Voi cum va simtiti in noaptea de Inviere la biserica? Si ce inseamna pentru voi Pastele? Dau fundita celui mai frumos raspuns, fiti sinceri

In afara perioadei pascale ne gandim mai mult la rastignire si la pacatele noastre. In perioada pascala ne gandim mai mult la Inviere si la pace.

Pastele, nimic.
cum ma simt la biserica de inviere. chiar daca sunt ateu, imi place sa ascult prohodul, nu sstiu de ce ma linistete. chiar daca nu am mai fost de vreo 6 ani parca duc putin dorul.

Nici nu m-am obosit sa ma duc.
De ce sa fiu ipocrit sa ma inghesui la Biserica in noaptea de inviere, daca si asa tot anul cand ar fi mai liber (nu-mi plac aglomeratiile de oameni) la biserica nu ma duc.

Mai vezi pe unii cum abereaza cum ca in perioada pastelui ar trebui sa fim mai buni. Adica daca am fi buni tot timpul anului ar fi rau sau cum?!

In noaptea sfanta am stat la bodega de vis-a-vis cu catedrala din oras( proaspat varuita si noua, dar orasul duce lipsa de multe alte chestii mai importante - azil batrani, etc etc) si m-am plictisit uitandu-ma la gloata pacatosilor cum se inghesuiau ca nebunii pentru lumina.

Ce seminificatie ar avea pastele pentru mine..pai mananc cozonac, ma intalnesc cu familia si ma cert cu mama ca nu ma lasa sa mananc "de fruct" pana dupa inviere, ma intalnesc cu prietenii la o bericioaica si ne povestim multe pacate.

Un Agnostic destul de sincer.

Eu cred ca din pricina pacatelor nu traiesc Pastele ca un om rabdator si smerit. Din cauza asta este doar o celebrare a Invierii, nu si traire crestina. ar trebui sa fim mai buni in perioada asta.

Ma simt bine, implinit, cuprins de linistea din biserica.E un sentiment placut sa mergi sa iei lumina.
Hai sa trecem la lucruri mai serioase ca sa zic asa ...simteam cum toti sfintii se uita la mine si aveau o fata d-asta asa, gen: ce va inghesuiti ma acuma la biserica? Pana acuma stam singuri pe pereti. Si ma simteam putintel ciudat.

Nu pot să-ţi spun cum mă simt în general, fiindcă doar de vreo 3-4 ani iau sărbătorile în serios şi mă spovedesc şi mă împărtăşesc, dar îţi pot spune cum m-am simţit anul ăsta(2014).
Cu o jumătate de oră înainte de începerea Slujbei Învierii, m-am spovedit la duhovnicul meu, care mi-a devenit duhovnic de cam 1 lună, m-am împărtăşit la Sfânta Liturghie de după Slujba Învierii, apoi simţeam că plutesc în Biserică şi radiam de fericire(parcă pieptul meu mai avea puţin şi se spărgea de fericire şi de bucurie).
Apoi, toată Săptămâna Luminată, am avut răbdare să stau cuminte la toate Slujbele care se făceau la Biserică, lucru care mi s-a părut ciudat, fiindcă eu, de obicei, ies din Biserică de foarte multe ori în timpul Slujbelor, mai ales dacă nu sunt Sfinte Liturghii.
Cred că aceste trăiri se datorează şi faptului că am petrecut Paştele şi Săptămâna Luminată într-o Mănăstire şi faptului că mi-am schimbat duhovnicul, cel la care m-am spovedit în noaptea de Paşti fiind mai îmbunătăţit decât cel pe care-l aveam înainte.

Sărbătoarea Sfintei Învieri este una dintre cele mai frumoase sarbatori creștine din aceasta lume. Pâna sa ajungem in seara sfintei învieri noi avem un urcuș împreuna cu Hristos spre Golgota. Ne răstignim cu El, ne îngropam odată cu El si bineînțeles înviem cu Hristos spre viața veșnică. Eu când iau Sfânta Lumină simt nevoia să trăiesc smerit si să duc o viata într-un Hristos. Domnul meu și Dumnezeul meu Amin! Va urez toate cele bune! Doamne ajută!