Ati fost vreodata la psiholog? Cum decurge o sedinta? Si cat dureaza?

Nu am fost și sunt bine merci.

Mai bine vorbești cu cineva care îți e aproape de sufletul tău decât unul care își face doar meseria. Ăla care chiar îi pasă de tine te va înțelege mult mai bine. Psihologul nu te înțelege ci te tratează ca pe un tip anormal cu probleme și dă niște sfaturi din teoria învățată la facultatea de psihologie. Nu pot spune că nu am avut niciodată probleme dar din aceste considerente nu am apelat și nu voi apela niciodată la un psiholog. În plus, dacă ești inteligent poți să te înțelegi singur, iar psihologul nu îți va putea oferi niciodată ceea ce ai nevoie cu adevărat ci poate doar să îți modifice un pic modul de a gândi, ceea ce dacă tu ai voință proprie și poți gândi cum trebuie poți să faci și singur.

Dar sunt și oameni care nu pot face multe lucruri singuri și care sunt destul de slabi...Nu zic că psihologii sunt inutili pentru toți. Sau pentru lucruri chiar traumatizante sau critice, atunci da, e nevoie de psiholog...

Ar trebui cam dupa ce tu vorbesti despre tine, sa iti spuna ca problema la tine este ca tu incerci cam prea mult sa-i multumesti pe toti care se plang de ceva la tine.
Nu am vrut sa vorbesc cu psihologul cand eram la scoala, dupa ce imi spusese ce vede la mine, am fugit de el, nu mi-a pasat, a spus exact opusul lucrurilor de care se vaitau parintii mei cand ma caracterizau.
Si pe langa asta: psihologul te cunoaste numai din ce ii vorbesti, deci trebuie sa-i spui adevarul. Ar trebui sa te asculte si sa te ajute cu un sfat, iar diferenta intre un specialist si orice persoana ar trebui sa fie ca persoana are o lista proprie de corecte si gresite cu care vorbeste.

Nu, nu am fost, dar stiu ca te ia la intrebari. Dureaza 30 min - 1 ora sau 2.

Eu nu am pe nimeni... .

Nici nu ai vrut să ai căci dacă căutai găseai într-un mod. Eu ți-aș da mai multe detalii, dar nu pot aici. Acum nu știu cum ești tu dar eu nu aș putea să vorbesc cu cineva care nu ar pune suflet, mai bine le-aș ține în mine. Și în rest cu modul de a gândi, am spus, cu voință poți să ți-o schimbi și singură.

Știu și eu niște noțiuni psihologice și în loc să vorbesc cu un străin și un străin căruia nu-i pasă... sfaturi poate să îmi spună și domnul Google că tot aia e.

Da, inteleg ce vrei sa spui ...totusi am fost nevoita sa merg pentru ca mi s-a cerut si m'a ajutat foarte mult mai ales in problemele de sanatate(mi-a facut recomandari la medici si m'a trimis la un medic pentru sfaturi in legatura cu niste pastile care imi facea rau ) si plus ca era si din liceu acel psiholog plus profesoara de psihologie

Dacă ai probleme de sănătate, atunci da, e de înțeles. Eu mă refeream la probleme mai puțin grave, cum am și spus.

Eu știu că la tine treaba e mai delicată, dar mă refeream doar la acel aspect, ai înțeles tu care...Eu chiar sper să îți fie cât mai bine, ești o fată deosebită și e păcat că trebuie să suferi pe urma unor boli care nu au fost la alegerea ta să le ai. Chiar sper să îți fie cât mai bine...

Pentru ca nimeni nu m'a inteles si am fost singura toata copilaria ( gen : nu fa aia, fa asta, nu te duce pe la x ca nu e bine sau ca nu ii suport(bunica mea) ) Toti au dorit sa ma schimbe asa cum au dorit si asa m-am inchis in mine si cam atat ...Si lipsa parintilor(nu imi aduc aminte sa fi petrecut ceva impreuna vreodata m'a facut sa nu imi doresc nimic ..altceva De aceea mi se intampla tot (boala, singuratate ..etc)

a, deci tu iei faptul ca parintii tai sau bunica ta iti voiau binele si iti ziceau ceea ce credeau ei ca e mai bine ca pe ce ceva rau, si ca voiau sa te schimbe? deci tu cand o sa ai un copil si de exemplu ala vrea sa mearga sa se joace cu alti copii care trag prenadez, o sa-i lasi ca nu cumva sa le schimbi personalitatea?
bafta cu asta, serios

Iti place sa vorbesti fără sa stii despre ce e vorba. Zi merci ca nu esti in situatia ei.

Tu ar trebui sa treci peste si sa iti gasesti persoane cu care sa fii apropiata. Sunt multi copii si abandonati de tot de parintii lor si au reusit sa treacă peste, la o noua etapa a vietii.

Psihologii nu se fac psihologi daca nu le-ar pasa de ceea ce fac. Le place meseria respectiva cu un motiv. Si daca o parte din studenti fac psihologia pentru ca vor sa afle mai multe despre cum functioneaza mentalitatea umana, iar altii care vor sa afle mai mult despre ei, o mare parte dintre psihologii care ajung sa si practice, practica meseria respectiva din placere si pentru ca doresc sa ajute oameni. Ca sa ajungi un psiholog specializat ai nevoie de ani de studii, nu ai face asta doar de dragul de a o face. Plus de asta in anii astia de studii, fac si practica.
Apoi psihologii sunt fie pentru oamenii care doresc ajutor, precum persoana care a pus intrebarea, fie pentru oamenii care au probleme psihice. Sunt oameni cu atacuri de panica, oameni anxiosi, oameni cu fobii etc. Iar daca ei doresc ajutor specializat, nu este nimic in neregula cu asta. Pentru astfel de probleme, o persoana apropiata, care nu a trecut niciodata prin asa ceva, nu te va intelege niciodata. Da, ii va pasa mai mult de tine, ii va parea rau pentru tine, dar asta nu inseamna ca are si sfatul potrivit. De asemenea, sunt oameni depresivi, obsesivi, care nu mai pot gandi cum trebuie, nu mai diferentiaza intre bine si rau. Iar pentru astfel de probleme ai, din nou, nevoie de o indrumare profesionala, obiectiva.
Si nu este intotdeauna usor sa gasesti raspunsul singur, poate tie ti-a fost usor, dar altora nu le este. Asa cum tu nu poti empatiza pe cei care nu pot gasi un raspuns singur, considerandu-i "fara vointa proprie", la fel ar putea sa ii considere si cei apropiati, pentru ca pur si simplu nu pot pricepe tipul asta de comportament.

De obicei sedinta dureaza o ora, timp in care psihologul te va intreba despre problemele pe care le ai, te va intreba diverse detalii despre viata personala si va nota sau nu, cate ceva.

dupa tine n-ar trebui sa dai nici un reply pe site pana nu stii povestea de viata a respectivului user si eventual numele primului catel, ca pe yahoo, nu?
situatia ei fiind? ca au abandonat-o parintii si are epilepsie sau ce naiba zicea ca are? cica de-aia i se intampla tot, boala si singuratatea, si de asta sta toata ziua pe TPU si se plange de asta, si nu iese afara sa scape de asa zisa singuratate
mai lasa-ma

Eu nu am spus ca nu le place meseria, am spus ca nu pun suflet pe situatia ta. Cu asta nu esti indreptatita sa mă contrazici pentru ca nu-s paralel cu anumite situatii. Nici nu prea are cum un străin sa pună suflet, cum ziceam isi face doar meseria. Eu am spus clar ca sunt situatii in care e nevoie de un psiholog si am spus in ce fel de situatii. Nu am chef sa repet sau sa schimb zeci de replici caci stiu cum sta treaba si degeaba mă contrazici.

Pai da ...am pus doua intrebari despre chestia asta pe TPU si acum imi sari in cap, de unde sti tu ca stau toata ziua pe TPU?
Am spus la doua persoane din propria initiativa despre ce este vorba, restul am fost intrebata de cateva.
Daca treceai prin ce am trecut eu intelegeai ...nici el poate nu ma intelege perfect (pentru ca nu a trecut prin asta) dar mi-a dat sfaturi la fel si kama.
Si nu, nu stau numai pe TPU...

Vai de capul tau, tu iar vorbesti fără sa stii...Reactia ta denota nesimtire. Nimeni nu spune sa nu răspunzi, dar răspunzi pe baza a ceea ce stii, nu sa aberezi si sa dai dovada ca ai un caracter infect, iarasi.

da, raspund pe baza a ceea ce stiu
exact asta am facut

da, esti un fulgusor special de zapada si nimeni nu te-a inteles vreodata, ne-am prins cu totii

Mersii

Problema e ca nu stii nimic si iti dai cu părerea desi daca ai fi fost tu in situatia ei nu ai mai fi avut atitudinea asta de rahat. Dar ca sa ii intelegi pe altii iti trebuie caracter si putin creier. Am spus tu ar trebui sa zici merci ca nu te-a bătut soarta cu probleme mari de sănătate si familie. Era cazul sa te aptii dar la ce sa ne mai asteptam de la un om asa ca tine... Poate te va lovi viata si sa vezi cum e sa dai de oameni care sa te condamne fără sa stie despre ce e vorba si sa te judece. Dar tu nu te gandesti la asta... Dacă nu ai caracter nu ai cum sa te pui in pielea altuia sau sa încerci sa intelegi pe altcinev. Atitudine patetica.

Foarte multi psihologi sunt empatici, daca nu, chiar majoritatea care ajung sa profeseze. Un psiholog empatic va pune mai mult suflet decat pune un prieten care nu se poate raporta la trairile si emotiile tale.
Nu stiu daca stii chiar atat de bine pe cat spui, avand in vedere ca uiti una dintre cele mai importante aspecte ale unui psiholog bun si anume empatia. Iar doi la mana folosesc aceasta empatie intr-un mod obiectiv. Pe baza acestor doua principii iti inteleg trairile si apoi gasesc o solutie obiectiva. Cred ca sunt mai potriviti decat un prieten care sta si plange cu tine, dar nu are niciun sfat de oferit. Cred ca singurul tip de persoane care pot fi ajutate de asemenea prieteni sunt cele care nu au parte de suficienta atentie si nu au de fapt nicio problema in afara de asta.

Tu poti spune ce vrei. Asa pot spune si prin 100 de rânduri ca nu sunt de acord si sa neg tot. Pe baza a ce am văzut mi-am format o opinie si nu mi-o schimb. Sunt raritati cazurile de psihologi care pun suflet. Atât am mai avut de spus. Mai mult degeaba spun ca nu ajungem nicăieri. Eu nu am de unde sa stii de unde ai tras aceste concluzii dar concluziile mele nu sunt din neant. Eu mereu voi considera un prieten sau un membru al familiei mai de ajutor si ma raportez la mine. Pentru mine da, e mai de ajutor un prieten si punct. Nu mai am nimic de zis, opinia asta nu mi-o schimb caci sunt sigur de ea, mai ales când ma raportez la mine si la situatiile intalnite de mine.

Nu am fost. Ma consolez mai bine ca un psihopat.

Ok, este interesant faptul ca sustii ca ideile tale nu vin din neant, desi nu ai fost vreodata la un psiholog, nu ai vazut cum si pe ce se bazeaza un tratament psihologic, nu ai studii si nici nu ai practicat in domeniul respectiv. Psihologii sunt invatati sa fie empatici.
Iar pentru tine, poate un prieten care arata ca ii pasa de tine este suficient, asta inseamna ca problemele tale (d.p.d.v. psihologic) nu au fost niciodata foarte grave, ceea ce este foarte bine. Insa multi si mai ales cei care vor, precum si persoana care a pus intrebarea de fata, au nevoie de o opinie obiectiva.
Iar un prieten nu va fi niciodata mai calificat sa iti dea sfaturi decat un om antrenat timp de 11 ani (cel putin atat dureaza in Belgia sa te specializezi, nu stiu exact cat dureaza in Romania) sa inteleaga si sa se raporteze la alte comportamente umane.

Si mai vreau sa adaug ceva ca sa intelegi de ce evit o discutie mai deschisa. Fiecare având opinia o are datorita unor fapturi si nimieni nu poate sa ti-o modifice printr-un răspuns care mai mult reprezintă niste opinii sprijinite de vorbe goale. Esti genul de persoana care tine sa aibă mereu ultimul cuvânt si pana la urma tot asta-i rezultatul caci eu mă satur repede de lucruri de genul caci nu ma simt într-o competitie de dezbateri si nu tin deloc neapărat sa bag pe gat opinia mea cuiva prin toate resursele. Daca chiar aveam aceasta plăcere răspunsurile mele erau interminabile de asemenea dar mi se pare un efort inutil. Nu o lua in nume de rau, dar e doar un sfat, sa încerci sa iti expui opinia dar daca vezi o opinie in contradictoriu de a ta sa nu pornesti mereu de la premisa ca ai întotdeauna dreptate si iti sustii cauza ta pana la capătul capatului ca un om condamnat la puscarie pe degeaba...

Nu am fost dar cunosc foarte multe persoane care au fost. Tragi concluzii fără sa stii ce baze au opiniile mele. Cat despre prieteni ei sunt mult mai calificati sa iti fie alaturi sufleteste caci pe mine mereu m-a dus capul sa gestionez situatiile in care sunt si sa ma sfatuiesc singur, si am ajuns undeva si nu regret nicio decizie luata pana acum. Eu închei, citeste răspunsul anterior.