Voi simtiti atunci cand va cereti iertare de la Dumnezeu ca va iarta? Eu astazi am simtit si a fost asa de frumos incat nu mi se mai opreau lacrimile. E atat de minunat! Daca simtiti nevoia sa va bateti joc, va rog mult sa va abtineti.

Stiu,e o senzatie frumoasa

Ai inceput sa te smiorcai pentru ca prietenul imaginar te-a iertat? Si nu te-ncearca un sentiment cum ca ar fi mai bine sa tii lucrurile astea pentru tine?

Numai cine experimenteaza iertarea lui Dumnezeu, poate sa spuna ca a simtit ceea ce ai simtit si tu. Bucuriile pe care ti le da Domnul nu pot sa fie comparate cu nimic de pe acest pamant.Este o partasie sfanta, curata care iti da pacea si bucuria.

Partasia cu Dumnezeu este o realitate.Il simti prezent,te mangaie,te iarta, te elibereaza, te vindeca.

Frumos! Tine-o tot asa!

Cred ca sti ca sunt oameni care ar da orice de pe lumea asta ca sa isi linisteasca glasul constiintei care urla in ei si nu le da pace nici ziua, nici noaptea pentru ca au facut ceva gresit, ceva pentru care ei erau de vina. Nimeni si nimic nu ii poate ajuta in acest sens, fapta e facuta, insa "prietenul imaginar" stie foarte bine sa ierte incit acei oameni sa aiba constiinta curata. O fi el imaginar, dar iertarea lui e cit se poate de reala, fii sigur de asta.

Cred ca orice om care se spovedeste caindu-se cu adevarat de pacatele savarsite si care primeste apoi dezlegare sa se impartaseasca, simte cu adevarat iertarea, mangaierea si caldura lui Dumnezeu.

Nu te necaji daca unii raspund in bataie de joc. Ii roade invidia necunostintei acestui lucru.

Daca pui o greutate peste un om mort,mai simte el? Sau daca il strigi, te mai aude? Intrebarea mea pentru tine este, tu auzi glasul lui Dumnezeu?

Ema, dar tu te unde stii ca nu mai simte si nu mai aude? Ai murit candva si ai inviat cumva? Ce, omul numai cand da semne c-ar simti si auzi, numai atunci aude si simte?

Ai mare dreptare, foarte frumos mesajul, presupun ca stii ca cei care isi bat joc o fac doar pentru ca "asa e la moda"nu te chinui sa le explici ca nu are rost.Eu cred in D-zeu insa nu sunt genul de pers care se duce la biserica duminica tine post si altele, insa atunci cand o fac e o senzatie foarte frumoasa

''Eu astazi am simtit si a fost asa de frumos incat nu mi se mai opreau lacrimile.''
Si cum e sa te simti frumos?! Nu stiam ca frumusetea exprima o stare (sufleteasca).

E o realitate? Prove it! Ai sansa sa iei un milion de dolari in premiera mondiala (premiul e pus la bataie de multi ani pentru oricine reuseste sa dovedeasca vreun fapt supranatural de orice fel):
http://www.randi.org/site/index.php/1m-challenge.html

Pana reusesti, recomand sa-ti pastrezi ideile cu statut imaginar de "realitati" pentru tine.

Dar tu frumusetea cu ce o percepi? Nu cu sufletul? Cind esti trist, nu sunt toate urite in jurul tau? Cind esti bucuros, nu ti se pare orice chestie frumoasa? Frumusetea e in primul rind o stare a sufletului care percepe ce e frumos si bun.

Frumusetea o discerni la nivel mental in functie de standardele pe care le ai cu privire la frumusete si de aceea perceperea frumusetii nu este dependenta de framantarile constiintei tale cu privire la anumite situatii care te fac sa ai o dispozitie buna sau mai putin buna, de exemplu poti percepe la nivel mental o floare ca fiind frumoasa chiar daca ai remuscari cu privire la o fapta pe care ai comis-o si de care nu esti mandru, chiar te simti stingher.

Poate tu ar fi trebuit sa tii asta pentru tine!

Nu, ca o sa se rupa prea devreme!

Corect, dar chiar tu o zici: la nivel mental. Insa si o constiinta incarcata poate face in asa fel incit sa nu mai vezi ce e frumos.

Ce pot să zic, ai o imaginație bogată...

''Insa si o constiinta incarcata poate face in asa fel incit sa nu mai vezi ce e frumos. ''
O constiinta incarcata este focusata pe un subiect anume, dar asta nu inseamna ca nu poate discerne in afara subiectului arzator. O constiinta focusata pe o anumita problema poate sa nu de-a importanta, sa nu faca referire, poate fi independenta de ceilalti factori dar aceasta chestiune este una de moment sau temoprara, nu domina constiinta (nu-i o caracteristica de baza a constiintei in functie de care celelalte actiuni ale constiintei sa fie dependente)

Cine ti-a zis ca drogurile sunt bune?

Tu ai inceput dialogul asta! Gindeste ce ar putea sa se rupa prea devreme.

"Nu mă simt obligat să cred că acelaşi Dumnezeu, care ne-a înzestrat cu simţuri, raţiune şi intelect, ar pretinde să nu le folosim."
Galileo Galilei

Simt nevoia să-mi bat joc, dar nu simt nevoia să mă abțin.
Ce e de făcut?

Batem palma.

Sa zicem ca eu am incercat aceasta experienta cu un om mort si nu mai simte nimic, si nici nu mai aude.

Suprema fericire poate fi cea mai mare cauză a nefericirii.
Cine gândeşte puţin se înşeală mult.
Oamenii cred mai degrabă ceea ce văd decât ceea ce aud.
Crestinii sunt optimisti.
Ce este optimismul? Este furia de a susţine că totul e bine, când îţi merge rău.
"a fost asa frumos incat nu mi se mai opreau lacrimile"
Wow.
Lacrimile sunt limbajul mut al durerii.
Suntem născuţi pentru a muri.
Viaţa nu numai că n-are niciun sens, dar nici nu poate avea unul.

Fericirea aparţine celor care ştiu să o facă să aştepte.

Dumnezeu nu este perfect.
A ierta înseamnă a oferi celuilalt ocazia de a mai greşi odată.
Mulţi trăiesc viaţa, puţini însă o pricep.

Atoateştiutor nu sunt, dar multe ştiu.

"Dacă cred că există Dumnezeu şi El nu există, n-am pierdut nimic. Dar dacă nu cred că există și El există cu adevărat, atunci am pierdut totul.''

Tu ai auzit vreodata de lacrimi de fericire? Eu cred ca traiesti degeaba pe lumea asta (parerea mea).

Zise Nosferatu
Apropos, eu nu simt nimic... de fapt nu prea ma rog.

Ai vreo problema cu numele meu? Vezi-ti de treeaba ta, te rog frumos si daca nu vrei sa dai un raspuns serios, abtine-te