1. Tine cursuri si laboratoare cu studentii, fiind atat cadru de predare cat si cadru de examinare. Scrie lucrari stiintifice, coordoneaza lucrari de licenta, se ocupa de rezidenti (daca are o specialitate clinica).
2. Are dreptul sa organizeze examene la materia predata si sa noteze studentii. Poate fi membru in comisii de doctorat, dar nu poate coordona doctoranzi (daca nu a promovat examenul de abilitare).
3. Conferentiar universitar este titlul stiitific si academic.
4. Trebuie sa indeplinesti urmatoarele coonditii concomitent: sa fii doctor in stiinte medicale, sa fii medic specialist in domeniul in care concurezi, sa ai un atestat de competenta lincvistica pentru o limba de circulatie internationala valabil, sa fie autor principal a minim: o carte de specailitate sau 3 capitole dintr-o carte de specialitate, 3 articole ISI, 15 articole BDI, 3 rezumate in publicatii ISSN, sa fi lucrat in minim doua granturi de cercetare (unul obligatoriu ca sef de proiect). Concursul consta intr-o proba didactica si evaluarea dosarului (fiecare activitate se puncteaza in conformitate cu un barem publicat).
5. Daca in cei 10 ani ai reusit sa indeplinesti conditiile de mai sus si este un post liber de conferentiar in disciplina ta, poti participa la examen.
6. Concursurile au loc fie in februarie, fie in septembrie, dar numai daca exista posturi vacante si senatul decide sa le scoata la examen.
7. Depinde de materia predata. La curs, conferentiarul preda materia in conformitate cu programa aprobata de senatul universitatii. la lucrari practice se fac demonstratii practice impreuna cu studentii (se examineaza pacienti, se rezolva situatii reale sau imaginare medicale, se interpreteaza analize, lame, examene imagistice) si se verifica cunostintele acumulate.