Am o problemă peste care nu reușesc să trec. Deși am 19 ani și practic sunt adult, nu pot trece peste faza că nu mai sunt un copil. Am impresia atunci când merg într-un magazin că lumea mă tratează ca pe un copil, când cineva mă bagă intr-o discuție seriosă mă bucur că mi acordă atenție și mă consideră capabilă de discuții că între adulți, deși sunt învățătoare mi se pare că nu arat ca una, la modul par copil, sunt si foarte pitica, pe strada în timpul liber când ma îmbrac că un om obișnuit par de 15 ani, la școală mă mai ajuta vestimentația sa par mai matura. Mi se pare ciudat să am salariu sa ma,, ocup" eu la capitolul bani, mi se pare ca arat ca o,, cucoana" dacă fac lucruri singura gen cumpărături, sau dacă merg la nunta cu iubitul meu. E foarte ciudat ce simt. Nu știu exact dacă m-am făcut înțeleasă. Oricum, impactul situației asupra mea este mult mai mare decat pare în acest mesaj. Ceva sfaturi? mulțumesc mult.

De fapt esti inca adolescenta pana implinesti 20 de ani, chiar daca esti majora de la 18 ani, dar tot imatura poti sa fii.

Adolescenta incepe la 13 ani si se termina la 19 ani (inclusiv).
Ca sa intelegi, uite aici cum se formeaza denumirile:

13 thir-teen
14 four-teen
15 fif-teen
16 six-teen
17 seven-teen
18 eigh-teen
19 nine-teen
20 twenty

Dupa cum vezi este pus numarul in fata si apoi cuvantul TEEN care inseaman "adolescent" in lb engleza.

Asadar, de la 13 la 19 ani esti teen adica adolescenta.
Abia dupa implinirea varstei de 20 de ani, devii adult.

Eu normal.
Ești în tranziție încă.

Bună. Cred că problema ta este că îți faci prea multe probleme despre cum te văd alții.
Deși este important să avem grijă cum arătăm, există și o limită în asta. La tine pare că s-a depășit cu mult acea limită, până a ajuns să te streseze maxim.

Acceptă-te așa cum ești, pentru că nu poți trăi altfel. Nu are niciun sens să îți scazi calitatea vieții doar pentru că "arăți ca un copil sau ca o cucoană". Ei și ce dacă arati ca un copil sau cucoană? De ce ar trebui să îți cadă calitatea vieții? Trist este că această scădere este de fapt implementată chiar de tine.

Știu că este greu să ieși dintr o rutină mentală, să scapi de niște idei care s au tot repetat de a lungul timpului și te au stresat... dar încearcă să ți amintești de fiecare dată când îți faci probleme asupra felului în care arăți să nu mai iei aceste gânduri în seamă.

Ca orice lucru în viață, trebuie să exersezi până când eventual vei putea opri de tot aceste gânduri nocive.

Multă baftă și sănătate

Stai liniștită, până la 30 de ani și până o să ai măcar doi copii ai tăi tot copil o să te simți

Deși spui că la 19 ani ai impresia că lumea te tratează ca pe un copil, tu practic încă ești un copil. Adevărul e că abia pe la 23-24 de ani o să ajungi să fii un adult în toată regula. Chiar dacă de la 18 ani devii majoră, nu prea te poți numi adult... și mai degrabă cei mai mari decât tine încă te vor asocia cu un copil.
Probabil te deranjează chestia asta pentru că crezi că te compară cu un copil de 14-15 ani, dar eu zic să te bucuri încă de tinerețe.
Probabil acum ți se pare mare chestie că la 19 ani ești confundată cu cineva de 15 ani, Dar când vei ajunge la 25 te vei bucura că vei arăta ca la 20 de ani?, sunt multe avantaje să pari mai tânăr decât ești.
Sunt în aceeași situație.
Deci bucură-te de privilegiul de a arăta mai tânăr decât ești de fapt, pentru că mie mi se pare ceva foarte deosebit și nu oricine are bucuria asta?

Asta inseamna ca iti pasa de parerea altora, nu o mai face. Lumea se uita la tine si dupa 5 secunde te uita, chiar are rost? Si plus incearca sa te iubesti pe tine si sa te accepti asa cum esti.

Nu o asculta pe Violeta. Ea comentează aiurea ca de obicei. Aici depinde de persoană. Unii se cred adulți fix când fac 18 ani, alții dabia pe la un 20-21. Un studiu a aratat faptul că noi terminăm această "perioadă" pe la un 24 de ani.

Nu iti face griji, este doar faza tranzitorie de moment. Daca tu ca si infatisare nu iti arati varsta din buletin e normal sa nu fii tratata ca adult, pentru ca efectiv cei din jurul tau nu vad in fata lor o persoana matura, ci vad... un copil.
Nu schimba cu nimic asta, pentru ca vei ajunge la un moment dat in care vei dori sa fii vazuta asa si nu se va mai putea.
Iti recomand chiar sa te amuzi pe tema asta, si sa ii surprinzi pe cei din jurul tau pringandirea si raspunsurile mature pe care le poti da. Fii fericita asa cum esti, ca perioada aceasta nu este infinita.
P.S am si eu un bun prieten care este in situatia ta. Cand conduce il opreste foarte des politia crezand ca e minor si a furat masina de acasa. Dupa ce arata actele, il lasa sa plece si se amuza pe întâmplări de genul acesta.
Sfatul meu: Bucură-te de ceea ce ai acum caci se va pierde aceasta inocență.