In timp ce vorbim ar trebui sa facem si pauze in care sa inspiram si sa expiram fiindca cutia noastra toracica are nevoie de aceste exercitii. Apoi acolo mai ramane putin aer, care trebuie mereu improspatat, sangele trebuie oxigenat, inima trebuie sa pulseze, sistole, diastole, deci daca povestesti ceva trist, de ex., asta se va simti pana in interiorul tau cel mai profund; la fel si pentru alte sentimente. Stai intr-o pozitie corecta, favorizatoare organelor sa functioneze, respira normal, profund, bea lichide in timpul povestirii ca sa nu ti se usuce buzele si ca sa faci si pauze scurte, relaxeaza-te intr-o pozitie comoda si savureaza din cand in cand cate o bomboana cu menta; ea iti va reimprospata respiratia si va elibera caile respiratorii in asa fel incat vei primi aer suficient. Numai bine!
Asta păţeşte oricine, am păţit ieri, nu e nimic grav, dmne te sperii dintr-o prostie.