Bună, am o problemă care mă împiedică să pot avea o viata linistita. Sunt fată, am 20 ani si mereu cand trebuie sa comunic cu cineva mă apucă groaza pentru ca am teama că nu am subiecte de discutie cu persoana respectivă si sa nu apară atmosfera aia penibila si am teama sa nu fiu judecata că sunt mută. Nu sunt timidă, ba mai mult imi place sa fiu in centru atenției, dar in schimb ma terifiaza problema asta, a inceput acum aproximativ 3 ani si am preferat sa raman in comfort zone si s-a agravat din ce in ce mai tare si ma apasa din ce in ce mai mult, pentru ca imi e frica ca nu ma pot integra in societate, doar pentru simplu fapt ca nu am ce vorbi cu persoana de langa mine, mai ales daca nu avem nimic in comun. Asta ma poate afecta la locul de munca sau in zona sociala, incerc zi de zi sa ies din zona de comfort dar anxietatea aia se intensifica tot mai tare, ies cu un grup de prieteni, nu ma pot distra ca ma gandesc la ce urmeaza sa spun, ies in club, nu pot sa ma bucur ca ma gandesc la chestia asta si ma afecteaza foarte mult si sta in calea fericirii mele, pentru ca trebuie sa traiesc cu asta zi de zi. Nu stiu daca mai există persoane ca mine dar sper din suflet sa puteti sa-mi oferiți un sfat. In afara de a merge la pshiolog, pentru ca o sa apelez la el doar cand sunt in apogeul disperării, desi nu mai e mult. Oare este anxietate sociala? Oare se poate trata? Trebuie să mă accept asa cum sunt? Sau sa incerc incontinuare sa ma schimb? Va rog ajutați-ma

Da, intr adevar, imi e teama ca ce spun eu e neinteresant sau ciudat, si ma simt extrem de epuizata dupa o conversatie, ca imi vine sa ma arunc in pat sa nu mai practic lucru asta a 2 a oara, si e o povara pentru mine ca sunt constienta ca trebuie sa traiesc asa. Chestia cu intrebarile m-am documentat si eu despre asta, dar daca persoana imi oferă anumite informații la care nu am ce intrebari sa pun? Mereu am incercat sa fiu persoana aia care pune intrebari, care incearca sa tina atmosfera cat mai placuta, dar uneori imi e atat de greu daca cel cu care vorbesc pare sa fie neinteresat de ce spun eu, sau de intrebarile mele, mereu sunt întreruptă si ma exasperează. Uneori chiar prefer sa las lucrurile asa, si sa ma accept asa cum sunt, sa gasesc persoane cu care sa ma inteleg exact asa cum sunt eu, si sa nu mi mai fac griji de ce spune lumea, pana la urma, nu sunt singura cu problema asta. Desi majoritatea oamenilor imi spun ca vorbesc mult si prost, da, vorbesc mult si prost ca sa nu fiu eu aia care vorbeste puțin, mai ales ca eu sunt aia careia ii place sa fie in centru atenției. E un paradox cu care ma confrunt, vreau sa fiu prietenoasa si sociabilă cu toata lumea, da in aceelasi timp ii evit cat se poate.

Răspunde

Raportează

Evaluează

Observa-i pe altii, fii atenta la conversatiile lor si ai sa descoperi ca ei nu spun nimic extrem de interesant sau iesit din comun.E posibil sa ai o poveste in capul tau care iti spune ca trebuie sa spui ceva iesit din comun sau sa comunici intr-un fel anume ca sa mentii conversatia cu cineva sau ca cealalta persoana sa te considere interesanta.Cunosti motivul pentru care ai inceput sa ai problema asta? ce s-a intamplat acum 3 ani? Nu cred ca spui lucruri ciudate(cel putin in majoritatea timpului), e alta poveste pe care ti-o spui.Nici nu cred ca poti sa imi dai exemplu de un lucru ciudat pe care l-ai spui.De foarte multe ori, mintea ta iti joaca feste si predictiile ei sunt gresite.Alta minciuna pe care ti-o spui este ca esti constienta ca trebuie sa traiesti asa.
Nu trebuie sa traiesti asa,nu e ca si cum cineva ti-a dat o sentinta pe viata:,,De acum inainte,pentru restul vietii tale,nu vei putea sa mentii usor o conversatie si te vei simti inconfortabil inainte,in timpul sau dupa o conversatie''. Afirmatiile de genul: Nu voi putea niciodata sa fiu,nu voi putea niciodata sa fac,nu sunt capabil de,este imposibil pentru mine sa,iti dau semnificatie, te fac sa te simti special intr-un mod ciudat, te alina.Din aceasta cauza le folosesti, n-am dreptate? Este posibil sa ai anxietate sociala din moment ce spui ca te simti extrem de epuizata dupa o conversatie si ca iti vine sa te arunci in pat dupa.
,, Daca persoana imi ofera anumite informatii la care nu am ce intrebari sa pun?".Am ras la faza asta. Uneori minte noastra isi imagineaza cele mai dezastruoase scenarii, se intampla deseori persoanelor care au anxietate.Mereu poti sa intrebi ceva insa daca nu iti vine nimic in minte, poti sa adaugi un comentariu legat de ceea ce a spus sau poti sa repeti o secventa sau un cuvant pe care l-a spus, pe un ton curios sau socat.De exemplu:
-Am asteptat 4 ore la coada.
-4 ore!?
Nu trebuie sa pui o intrebare elaborata ci poate fi foarte banala, nu trebuie sa aiba legatura cu subiectul si ai dreptul sa schimbi subiectul cand vrei tu, daca acesta nu te fascineaza.Si nu e nicio problema daca nu ai o conversatie fluenta cu fiecare persoana pe care o intalnesti, nu orice discutie trebuie sa fie aprinsa, nu orice persoana te intereseaza.Cumva atunci cand interactionezi cu altii,incerci sa aprobi ceea ce zic sau eviti sa le pui intrebari dificile? sau incerci sa nu îi faci cumva sa se simta inconfortabil? Ce ganduri automate ai inainte de o conversatie,in timpul si dupa ea? incearca sa le recunosti,si ce emotii? In cazul in care esti intrerupta,o solutie buna este sa ridici putin volumul si sa spui:,,N-am terminat" sau,,Stai putin, n-am terminat". Daca persoana cu care vorbesti te intrerupe incontinuu, e un semn ca nu te respecta si nu are rost sa mai conversezi cu acea persoana. Daca esti intrerupta intr-o discutie de grup, ai putea sa procedezi cum ti-am spus eu, iar daca esti intrerupta in continuare, poti sa îi spui persoanei respective ca te-a deranjat acest lucru.Acceptarea de sine nu exclude imbunatatirea abilitatilor sociale, este posibil sa ai anxietate sociala si nu trebuie sa accepti acest lucru.Este ca si cum ai accepta sa suferi de o boala pe care o poti trata.De cand ti se spune ca vorbesti mult si prost? daca a inceput sa ti se spuna chestia asta de cand ai luat o,, decizie'' sa fi mai vorbareata, eu zic sa nu îi ei in seama si sa continui sa spui ceea ce vrei.Mereu cand iei o decizie sa faci un lucru nou, nu ai sa fi foarte buna la el din prima, s-ar putea sa exagerezi uneori si sa ai momente mai jenante.Dar mai bine ai aceste momente decat sa ramai cum erai tu inainte.Si nu trebuie sa fi o persoana foarte vorbareata ca sa ai valoare, nu trebuie sa fi asa tot timpul si incearca ca ceea ce spui tu sa reflecte gandurile tale autentice, nu ceea ce vor altii sa auda. Evident, nu trebuie sa spui tot ce gandesti si nu trebuie ca intotdeauna sa reusesti sa iti spui parerea sincera.Nu esti un robot.Nu trebuie nici sa fi prietenoasa si sociabila cu toata lumea,este greu si nu ai de ce sa faci asta.
Ai auzit vreodata de conceptul de,, nice person"? O nice person este o persoana care se comporta asa cum crede ca vor altii, spune ce crede ca altii vor sa auda, incearca sa nu îi raneasca pe altii si sa îi puna pe primul loc, de multe ori nu isi exprima dorintele deoarece crede ca aceste nu sunt importante, evita sa aiba discutii aprinse cu altii sau sa îi critice.Nu cred neaparat ca faci toate lucrurile astea ci este posibil sa te regasesti in aceasta situatie.Iti recomand o carte pe aceasta tema, se numeste,, Not Nice" si o poti gasi aici https://www.scribd.com/......ying-no.Te poate ajuta pe partea de comunicare, poate iti elimina anumite bariere.O carte excelenta care te poate ajuta sa dobandesti mai multa incredere in sine o gasesti aici: https://www.scribd.com/......PsyD.Cauta pe internet cum sa descarci gratis de pe scribd sau iti spun eu daca nu reusesti.Intra si pe acel canal de Youtube pe care ti l-am dat in comentariul anterior, te poate ajuta foarte mult.
Schimbarile nu apar pocnind din degete si din pacate o formula magica nu exista, nu o sa iti ia foarte mult sa citesti acele carti, daca chiar te intereseaza.
Cum anume eviti oamenii?

Răspunde

Raportează

Evaluează

Ii evit atunci cand sunt invitata la o plimbare, in oras, etc, si caut diferite motive sa nu ma duc, Desi o parte din mine spune: "du-te tu, nu fii proasta", dar cealalta parte nu ma lasa ca e conștientă ca nu o sa ma simt confortabil, si incerc sa evit conversatiile cu alti oameni. In orice caz, iti Multumesc din suflet ca ti ai rupt o parte din timpul tau să-mi oferi un sprijin, chiar m-ai facut sa-mi pun anumite intrebari, pozitive desigur.

Răspunde

Raportează

Evaluează

Solutia este sa mergi unde esti invitata si sa iti exersezi abilitatile de comunicare cu persoanele de acolo, chiar daca este inconfortabil. Daca eviti o problema, crezi ca se rezolva de la sine? nu, se agraveaza.Autorul cartilor pe care ti le-am trimis precum si cel care detine acel canal de Youtube este un doctor in psihologie.Acesta spune ca elementul cheie pentru combaterea anxietatii precum si pentru a deveni mai confident este discomfortul.Cu cat practici un lucru mai mult, cu cat te simti mai confortabil facandu-l.Aminteste-ti de ceea ce ti-am spus eu si poate arunci un ochi si pe sursele pe care ti le-am trimis, te-ar ajuta mult.

Răspunde

Raportează

Evaluează

Crezi ca ar fi ok sa ma gandesc la subiectele pe care le vorbesc de dinainte sau sa las totul sa vina de la sine?

Răspunde

Raportează

Evaluează

Daca ar fi un interviu de angaraje, poate, insa nu cred ca iti va merge prea bine daca vei rula un script cu subiecte de discutie in capul tau.A te gandi dinainte la ce subiecte sa abordezi seamana putin cu overthinking.Inca ceva, cand eviti ceva pe termen scurt, eviti discomfortul pe moment dar te alegi cu discomfortul pe termen lung.La psiholog nu ar trebui sa mergi doar in ultima instanta ci si acum, daca esti la facultate, s-ar putea sa poti merge la psihologul facultatii pe gratis.

Răspunde

Raportează

Evaluează

Ai dreptate, sunt mega overthinker, iau toate chestiutele nesemnificative si le intorc pe toate partile, e oribil

Răspunde

Raportează

Evaluează

Trece in timp, asta daca iei atitudine.

Răspunde

Raportează

Evaluează