de rau, fiindca ei tin la parintii lor. Asa e si cu Dumnezeu. Chiar daca noi nu l-am vazut, il iubim in baza celor spuse de oameni care l-au vazut si in care avem incredere, in baza urmelor materiale pe care le vedem si ne vorbesc depre el, in baza scripturilor carora le este autor.
2. Tatal meu ma iubeste neconditionat. Eu sunt om mare acum, iar tata imi da toata libertatea. Lui nu prea i-ar conveni ca eu sa ma despart de el si sa traiesc in alta parte decat traieste el: totusi imi da toata libertatea, fiindca tine la mine si cel mai mult la libertatea mea. Acum intelegi? Dumnezeu nu a creat propriu-zis iadul, adica in felul in care a creat pamantul, lumina, animalele, oamenii. Ci Dumnezeu a acceptat sa existe un loc din care El s-a retras, fiindca existau oameni pe care ii iubea, cel mai mult iubind libertatea lor, oameni care doreau sa traiasca departe de El. Iadul se defineste ca un loc de despartire de Dumnezeu. Si invers, oricare loc (sau stare) in care oamenii sunt despartiti de Dumnezeu devine iad.
3. Dumnezeu hraneste "pasarile cerului si crinii campului", cu atat mai mult oamenilor le da ceea ce e necesar. Pentru oameni a creat cerul si pamantul, cu tot ce ofera acestea. Pentru primii nostri parinti, Adam si Eva, a pregatit o gradina, aratandu-le ca pot manca din toate bunatatile de acolo, mai putin dintr-un anumit pom. Dar oamenii nu au ascultat si au pierdut acel loc. De atunci a aparut moartea. O alta consecinta este nevoia de a munci pentru ca sa mananci. O a treia este injustitia sociala, care face ca unii sa isi umple camarile infometandu-i pe altii. Infometarea, si, mai ales, forma ei extrema, moartea prin infometare nu vin ca porunca a lui Dumnezeu, ci in ciuda chemarilor lui Dumnezeu pe care nu toti oamenii le aud. Chemarile lui acestea sunt: de a ne iubi unii pe altii, de a ne ierta unii pe altii, de a imparti ceea ce consideram ca este "al nostru" cu altii. Cu multa claritate, in parabola bogatului nemilostiv si a saracului Lazar, Domnul nostru ne arata ce ne asteapta daca vom intoarce spatele chemarii lui: mai exact, ne asteapta iadul, adica despartirea de El ca urmare a alegerii noastre.
Iadul a fost pregatit diavolului si ingerilor lui, nu si oamenilor. (Matei.25:41) Ca ajung si oameni in el este pentru ca oamenii au ales aceasta.
Nu este voia Lui ca sa existe suferinta sau moarte pe pamant. Lucrurile acestea vin ca urmare a neascultarii de El.
Ca omul poate spune: "Nu vreau sa am de-a face cu Dumnezeu! Vreau sa fiu un om liber!" Problema este ca atunci cand alegem sa nu traim sub stapanirea divina, atunci cel rau ne va lua in stapanire. Daca alegem sa nu slujim lui Dumnezeu, automat, in mod deliberat alegem sa luptam impotriva Lui, si astfel luptam impreuna cu Satana si ingerii lui... chiar impotriva lui Dumnezeu.
Dumnezeu intr-adevar este nevazut. Dar eu intreb: poate vreun om sa vada dragostea? Dar gandirea? Dar vreun sentiment sau simtamant anume? Daca acestea nu le-a vazut nimeni, poate sa spuna cineva ca acestea nu exista? Ei, tot la fel stau lucrurile si in cele spirituale. Chiar daca nu-L vedem pe Dumnezeu, El ne-a dat viata prin parintii nostri; El a creat totul, si tot El intretine lucrarile create de El.
Si dupa cum copilul vede ca parintii il iubesc, tot asa si noi putem sa vedem ca Dumnezeu ne iubeste.
Oare se poate spune ca un parinte are o dragoste mai mare pentru copilul sau decat are Dumnezeu pentru noi oamenii -care suntem creati dupa chipul Sau? Oare de ce suntem facuti dupa chipul Sau? Nu este aceasta o dovada ca ne iubeste?
Un parinte poate sa nu-si iubeasca copilul neascultator. Dar nu la fel sta si in relatia lui Dumnezeu cu omul.
Iata dar ce este scris: "Poate o femeie sa uite copilul pe care-l alapteaza si sa n-aiba mila de rodul pantecelui ei? Dar chiar daca l-ar uita, totusi Eu nu te voi uita cu niciun chip..." (Isaia.49:15)
Daca tu esti in viata, inseamna ca Dumnezeu a ales ca sa te nasti; daca ai paine pe masa, asta inseamna ca te iubeste.
Daca noi gandim rau impotriva lui Dumnezeu, se poate spune ca este normal lucrul acesta, deoarece ne-am nascut intr-o natura cazuta in pacat -adica in razvratire fata de El. Totusi, inima trebuie supusa ratiunii si judecatii, si nu invers. Oare sa nu existe in inima ta nici-o apreciere fata de Dumnezeu? Este imposibil. Daca da -si cred ca exista-, atunci cauta sa te prinzi de aceasta si sa te gandesti la ea. Sa nu luptam impotriva Aceluia care ne doreste intotdeauna binele!
Eu uneori nu cred nici in ce vad, in special la televizor sau prin ziare.
Intuitia insa nu m-a tradat nicidata.
Pentru ca de mici li se spune oamenilor de el. Cresti auzind de el, cresti si vezi cum oamenii i se roaga si isi pun sperantele in el, de parca n-ar putea sa-si puna sperantele in propriile vointe, dar asta e alt subiect.
Pana cresti si incepi sa deschizi ochii incet, incet te increzi in vorbele celorlalti despre acest personaj zeu bun si bolnav mintal.
Credem in adevar!
Dumnezeu e bunatate si iubire, dar e si urgie asupra celor ce fac rele si nu se pocaiesc. Judecatile Lui sunt drepte si nu poate mintea omenesca sa le inteleaga. Iadul a fost creat pentru diavol si ingerii lui.
"personaje imaginare". Trebuia sa recunosc ca au facut treaba buna " fratii " mei turnandu-va in cap asta.Insa asta nu e o metoda asa buna de a umple imparatia din adancuri. Tatal nostru este de parere ca cei pe care ii aducem in iad prina ceasta teorie, sunt mai prosti ca noi.Iti vine sa crezi ce jignire?
Nu credem în persoane imaginare ci în Creatorul nostru per ansamblu, inclusiv al darului imaginației. Dumnezeu ne iubește necondiționat dar nu ne obligă să ne petrcem eternitatea împreună cu El deși și-ar dori acest lucru, iadul reprezintă respectarea deciziei noastre de a nu voi să -L căutăm sau să avem de-a face ceva cu El. Dacă toată hrana care există pe pământ n-ar ajunge pentru toți oamenii, am putea spune că Dumnezeu nu e bun, dar Dumnzeu ne-a dat nouă pământul spre administrare și noi suntem de vină că nu o repartizăm bine, că îi lăsăm pe unii din semenii noștrii să moară de foame.
Pai daca ne-a dat libertatea si ne iubeste neconditionat atunci de ce a mai dat si cele 10 porunci... (poate ca dumnezeu o exista dar cel din biblie si cel reprezentat de biserica este o minciuna, un personaj pe care biserica a scos multi bani) daca ar fi adevarat acest dumnezeu. biserica nu ar cere nici un ban vreunui enorias, ar plati taxe si impozite etc.
Si aici te-as intreba eu: Daca te-ai naste fara religie. sa nu existe religie pe pamant. ti-ar veni in minte toate chestiile astea? ca dumnezeu a creat pamantul in 7 zile? sau ca a facut un copil cu un alt copil de al lui (fecioara Maria) fara sa aiba contact sexual, apropo dragostea se poate vedea. tu nu vezi cand un om te iubeste? Gandirea e in capul tau, la fel ca si dumnezeu deci nu le poti vedea pentru ca sunt amandoua imaginare si de unde iti dai seama noi suntem facuti dupa chipul lui si nu e invers? el este facut dupa chipul nostru.(creat de oameni) apreciere fata de dumnezeu? apreciere fata de parinti. ei ti-au dat viata si nu a ajutat nimeni altcineva la asta decat doctorii. si de unde sti ca dumnezeu iti doreste binele? astea sunt toate intrebarile la care vei incerca sa te rogi la "dumnezeu" sa iti dea un raspuns
Nu ma mai chinui sa iti raspund la toate chestiile. dar raspunde-mi tu la cateva. ai vazut vreodata un animal salbatic sa moara de foame? eu unul nu. insa am vazut oameni care mureau de foame piele si os, am invatat in scoala generala despre razboaie duse in numele religiilor. in care mii sau chiar milioane de oameni au murit! chiar crezi ca "dumnezeu este bun?
Trebuie sa marturisesc ca Dumnezeu nu este o Persoana imaginara. Daca nu-L vezi pe Cel nevazut, inseamna si ca nu exista?
Un lucru foarte frumos a facut Dumnezeu -si imi place cum il exprima Biblia: intelept-, si anume ca El a lasat unele lucruri si ca sa le descoperim noi oamenii. Este fascinant lucrul acesta -ca noi sa descoperim multe lucruri nedescoperite in vastele domenii, lucruri care nu pot incapea cu totul in mintea omeneasca -nici in viata aceasta, nici in viata viitoare.
Omul insusi a fost creat cu dorinta de cercetare si descoperire nesatioasa -atat in lucrurile vazute, cat si in cele nevazute.
Tu ma intrebi ce s-ar intampla daca m-as fi nascut fara o religie. Raspunsul imi este greu sa il formulez in cuvinte, dar ma voi stradui. Pe o parte, vedem ca in jurul nostru se desfasoara puteri care depasesc cu mult puterile noastre. Lucrul acesta il face pe om sa se vada slab, inferior in fata acestor forte -fie manifestari supranaturale(minuni), fie natura inconjuratoare- si este nevoit sa se "plece" inaintea acestora. Astfel, religia ia nastere ca rezultat al inchinarii noastre. Depinde de noi cui ne inchinam. Totusi, Dumnezeu nu Se descopere in felul acesta oamenilor. Cand omul devine constient cat de mult este iubit de Dumnezeu, atunci inima lui nu poate sa nu raspunda iubirii divine.
Pe de alta parte, Biblia spune ca in toti oamenii care s-au nascut vreodata pe pamant, Dumnezeu "a pus in inima lor chiar si gandul vesniciei", (Eclesiast.3:11) si "ca ei sa caute pe Dumnezeu si sa se sileasca sa-L gaseasca bajbaind, macar ca nu este departe de fiecare din noi." (Fapte.17:27)
Aleg Biblia deoarece ea este temelia pe care mi-am bazat convingerile. Orice om trebuie sa se bazeze pe ea -sa se sileasca sa o cerceteze-, pentru ca aceasta este singurul sprijin al omului in viata. Dupa cum o casa nu rezista fara temelie, tot asa nici omul n-ar rezista fara Sfanta Scriptura. Altfel, va vedea ca tot ce a "zidit" in viata se va prabusi mai devreme sau mai tarziu. Si dupa cum toate lucrurile trebuiesc sa aiba unitati de masura -caci cum iti vei da seama ca un kg este un kg, sau un metru este un metru daca nu exista unitate de masura- tot asa, dreptarul tuturor invataturilor este Biblia.
Ea insasi vorbeste:
"Orice cuvant al lui Dumnezeu este incercat. El este un scut pentru cei ce se incred in El. (Proverbe.30:5) si
"Omul nu traieste numai cu paine, ci cu orice cuvant care iese din gura lui Dumnezeu." (Matei.4:4) Datoria mea si a ta este ca sa Il punem pe Dumnezeu la incercare ca sa ne convingem in mod personal daca lucrurile stau asa cum le-am auzit.
Da, am citit Biblia. Daca in Sfintele Scripturi "sunt unele lucruri grele de inteles", este pentru ca "cei nestiutori si nestatornici le rastalmacesc", spre pierzarea lor. (2Petru.3:16)
Sfanta Scriptura va putea fi inteleasa NUMAI daca omul cauta cu toata inima adevarul. Aceasta este o conditie obligatorie -lasata de Dumnezeu.
Sunt multi care cunosc, care au auzit si au vazut cum aceasta Carte a schimbat vietile a mii si mii de oameni; dar ce folos pentru acestia? Ce folos are omul daca ramane un simplu spectator din tribune?
PS: Daca spider-man m-ar scoate din groapa pacatului, daca el ar putea sa ma mantuiasca -daca ar implini aceasta nevoie a mea-, cu siguranta ca as alerga la el.
"In nimeni altul nu este mantuire: caci nu este sub cer niciun alt Nume dat oamenilor in care trebuie sa fim mantuiti." (Fapte.4:12) Adevarat este si cuvantul acesta "trebuie" -trebuie sa fim mantuiti. Eu nu concep mantuirea ca fiind o optiune -daca vreau sa fiu mantuit sunt, iar daca nu vreau sa fiu nu voi fi. Nu. Ci trebuie sa fim mantuiti. Asa trebuiesc privite lucrurile. Pentru ca Dumnezeu ne face cunoscut mai dinainte finalul drumurilor pe care alegem sa mergem. Nu o face ca sa ne sperie, ca sa ne fie teama de El; ci o face ca sa ne avertizeze.
Lucrul acesta este ca si cu mancarea: daca mie imi place o mancare doar pentru ca are gustul bun dar in mintea mea sunt convins ca nu este sanatoasa, atunci ce voi face? Voi continua sa traiesc in placerea aceasta, sau voi incerca sa-mi schimb gusturile? Oare Dumnezeu sa fi creat pomi si verdeturi fara gust? Niciodata. Stiu ca mintea care cauta contradictii zboara catre verdeturile care nu sunt bune -otravitoare-, si uita verdeturile de care s-a bucurat poate chiar la masa anterioara.
Biblia mai spune ca fiecare om a primit o "masura de credinta pe care a impartit-o Dumnezeu fiecaruia." (Romani.12:3) Ce facem dar cu aceasta credinta? O innabusim cu buruienile necredintei?
Trebuie doar sa nu facem nimic ca sa creasca buruienile; dar ca sa cultivam o planta, aceasta trebuie ingrijita; si aceasta cu multa truda. Numai daca suntem lenesi si nu muncim ca sa cunoastem adevarul nu vom capata nimic. Ba inca ni se va cere socoteala de ceea ce ni sa incredintat -de aceasta masura de credinta care am primit-o fiecare dintre noi. Sa fim numiti "robi buni si credinciosi", si nu "robi vicleni si lenesi". (Matei.25:21)
Cu adevarat unii sunt vicleni dar si lenesi.
Datoria morala a tuturor oamenilor este "ca ei sa caute pe Dumnezeu si sa se sileasca sa-L gaseasca bajbaind", "macar ca nu este departe de fiecare din noi." (Fapte.17:27) Iar cei ce nu fac lucrul acesta intra singuri in categoria robilor vicleni si lenesi din parabola Domnului Hristos.
Dumnezeu a facut pamantul. planeta pe care a populat-o cu versiuni miniaturale de-ale lui dupa ce a creat si un alt gen de om dintr-o coasta de-a primului fiu de al sau si i-a trimis pe pamant pentru ca femeia a primit porunca de la un sarpe sa manance un mar care era otravit iar apoi acei 2 oameni care practic erau frati. au facut inca cateva milioane de copii care si ei erau frati si in continuare au facut copii., dar intr-o zi dumnezeu sa infuriat si a inecat aproape toti oameni... mai tarziu a facut dragostecu o femeie virgina care a facut un copil ramanand virgina. copilul era tot el dar la lasat sa moara pentru ca ceilalti sa il iubeasca
Cuvintele lui isus citate din biblie (marcu 10:21) "vinde tot ce ai si da la saraci" in cazul asta ce fac preoti cu tot aurul ala din biserica, toate masinile alea scumpe ale lor, si restul averilor lor? biserica ortodoxa a avut in 2011 un buget un profit de 85 de milioane de euro in 2012 mai mare de atat iar un batran are pensia de 200 lei ti-se pare corect? mie nu
Oamenii interpreteaza ideea de chin vesnic, dar in Biblie se spune clar ca acesta inseamna moarte. Apocalipsa21:8.Apoi nu Dumnezeu provoaca suferinta si nu incearca pe nimeni. Iacov1:13.Cat despre rautatea de azi e datorita imperfectiunii mostenite, a lui Satan, care e conducatorul lumii si a evenimentelor neprevazute.Romani5:12,1Ioan5:19,Eclesiastul9:11.Dumnezeu va interveni in curand si va pune capat tuturor acestor lucruri rele.Psalmi37:9-11
Pentru că Biblia preferă şi foloseşte de extrem de multe ori expresii metaforice, înţelegem de ce în Apoc. 21, 8, „moartea a doua" însemnă acolo, pierderea sufletului, „compromiterea" sufletului pentru veşnicie, pierderea mântuirii!
Unii prin prisma religiei diferite de creştinism, afirmă în mod greşit că în Apoc. 21, 8, "moartea a doua" ar înseamna "distrugere eternă", dar nu este acesta sensul biblic!
Dacă apostolul a spus "moartea a doua", imediat te întrebi de ce mai este necesară "a doua"? Doar pentru ca sufletul să mai fie înviat pentru vreo câteva minute iar apoi să moară iar, ca o demonstraţie ritualică "a la Champs Elysee", şi gata? Nu putea fi "rezolvată" problema de la început?
"Moartea a doua" se referă la în schimb la "pierderea", COMPROMITEREA SUFLETULUI, nefericirea lui veşnică, pierderea mântuirii!
Pierderea sau starea de "moarte" a sufletului semnifică ÎNVINOVĂŢIREA, PEDEPSIREA sau COMPROMITEREA din cauza păcatelor sale! Folosirea unui cuvânt dur ("moarte") pentru a arăta "dezastrul", "pierderea", "compromiterea" sufletului, avea ROL STILISTIC!
Iar Biblia ştim că ABUNDĂ în toate procedeele artistice, posibile şi imposibile învăţate de noi la literatură – pentru ca acesta era stilul specific general al gândirii evreilor şi al naratoului evreu!)
Cuvântul dur "MOARTE"este folosit pentru a arăta gravitatea acestei căderi, tot la fel cum METAFORA "VIAŢĂ" înseamnă tot ce este bun, frumos şi dezirabil!
Iar în cadrul LIBERTĂŢII lăsate omului, orice abatere orice îndepărtare morală, spirituală de Dumnezue comportă anumite riscuri ce se pot manifesta în pierderi, accidente, îmbolnăvire, scurtare a vieţii (din cauza viciilor, în accord cu "libertatea"omului), fârşitul vieţii…
"Retragerea" în discreţie a lui Dumnezeu de pe scena directă a vieţii noastre, toleranţa sau "uitarea" din partea lui, are un singur raţionament:
– acela de a face loc Libertăţii noastre, şi din păcate de multe ori, orgoliului şi egoismului nostru şi viciilor noastre ale celor care îl îndepărtăm din vieţile noastre pe Cel care ne respectă în mod deplin alegerea…
Astfel de pierderi ce ţin de existenţa aceasta "în trup", sunt triste, dureroase, dar noi avem alături prin compasiunea Sa chiar şi pe Dumnezeu, Cel aflat alături de toţi cei în suferinţă.
Necazurie sunt în același timp și semnale de alarmă în privința necesității şi a unei împliniri spirituale, singura care nu dezamăgește dar în schimb te face să cunoști un sens al existenței, unul la care nu te-ai fi aşteptat să fie atat de important şi de puternic...
DeProfundis99 întreabă: