Nu-mi amintesc să fi avut un moment depresiv, cel mai greu, adică acre probabil mi-a necesitat cea mai multă muncă a fost admiterea, dar am recuperat 4 ani în 2 săptămâni deci am trecut relativ ușor peste probleme și am intrat unde am vrut. Dra nu pot să zic că am suferit deși după ce meditatorul mi-a spus că n-am șanse să iau mai mult de 4 în examen îmi cam pierdusem încrederea, probabil nici el nu-s e aștepta să iau peste 9, dar asta e altă problemă.
Oricum am o viață prea fericită, chiar nu știu un moment depresiv.
,,Care a fost cel mai greu moment din viata pentru voi?''
O parte din copilarie (ai spus ca nu trebuie sa dau detalii).
Atunci cand m-am simtit neinteles de cei din jur, de prietenii mei.Mai exact atunci cand am realizat ca nu am nici un prieten, cand am realizat ca nu exista prieteni si ca toti saunt pentru interes.
Cand si ultimul meu ''prieten'' mi-a intors spatele.
Atunci am intrat in depreestie si nu mai voiam sa vorbesc cu nimeni.
Când am pierdut persoane dragi.
Așa începi să te întrebi:"Oare ce făcea dumnezeu în acele momente? Își pudra nasul?"...
Decât să am o părere urâtă despre el,prefer să fiu indiferentă, realistă. Cică ar trebui să ne poarte de grijă.
Bine că ne-a lăsat măcar să gândim singuri, dacă întradevăr există...
Momentul in care am avut crize din cauza lui Dumnezeu, ca nu stiam sigur daca voi ajunge in rai sau in iad, momentul in care eram orbit de credinta, momentul in care am fost dus la vreo 2 psiholohi si psihiatri, momentele de fapt in care stateam in fiecare secunda cu grija si nu puteam sa fiu linistit, momentele in care plangeam noaptea si aveam crize din cauza lui Dumnezeu, si vrei sa stii cum le-am depasit? Cu ajutorul pastilelor si deschiderea celui de al 3-lea ochi, am inceput sa gandesc inainte de a ma mai gandi la tot felul de prostii.
Exact cu mi-am inchipuit.
Dupa parerea mea nici nu exista atei.Ci doar oameni care se autodenumesc atei.
Oamenii cand au cu adevart o suferinta mare(o boala din care cu greu se vindeca),in acele momente oamenii se apropie de Dumnezeu.
Unii se indeparteaza,si il cauta pe Dumnezeu ca o vina a celor intamplate.
Unii pur si simplu se raporteaza la el,desi intrebarea mea nu v-a intrebat daca v-a ajutat Dumnezeu sau nu.
Cert este ca nimeni nu s-a raportat aici nici la Scufita Rosie,si Nici la Mos Craciun.
Oricine,dar oricine, cand este cu adevarat in suferinta(o boala grava din care cu greu vor iesi), cu siguranta vor simti ca Dumnezeu exista.Pentru ca atunci multi isi dau seama de neputinta lor.Si in acea suferinta,unii incep sa il huleasca pe Dumnezeu,unii invata sa il iubeasca.
Revenind la subiect si luand in considerare ca,unii au luat in ras numele lui Dumnezeu,putem observa iarasi ca tot la El s-au raportat.
Multi in momentele grele se gandesc ca nu au nevoie de Dumnezeu,si ca se pot descurca singuri.(deci inca odata se raporteza la ceva inexistent? Bineinteles ca nu!
Inca un lucru evident este acela,ca asa cum in dragoste exista deceptionati,la fel si in credinta exista deceptii. Dumnezeu,nu va ezita niciodata sa va arate ca el exista.
Pe parcursul vietii,multi vor avea "ocazia"(cu adevarat) sa cada in suferinta,momente in care isi vor da seama ca El exista!
Concluzionand,e usor sa fii ateu cand totul e bine, e greu sa fii ateu pe patul de moarte,pe cel de suferinta.E lesne de inteles,ca e mai util sa-ti versi nervii pe Dumnezeu,si pe biserica atunci cand esti frustrat,si sa spui ca e vina Lui(decat pe Mos Craciun)
Fie ca vreti,fie ca vreti El exista,si va urmareste la tot pasul,il vedeti oriunde,Biserici,Oameni credinciosi,Biblia, Coranul, Religiile.In bunatate!
Toti va raportati la Dumnezeu,si va este imposibil sa va prefaceti ca El nu exista!
Cand faceti bine,va apropiati de El,cand faceti rau,va indepartati de El!
(si lupta interioara a oamenilor,intre bine si rau va fi tot timpul)
Suferinta(cea adevarata),nu va ocoli pe nimeni, Doar prin suferinta, oamenii isi dau seama cu adevarat cine este Dumnezeu! Oare suntem atat de orbi?
Ei s-au raportat la dumnezeu prin referire ca l-au respins deoarece tu ai zis ca vei demonstra ceva in legatura cu dumnezeu, tu pleci de la o premiza gresita, aceea ca dumnezeu exista, tu trebuie sa pleci de la falsa premiza ca el nu exista, si sa demonstrezi ca exista, faptul ca multa lume se raporteaza la dumnezeu negandu-l pentru ca topicul tau are legatura cu dumnezeu asta nu-l face pe dumnezeu existent, dar nah, asta e, e mai greu cu ganditu
Deci te afli in categoria celor care inca nu au suferit(cu adevarat)
Ce am zis eu si ce ai inteles tu, oricum tocmai ai demonstrat ca esti crestin tipic, prin simplul fapt ca nu ai inteles nimic din ce am zis si ca oricat as incerca sa-mi bat capul cu tine tot nu o scot la capat, iti zic doar sa te gandesti sa evoluezi ca suntem in sec 21 pentru numele LUI DUMNEZEU
Am inteles ce ai spus tu.Ca lumea s-a referit la Dumnezeu Aici,pentru ca e la sesctiunea religie,si pentru ca, intrebarea este legata de atei, si de credinta si etc.Si de asta toti s-au referit la Dumnezeu.Acum ca observi ca inteleg despre ce am vb., si ca nu sunt crestin tipic.Pentru ca in privinta mea,nici o religie din lumea nu este "cea corecta" ci toate au greseli(fiind create de om).
Reusesc insa sa bag de seama un lucru, si anume ca suntem in sec 21, si eu continui sa cred in Dumnezeu.si ca ceea ce este lasat scris in sfintele carti se adevereste.
Oricum Vladutht,sa stii ca Dumnezeu te iubeste, oricum, si pana la sfarsitul vietii tale nu va ezita sa iti arate ca El exista.Si acum nu stiu daca tu ai inteles ce vreau sa spun(ca iti va arata ca El exista).
Esti om mare in toata firea si insurat (cel putin asa spune avatarul tau) si inca ai o mentalitate de copil, nu stiu daca ai sa fii chiar un parinte model pentru copii tai.
Si mai sunt multi ca mine.Dar ma simt excelent in aceasta postura
Copilu se va naste in martie si ii multumesc lui Dumnezeu, pentru darul facut.
Si tot Lui ii multumesc, ca nu sunt ca lasii ce nu vor sa aiba copii,
Sper sa am cel putin 3 pe care sa ii educ cu credinta in Dumnezeu! si sa-l iubeasca pe Cel Atotputernic! Amin!
Cand mi-am pierdut tatal. Nu am dat vina pe nimeni, credincios nu am fost niciodata. Tot ce puteam sa fac in momentul ala, era sa fiu tare pentru mama. De atunci eu am fost barbatul in casa, si am reusit, fara sa ma rog la bucati de lemn pictate asteptand sa-mi pice bani din cer. Am crezut doar in mine, a fost suficient.
Am avut un accident urat pe autostrada, accident in urma caruia am fost ranit destul de serios. Crede-ma te rog ca in tot acest timp pur si simplu m-am pishat pe Dumnezeul din ceruri si pe popi, dar am avut mare incredere in Dumnezeul din mine, setea mea de viata si hotararea ca mai voi insanatosi.
Dupa ce m-am refacut total mi-am exprimat admiratia si multumirea medicilor care au participat la vindecarea mea, si am tras o flegma in directia bisericii cu o cruce in varf, spunand: vezi ca in cazul meu nu ai reusit sa-ti pui semnul victoriei tale la capataiul meu, adica ma refeream la Semnul Mortii, CRUCEA!
De atunci incepand am devenit un ateu combatant, convins ca Dumnezeu nu exista, si ca institutia bisericii este o insitutie mafiot-sarlataneasca!
Mda.vad ca esti un rambo modern.nu te temi de nimeni si nimic.http://www.youtube.com/watch?v=bwlQ0qJxaGo
fiecare om simte in viata chemare Domnului. acum depinde si de persoana respectiva cum va raspunde. noi nu ne nastem atei sau credinciosi.ne nastem doar nestiutori...si depinde daca persoanele care ne influenteaza au credinta sau nu.
cum a mai zis cineva...nu fi atat de sigur ca Dumnezeu nu exista.Vei vedea... macar daca erai intelep te puteai gandi ca daca exista si nu esti credincio o incurci.doar voi ateii va mandriti cu logica voastra proprie
Va veni si randul tau.Chiar daca bagi capul in nisip ca ateul nu inseamna ca justitia divina nu exista.Are alti timpi.Dar nu rateaza niciodata si are un extraordinar simt al umorului.
Zici ca ai dat pe la psihologi si ai luat pastile?(HAU HAU )Bravo.Calmeaza-te si termina-ti shaorma.
Ai mare dreptate cand spui ca toti ne nastem nestiutori!
Important este sa intelegi ca "stiutor" devii doar prin STIINTA si nu prin credinta a proasta!
Asa ca credinciosii si religiosii se nasc si mor nestiutori, si de pe aceasta pozitie de nestiutor vor sa ne convinga pe noi care traim avand la baza cunoasterea rationala, ca lumea este ceea ce ei isi imagineaza in nestiinta lor.
Vreau sa-ti mai spun ca nu mi-e frica de moarte, pentru ca in urma acelui accident am fost doua zile in coma indusa, deci pot spune ca am gustat din aperitivul mortii, si nu m-a speriat nimic in aceasta stare.
De Dumnezeu nu are cum sa-mi fie frica pentru ca el inseamna ADEVAR si STIINTA, si eu ca un adept traitor mi-am facut din aceste doua lucruri chiar Principii-Calauzitoare, asa ca nu cred ca se poate supara pe mine doar ca nu il ling in fund.
Exact cu mi-am inchipuit.
Dupa parerea mea nici nu exista atei.Ci doar oameni care se autodenumesc atei.
Oamenii cand au cu adevart o suferinta mare(o boala din care cu greu se vindeca),in acele momente oamenii se apropie de Dumnezeu.
Unii se indeparteaza,si il cauta pe Dumnezeu ca o vina a celor intamplate.
Unii pur si simplu se raporteaza la el,desi intrebarea mea nu v-a intrebat daca v-a ajutat Dumnezeu sau nu.
Cert este ca nimeni nu s-a raportat aici nici la Scufita Rosie,si Nici la Mos Craciun.
Oricine,dar oricine, cand este cu adevarat in suferinta(o boala grava din care cu greu vor iesi), cu siguranta vor simti ca Dumnezeu exista.Pentru ca atunci multi isi dau seama de neputinta lor.Si in acea suferinta,unii incep sa il huleasca pe Dumnezeu,unii invata sa il iubeasca.
Revenind la subiect si luand in considerare ca,unii au luat in ras numele lui Dumnezeu,putem observa iarasi ca tot la El s-au raportat.
Multi in momentele grele se gandesc ca nu au nevoie de Dumnezeu,si ca se pot descurca singuri.(deci inca odata se raporteza la ceva inexistent? Bineinteles ca nu!
Inca un lucru evident este acela,ca asa cum in dragoste exista deceptionati,la fel si in credinta exista deceptii. Dumnezeu,nu va ezita niciodata sa va arate ca el exista.
Pe parcursul vietii,multi vor avea "ocazia"(cu adevarat) sa cada in suferinta,momente in care isi vor da seama ca El exista!
Concluzionand,e usor sa fii ateu cand totul e bine, e greu sa fii ateu pe patul de moarte,pe cel de suferinta.E lesne de inteles,ca e mai util sa-ti versi nervii pe Dumnezeu,si pe biserica atunci cand esti frustrat,si sa spui ca e vina Lui(decat pe Mos Craciun)
Fie ca vreti,fie ca vreti El exista,si va urmareste la tot pasul,il vedeti oriunde,Biserici,Oameni credinciosi,Biblia, Coranul, Religiile.In bunatate!
Toti va raportati la Dumnezeu,si va este imposibil sa va prefaceti ca El nu exista!
Cand faceti bine,va apropiati de El,cand faceti rau,va indepartati de El!
(si lupta interioara a oamenilor,intre bine si rau va fi tot timpul)
Suferinta(cea adevarata),nu va ocoli pe nimeni, Doar prin suferinta, oamenii isi dau seama cu adevarat cine este Dumnezeu!
Eu am avut un moment greu in viata. Si dupa aceea zici ca Dumnezeu ca m-a ajutat sa trec peste momentul greu. Am dreptate? Dar de ce nu zici altii zei din alte religii ca m-au ajutat in afara de Dumnezeu?
http://ro.wikipedia.org/wiki/Ateism
http://en.wikipedia.org/wiki/Atheism
http://en.wikipedia.org/wiki/Portal:Atheism
http://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Ateism
http://en.wikipedia.org/wiki/Category:Atheism
anonim_4396 întreabă: