Mai fata, schizofrenia nu se dezvolta așa cum crezi tu. Ar trebui sa ai istoric familial, probleme foarte serioase cu capul, sa fi avut o copilărie plină de abuzuri sau mai știu eu ce și boala debutează in adolescenta de regula. Ipohondria (pentru ca asta e singura boala pe care o ai tu) nu duce la schizofrenie. De fapt bolnavii de schizofrenie nici nu își dau seama ca au o problema, ei cred ca sunt normali. Dacă ai fi avut așa ceva probabil ca cei apropiați și-ar fi dat seama înaintea ta și tu ai fi negat ca ai o problema.
Așa ca baga-ti mințile in cap și lasa scenariile astea ca nu ai nicio schizofrenie și nici nu o sa faci ca nu vine așa cu avionul, cu puterea gandului cum crezi tu. Dacă și doctorul săracul ti-a confirmat ca nu ai nimic tu ce mai vrei acum? Și da, pentru un diagnostic de schizofrenie trebuie neaparat sa aibă părerea cuiva apropiat. De ce? Cum am zis mai sus, dacă ai avea așa ceva nu ti-ai fi dat seama, nu ti-ar fi pasat, apropiații și-ar fi dat seama ca ceva nu e in regula cu tine și atât. Deci e absolut normal sa întrebe pe cineva. Și de ce sa ii spună prietenului tău ca ai schizofrenie dacă tu nu ai? Crezi ca vreun doctor pune diagnostic la prima ședința fără sa ai măcar niște simptome? ))))
De fapt, nu. Delirul care nu provine din febra, consum de alcool sau droguri (delir care nu trece repede) este parte din psihoza. Schizofrenie inseamna a avea psihoza in mod repetat sau pe termen lung.
O mica paranoia ai, nu sunt doctor sa stiu ce ai, ai intrebari care denota o personalitate instabila poate, nu stiu exact
Ai halucinații? vezi persoane care nu sunt în cameră? Ți se întâmplă lucruri ciudate pe care doar tu să le simți? Vorbești singură? Dacă nu atunci nu ai schizofrenie. De obicei oamenii cu schizofrenie sunt ținuți în spitale pentru că de multe ori nu-și pot controla acțiunile și pot face rău celor din jur. Din câte înțeleg nu ai așa ceva. Probabil că medicul dorea să afle și perspectiva unei persoane apropiate asupra situației tale, de multe ori cei din jur observă mult mai bine prin ce trecem decât o facem noi și pot observa lucrurile în mod obiectiv.
In primul rau, psihologul nu este medic. Psihologul care este medic are, pe langa psihologie (care se face vreo 3 ani) si 6 ani de medicina.
Acum daca asta la care te duci cunoaste psihanaliza, probabil ca ti-a spus sa te duci cu prietenul pentru a vedea ce fel de relatie sexuala aveti. In teoria psihanalizei, toate dereglarile psihologice provin din pricina libidoului (adica a vietii sexuale intr-un fel sau altul).
Daca ai avea schizofrenie, ai fi primit deja medicatie, ca asta nu se trateaza prin psihoterapie. Niciun psiholog nu are voie sa ascunda adevarata afectiune a pacientului pacientului insusi.
Chiar daca prietenul tau i-ar fi zis ca ai, psihologul nu judeca in functie de diagnosticul altora, ci pune el diagnosticul. Nu ai schizofrenie daca nu auzi sau vezi lucruri care nu sunt de fapt sau daca nu ai idei delirante (de tip 'ma urmareste x', 'y vrea sa ma omoare', 'extraterestrii vor sa-mi fure creierul' etc)
Nu am halucinatii de niciun fel, nu aud voci, doar ca : sunt mega izolata social nu am contact cu nimeni in afara de pr, nu ma pricep sa tin conversatii lungi, uneori imi incep ziua si activitatile zilnice cam greu, dar ma descurc. Nu mai am nicio ambitie in a face nimic, vointa la fel. ma plang f mult de tot ce mi se intampla desi rele nu mi se intampla, doar ma ingrijorez eu prea mult din cauza ca nu am pe nimeni altcineva in viata mea
Eu cred ca daca prietenul sau oricine apropiat tie ar afla ti ar zice pentru ca tu sa te faci bine, sa treci peste acest obstacol nu ar avea de ce sa iti ascunda asta