As dori sa slabesc cateva kilograme - in jur de 7. Am 1.69 si vreo 63/64 de kilograme. Am inteles ca greutatea mea ideala ar fi undeva la 57kg, dar nu m-ar deranja deloc sa ajung la 55kg din nou (reusisem sa slabesc acum 2 veri si am ajuns chiar la 53 kg chiar daca telul initial mi-a fost 55kg, insa cu cat ma apropi mai tare de 20 de ani, parca metabolismul meu e din ce in ce mai lent). Vreau sa ma apuc de sala, dar problema mea e cu mancatul si bautul de apa.
In primul rand, cum as putea sa ma fac sa beau mai multa apa? Beau in jur de 1l-1.5l in cel mai bun caz si asta daca e ft cald.
In al doilea rand, ce asocieri/retete imi recomandati si ce imi recomandati pentru cina, mai ales? De cand s-a incalzit mananc mai usor, mai multe verdeturi, insa nu e destul si de multe ori, cum ma culc tarziu, simt nevoia sa mananc/rontai ceva. Ce as putea sa fac?
Da, sunt bautoare de sucuri, le-am redus semnificativ, insa inca mai poftesc din cand in cand (mai des fata de cat ar trebui), de asemenea, fast-foodul e foarte rar in alimentatia mea, salatele nu le mananc cu dressinguri, cartofi rar si putin, de potfa, paine ft rar si am redus portiile (imi pun in farfurii mici - nu cele de cafea, ci cele de aperitiv cred ca sunt) si uleiul sau grasimile in alimentatie imi sun destul de rare.
Mentionez ca sunt studenta, am job si nu am mult timp de stat la oale...
Aveti alte sfaturi? Le primesc cu inima deschisa. Va multumesc anticipat! 
Ordonare:
După relevanţă
De ce va ganditi la mancare cand vreti sa slabiti? eu de cand am redus mancarea am slabit
Răspunde
Pentru ca nu fac asocierile bine. Mi s-a reprosat in dese cazuri ca nu combin alimentele corect si pentru ca suntem oameni si trebuie sa mancam. Ce inseamna la tine redus mancarea? Adica mancat rar? Mananc o data, maxim de 2 ori pe zi si nu am slabit mare lucru. Vreau sa slabesc sanatos, nu sa fac foamnea. Am facut acum 5 ani si inca mai simt repercursiunile.
E normal sa te gandesti la mancare in primul rand cand vrei sa slabesti. Trebuie sa vezi ce faci gresit si apoi sa corectezi. E ca si cum i-ai cere unei masini sa mearga fara combustibil. Ca oameni, ne luam "combustibilul" din ce mancam 
Răspunde Eu nu ma gandesc la mancare si la a manca mai putin, in scimb manc de toate, cand aveam restrictii mancam mai mult, aleg intre, de exemplu o punga de napolitane are 500 de calorii vs o ciocoalata 500 de calorii nu le pot avea pe ambele asa ca aleg doar una, evitarea calorilor e solutia, ca apoi iar vei manca si te vei ingrasa, cantarestete zilnic, scrie intr-un jurnal tot ce manci
Dulciuri nici nu prea mananc. Daca mananc 2-5 (max) biscuiti cu crema, putina ciocolata din cand in cand (niciodata una intreaga). Chestia cu caloriile e ok, daca stii valorile mancarurilor. sau ajuta oare un cantar sa imi cantaresc fiecare masa si in functie de asta le pot calcula?
E important sa stii calorile lor, cantarirea unui aliment nu determina calorile, un 1 kg de carne nu este acelasi ca 1kg de grasimi, organismul arde astfel ceea ce manci
1.carbohidrati sunt energia organismului, doar cand manci mult se converteste in grasimi
2, proteinele se folosesc pentru celule nu ca energie doar in cazuri rare, de asta e bine sa ai o dieta bogata in carne la inceput de dieta
3, grasimile se depun direct pe burtica, ele sunt folosite de organism cand numai ai carbo in organism
asta nu asta inseamna sa evitam grasimile si ele sunt extrem de importante organismului sau carbo sau proteinele, nimic nu ingrasa, cei extra ingrasa indiferent de ceea ce manci
-glucidele au cam 4 Cal/g
-proteinele au in jur de 4 Cal/g
-alcoolul are aprox. 7 Cal/g
-grasimile furnizeaza cam 9 Cal/g
-1 g de glicogen este stocat impreuna cu 2-4 g de apa
-1 g grasime este stocat impreuna cu 0.15 g de apa
Pe parcursul evolutiei noastre, selectia naturala a facut ca cei mai adaptati mediului sa supravietuiasca si sa-si transmita genele mai departe. Fie prin selectia sexuala, fie prin mutatii genetice intamplatoare, anumiti indivizi au capatat anumite caracteristici genetice care i-au facut mai bine adaptati supravietuirii intr-un anumit mediu si la numite conditii de viata. Ei au supravietuit si au transmis acele gene mai departe, pe cand ceilalti mai putin adaptati au avut o sansa mai redusa de supravietuire si linia lor genetica s-a transmis intr-o masura mai mica.
Cu siguranta ca una din caracteristicele foarte importante de-a lungul evolutiei, a fost aceea de a putea acumula cu usurinta un exces de energie care sa poata sa fie folosit in timpul periodelor de foamete sau cand resursele erau foarte limitate. Indivizii cu aceste caracteristici au supravietuit si au transmis mai departe aceasta mostenire genetica, insa ceilalti care erau rezistenti la acasta acumulare de energie au avut sanse mai mici de supravietuire, intrucat resursele lor limitate se terminau inaintea celorlalti, prin urmare si zestrea lor genetica nu mai apuca sa fie transmisa mai departe.
Persoanele care astazi se ingrasa foarte usor au fost norocosii acelor vremuri, iar cei care se ingrasa greu in zilele noastre au fost fost cei mai putin norocosi atunci. De aceea astazi sunt mai numerosi cei cu tendinta de ingrasare, sunt aceia care au fost mai bine adaptati si au supravietuit, iar minoritarii sunt cei care sunt rezistenti la ingrasare, adica cei care au avut o sansa mai redusa de supravietuire si de aceea si-au transmis genele intr-un numar mai mic. In zilele noastre, datorita abundentei resurselor alimentare, acei norocosi ai vremurilor trecute, datorita usurintei cu care acumuleaza excesul de energie au devenit ghnionistii lumii moderne, iar aceia care abia au supravietuit acelor vremuri au devenit cei feriti de obezitate si de bolile lumii moderne asociate acesteia.
Acum sa vedem de ce totusi evolutia a favorizat acumularea acelui exces de energie sub forma de grasime si nu sub forma de glicogen. Ce s-a intamplat in corpul uman, atunci cand s-au consumat concomitent si carbohidrati si grasimi. Din punct de vedere fizilogic au fost favorizate acele mecanisme capabile sa ofere un avantaj de supavietuire. In acesata privinta corpul uman s-a vazut in fata urmatoarei dileme: sa foloseasca carbohidratii si sa depoziteze grasimile sau sa foloseasca grasimile si sa depoziteze carbohidratii.
Este evident ca evolutia a preferat prima situatie. Dar de ce? Pentru ca acest lucru a insemnat un avantaj metabolic, concretizat intr-un avantaj de adaptare si supravietuire. Corpul prefera sa stocheze excesul de energie sub forma de grasime, pentru ca la masa egala grasimea furnizeaza mai multa energie, vitala in caz de lipsa de resurse. 1 kg de glicogen ar fi furnizat 4000 de Cal, pe cand 1 kg de grasime furnizeaza 7700 de Cal (grasimea este stocata in tesutul adipos cu putina apa, 1 kg de tesut adipos are 85-86 % grasime pura si 14-15 % apa).
Un al doilea avantaj il reprezinta greutatea redusa al stocarii sub forma de grasime. 1 kg de grasime pura necesita in jur de 150-160 g de apa, deci cam 1160 g in total, furnizand 9000 Cal. pentru supravietuire. 1 kg de glicogen ar fi necesitat intre 2-4 kg de apa pentru stocare, deci intre 3-5 kg in total, furnizand doar 4000 Cal, ceea ce ar fi scazut in mod substantial sansele de supravietuire, din cauza aportului mai mic de energie si din cauza greutatii suplimentare al acestui tip de stocare, care ar fi ingreunat si deplasarea, dar ar fi crescut si necesarul energetic pentru acest bagaj suplimentar. Iata de ce evolutia a favorizat depunerea excesului de energie sub forma de grasime (prin exces intelegand excesul de orice fel, proteine, glucide, lipide, dar mai ales pe acestea din urma).
Un al treilea motiv pentru care lipidele in exces sunt transformate in tesut adipos, mai usor chiar decat excesul de glucide, il constituie costul mai mic de stocare per unitate de lipide (5-10 %), fata de costul mai ridicat al stocarii glucidelor sub forma de lipide (15-25 %). Pur si simplu se pierde mai putina energie cu stocarea lipidelor din alimentatie in exces, decat cu stocarea excesului de glucide (acestea trebuie sa treaca prin transformari succesive pentru a ajunge sub forma de trigliceride), acest lucru asigurand un avantaj de supravietuire.
Este evident ca fiind preferata grasimea ca forma de stocare a excesului, raman carbohidratii ca sursa primara de energie. Trebuie precizat ca intr-o dieta normala dpdv caloric, grasimile din dieta nu ingrasa in sensul unui aport definitiv la tesutul adipos, ci doar al unui aport temporar, asta pentru soarta majoritatii grasimilor din dieta, dupa ingerare, este incorporarea in tesutul adipos. Nu exista nici o zona tampon semnificativa, in care lipidele sa fie deversate, in afara tesutului adipos. Nu se pot depune semnificativ nici in ficat, nici in muschi, ci doar in tesutul adipos. Asta nu inseamna ca ele vor ramane acolo, ci vor fi eliberate pe parcusul zilei si mai ales pe parcursul noptii si oxidate, insa arata usurinta cu care ele sunt depuse in tesutul adipos.
Spre deosebire, carbohidratii din dieta imediat dupa ingerare, urmeaza o alta soarta. Intr-o prima faza creste oxidarea lor (transformarea in energie), apoi urmeaza stocarea lor in ficat si muschi sub forma de glicogen. In caz de exces caloric carbohidratii nu sunt transformati in grasime pana nu sunt saturate depozitele de glicogen.
Proteinele sunt folosite pentru satisfacerea nevoilor structurale ale organismului (tesut muscular, hormoni, enzime, neurotransmitatori etc), in caz de deficit caloric ele pot fi folosite drept combustibil.
Alcoolul este degradat pentru a se inlatura compusii toxici si in acest proces se genereaza energie.
Ordinea in care sunt oxidati acesti nutrienti: alcoolul este prioritar pentru ca este toxic si trebuie eliminat rapid, carbohidratii si proteinele urmeaza, primii furnizand energie si proteinele indeplinind un rol structural, grasimile sunt si ele folosite intr-o mica masura pentru nevoile imediate de energie, insa cea mai mare parte iau drumul tesutului adipos.
Exista un ciclu neintrerupt de producere, stocare si reciclare a combustibililor in organism. De pilda tesutul adipos elibereaza acizi grasi care intra in circuitul sanguin, sunt extrasi de acolo de celule, tesuturi, organe pentru nevoile lor energetice, restul sunt reesterificati in trigliceride si ajung in tesutul adipos, apoi ciclul se reia. Glucoza este produsa prin gluconeogeneza, este folosita de organe, tesuturi, produsii secundari precum piruvatul si lactatul sunt reciclati in ficat, unde se produce din nou glucoza si ciclul se reia.
Dupa o masa bogata in carbohidrati, creste glicemia, se elibereaza insulina care are urmatoarele efecte:
-stimuleaza secretia de LPL (lipoprotein lipaza)
-stimuleaza lipogeneza
-stimuleaza glicogeneza
-stimuleaza glicoliza
-stimuleaza absorbtia de lipide, proteine si glucide de catre tesuturi
-inhiba HSL (human sensitive lipase)
-inhiba lipoliza
-inhiba glicogenoliza
-inhiba gluconeogeneza
Explicatie: cand in sange este prezent din abundenta un combustibil (glucoza), corpul n-are nici un motiv sa mai foloseasca celalalt combustibil (acizii grasi), de aceea inhiba eliberarea de acizi grasi din tesutul adipos si stimuleaza incorporarea celor existenti (din dieta sau eliberati anterior din tesutul adipos) in tesutul gras. De aceea stimuleaza LPL care are rolul de desface trigliceridele in acizi grasi, pentru ca ei sa poata patrunde in celulele adipoase si inhiba HSL care are rolul de a desface trigliceridele din tesutul gras.
Pentru ca este o abundenta de glucoza, corpul stimuleaza arderea ei (glicoliza) si de asemenea stimuleaza depunerea ei sub forma de glicogen (glicogeneza). Pe de alta parte nemaiavand nevoie de combustibil suplimentar, inhiba eliberarea de acizi grasi (lipoliza), inhiba formarea de combustibil nou (gluconeogeneza) si inhiba de asemenea si eliberarea de combustibil existent (glicogenoliza, adica desfacerea glicogenului pentru a forma glucoza).
Dupa cum se observa corpul are o logica a lui, care se circumscrie unei functionari rationale si nu este nimic anormal sau daunator in efectele insulinei, asa cum o prezinta Gary Taubes. Ce trebuie retinut este ca, in ciuda ideilor propagate de Taubes & Co, aceste efecte sunt limitate in timp, nu sunt permanente asa cum lasa acesta sa se inteleaga. De asemenea efectul inhibitor nu este absolut, ci chiar si asa ciclul de eliberare si resterificare continua, el nu se opreste niciodata, insa e adevarat la niveluri mult mai mici. Dar acest efect inhibitor actioneaza postprandial (adica dupa masa), in jur de 3 h, dupa care nivelul insulinei revine la normal si toate aceste cicluri de eliberare, oxidare si depozitare a acizilor grasi din si inspre tesutul adipos se reiau. La fel si cu glucoza. Practic daca calculam ca intre mese exista o fereastra de vreo 6 h, rezulta ca cel putin 6 h exista intre cele 3 mese principale, perioada in care insulina este la un nivel normal si oxidarea grasimilor continua fara probleme. Daca adaugam si perioada noptii in care se ard majoritar acizi grasi (8-10 h), rezulta o perioada suficient de mare pentru oxidarea grasimilor. La toate acestea se adauga faptul ca in final procesul de slabire si ingrasare este guvernat de legile fizicii, de necesarul si de cheltuiala energetica a organismului.
Acum sa vedem cum functioneaza bizara logica a celor care neaga caracterul stiintific al teoriei balantei calorice. Taubes este atat de confuz in cartile sale incat afirma intr-o parte ca aceasta este adevarata, iar in alta parte ca nu conteaza, doar carbohidratii conteaza. Sa presupunem ca o persoana are nevoie de 2500 Cal /zi si urmeaza o dieta hipocalorica de 2000 de Cal/zi, dar high carb 60%. Respectiva persoana are un deficit de 500 Cal/zi, conform teoriei ea va slabi, insa conform lui Taubes ea se va ingrasa. Intrebare de unde provine excesul necesar ingrasarii cand persoana este in deficit? Se creeaza energie din nimic? E ca si cum ai avea o plasa de 2 kg de cartofi, scoti unul si plasa va cantari 3 kg. E absurd! Se incalca prima lege a termodinamicii!
Sa presupunem acum ca o persoana consuma o dieta high fat 60%, de 3000 de Cal/zi, cu 500 de Cal peste nevoile sale zilnice. Conform teoriei se va ingrasa, conform lui Taubes ea va slabi, pentru ca nu este stimulata insulina si acizii grasi vor fi mobilizati din tesutul adipos. Cum se produce deficitul in conditiile in care in corp intra mai multe calorii decat ies? E ca si cum ai avea o plasa de cartofi de 2 kg, mai adaugi un kg si plasa va cantari 1 kg! Dispare energia in neant? Din nou absurd!
In dietele tipice occidentale (aprox. 3000 Cal, 50% glucide) se consuma cam 400g glucide pe zi, insuficient pentru saturarea rezervelor de glicogen (estimate la 500g glicogen, insa ultimele cercetari arata ca ele pot creste pana la 700-800g in caz de consum crescut de glucide), de unde rezulta ca ingrasarea se produce cel mai probabil din cauza excesului de grasimi, care nu vor mai fi oxidate din cauza depasirii balantei calorice si a scaderii cheltuielilor energetice (persoanele supaponderale fac in general mai putina miscare), de asemenea conteaza si faptul ca homeostaza lipidelor nu este reglata la fel de precis ca in cazul proteinelor si glucidelor.
Trebuie precizat ca nici un macronutrient (lipide, glucide, proteine) nu ingrasa in sine. Doar excesul ingrasa, indiferent de sursa lui. Intr-o dieta in balanta calorica, nici lipidele si nici glucidele nu ingrasa indiferent de proportia lor, ci numai excesul lor. O persoana poate urma o dieta low carb sau high carb si nu se va ingrasa daca se afla in balanta calorica (calories IN=calories OUT), daca e in balanta pozitiva se va ingrasa si daca este in balanta negativa va slabi. Caloriile conteaza pana la urma, in ciuda a ceea ce a spus Taubes, insa nu sunt singurele elemente ale ecuatiei. Obezitatea este un fenomen complex si Taubes l-a redus in mod simplist (ignorand multi factori sau negand alte cauze) la consumul de carbohidrati. In ipoteza sa reductionista GLUCIDE - INSULINA - OBEZITATE, Taubes a indus o serie de idei false in mintea cititorilor sai cu privire la cercetarea stiintifica, prezentand-o ca fiind preocupata de calorii si nimic mai mult. Dar voi dezvolta subiectul acesta intr-o postare viitoare.
Taubes a folosit in sprijinul ipotezei sale si statisticele, pentru a demonstra ca obezitatea este produsa de consumul de carbohidrati. Practic a folosit metoda utilizata si in studiile epidemiologice: a corelat rata obezitatii cu cresterea consumului de glucide si a formulat o ipoteza. Sa reamintim 2 principii de la care a plecat Taubes:
-epidemiologia este pseudostiinta (Science, Pseudoscience, Nutritional Epidemiology, and Meat)
-cercetatorul trebuie sa fie obiectiv si sa nu foloseasca doar dovezile care-i sustin ipotezele de lucru (Good Calorie, Bad Calories)
Acum dupa cum vedem Taubes si-a incalcat deja unul din principiile sale metodologice, desi considera epidemiologia pseudostiinta si ignora concluziile sale atunci cand nu-i sustin lui cauza, foloseste cu sarg corelatiile statistice cand acestea ii confirma teoriile. Dar oare i le confirma? Si oare este Taubes obiectiv cand le analizeaza? Sa vedem!
Taubes foloseste studiile NHANES din 1970 pana in 2000. Aceste studii se bazeaza pe chestionare completate de cateva mii de oameni din diverse categorii sociale si pe baza lor se extrapoleaza consumul la intreaga populatie. Taubes relateaza corect ca intre acesti ani a crescut numarul de calorii consumate, a crescut numarul de calorii provenite din carbohidrati si a scazut numarul de calorii furnizate de lipide pentru barbati, dar a crescut in randul femeilor. Acum Taubes considera ca exista 2 variabile in ecuatie: caloriile si carbohidratii. El considera ca ar fi incorect sa gasim drept cauza a obezitatii excesul de calorii si sa omitem excesul de glucide drept cauza. El comite eroarea de a considera CICO (calories in, calories out) ca fiind o "ipoteza", care trebuie pusa pe picior de egalitate cu ipoteza "carbohidratii ingrasa". Aici el presupune ca aceasta ipoteza (a glucidelor care ingrasa) este netestata si deci concluziile ar fi pripite. Este un argument nevalid pentru ca ipoteza a fost testata si s-a dovedit a fi falsa. Ingrasarea variaza doar cu variatia caloriilor si nu cu variatia macronutrientilor din dieta. Asta nu inseamna ca macronutrientii sunt total irelevanti, ci doar ca nu sunt absolut determinanti in obezitate, caloriile sunt determinante. CICO este o teorie demonstrata stiintific prin numeroase experimente. Apoi Taubes ignora si alte surse de informatii care contrazic ipoteza sa. USDA are o estimare a consumului bazata pe productia, rezervele, exportul, importul de alimente (cu date chiar de la inceputul secolului) si arata ca din 1970 pana in 2000 au crescut caloriile, glucidele, lipidele si proteinele din dieta.
Attached File Evolutie dieta.png 18.71K 21 downloads
Este interesant ca la inceputul secolului se consumau la fel de multi carbohidrati (si intr-o proportie mai mare din dieta) ca si in zilele noastre si totusi rata obezitatii era foarte mica. De ce atunci carbohidratii nu produceau obezitate si acum produc? O posibila explicatie (factorii determinanti sunt mult mai numerosi) ar fi aceasta: atunci se consumau mai putine calorii si cheltuiala energetica a organismului era mai mare (cei mai multi oameni munceau la inceputul secolului in industrie, constructii si agricultura), pe cand la sfarsitul secolului se consuma mai multe calorii si se cheltuie mai putina energie (structura ocupationala s-a schimbat, cei mai multi oameni lucreaza in vanzari, servicii si management, a scazut numarul celor din agricultura si industrie datorita mecanizarii si robotizarii).
Taubes demonstreaza inca o data ca este partinitor in privinta selectiei datelor, le interpreteaza gresit si isi incalca chiar propriile principii metodologice (parca studiile statistice si epidemiologice erau pseudostiinta!, cum ramane cu "correlation does not imply causation")
Iata inca un studiu care demonstreaza ca ceea ce este determinant in privinta ingrasarii este excesul caloric si nu proportia nutrientilor:
Energy intake required to maintain body weight is not affected by wide variation in diet composition
Persoanele testate au fost internate in clinica pe toata durata studiului. Pe parcusul catorva saptamani li s-au administrat diete cu continut variabil de grasimi si carbohidrati variind de la 85% carbohidrati si 0% grasimi, pana la 70% grasimi si 15% carbohidrati. Caloriile au fost mentinute pentru a asigura o balanta energetica, proteinele la 15%.
Indiferent de dieta persoanele nu s-au ingrasat si nici nu au slabit, cu toate ca macronutrientii au variat enorm. Conform ipotezei lui Taubes personele care au consumat diete bogate in glucide ar fi trebuit sa se ingrase, iar cele care au avut o dieta bogata in lipide (practic o dieta keto) ar fi trebuit sa slabeasca (unele persoane erau supraponderale). Acest lucru nu s-a intamplat. Practic inca un studiu clinic care contrazice teoria lui Taubes.
Probabil primul studiu din lume care a masurat direct (prin metoda izotopilor stabili) importanta cantitativa a DNL (transformarea glucidelor in lipide):
Measurement of de novo hepatic lipogenesis in humans using stable isotopes
Subiectilor au consumat cantitati importante de carbohidrati (260-380g) sub 3 forme: intravenos (glucoza), formule lichide sau alimente solide (75% glucide). Concluzia:
Citat
Our results demonstrate clearly that de novo lipogenesis is in fact a quantitatively minor pathway under nonoverfed conditions in normal men. This is the first direct measurement of de novo lipogenesis in humans of which we are aware. It should be noted that these subjects were receiving significant carbohydrate loads (7-10 mg/kg per min for 9 h or 3.5 g/kg as a meal). However, they were not chronically overfed or obese and they had fasted from 8:00 p.m. the prior evening. These are fairly lifelike fasting and feeding conditions. Under such conditions, it is likely that most circulating and adipocyte fat is ultimately derived from dietary sources other than glucose (i.e., fatty acids, perhaps ethanol). This conclusion is congruent with prior inferences based on adipocyte fatty acid analysis, in vitro biosynthetic studies, and in vivo indirect calorimetry.
Si inca un studiu care arata ca sarmanii carbohidrati sunt inofensivi:
Absence of diabetes in a rural West African population with a high carbohydrate/cassava diet
Studiu efectuat pe 99% din populatia unui sat din Africa de Vest (1028 persoane) si pe 12.4% din populatia altui sat (353), in vederea depistarii diabetului. Dieta traditionala consta in principal in carbohidrati 84% (in special casava). Nici o persoana investigata nu a fost depistata cu diabet, nivelul glucozei era normal si BMI era 20.2 la barbati si 20.7 la femei.
Hmm... carbohidratii astia africani inca n-au auzit de Gary Taubes!
Interesant de urmarit populatiile cu cea mai mica rata o obezitatii din lume si consumul de carbohidrati
Obesity - adult prevalence rate
Contribution of Carbohydrates in Total Dietary Consumption
Vietnam 0.5% rata obezitatii 70% carbo
Laos 1.2% 76%
Madagascar 2.1 78%
Indonezia 2.4% 73%
China 2.9% 61%
Japonia 3.1% 58%
Corea de Sud 3.2% 63%
Statele Unite 33.9% 49%
Arabia Saudita 35.6% 64%
Egipt 30.3% 73%
Dupa cum se observa carbohidratii nu reprezinta un factor de predictibilitate a obezitatii, unele populatii au cea mai mare parte din dieta formata din glucide si rate extrem de mici de obezitate, iar altele au rate extrem de mari de obezitate si un consum mare de glucide. Daca se coreleaza obezitatea cu aportul caloric(si cu cheltuiala energetica), atunci obezitatea nu mai este un mister.
Daily Calorie Intake Per Capita
·
https://www.sciencedaily.com/releas…/2018/…/180226085658.htm
dieta lacto-ovo-vegetariene și dieta mediteraneană sunt la fel de eficiente în reducerea factorilor de risc cardiovascular. Ambele diete au redus grăsimea corporală și greutatea totală cu aceeași cantitate. Cei de pe colesterolul dietetic în cei din dieta mediteraneană.
Consumul unei diete pe bază de plante are ca rezultat un mediu mai durabil și reduce emisiile de gaze cu efect de seră, îmbunătățind în același timp longevitatea, potrivit noilor cercetări. Pe baza constatărilor care au identificat sistemele alimentare ca fiind un contribuitor semnificativ la încălzirea globală, studiul se axează pe modelele dietetice ale vegetarienilor, semi-vegetarienilor și non-vegetarieni pentru a cuantifica și compara emisiile de gaze cu efect de seră, precum și pentru a evalua mortalitatea totală.
suntem ceea ce mancam", oamenii de stiinta au descoperit dovezi tantalizante conform carora o dieta vegetariana a dus la o mutatie care - daca se indeparteaza de o dieta echilibrata omega-6 la omega-3 - - pot face pe oameni mai susceptibili la inflamație și prin asociere, risc crescut de boli de inimă și de cancer de colon.
O dietă vegetariană cu conținut scăzut de grăsimi este foarte eficientă în ceea ce privește cantitatea de teren necesară pentru ao susține. Dar adăugarea unor produse lactate și o cantitate limitată de carne poate crește efectiv această eficiență, sugerează noi cercetări. Această deducere rezultă din constatările noului lor studiu, care concluzionează că, dacă toată lumea din statul New York a urmat o dietă vegetariană cu conținut scăzut de grăsime, statul ar putea susține în mod direct aproape 50% mai mulți oameni, sau aproximativ 32% din populația sa, în agricultură. Cu dieta bogată în carne și lactate, statul este în măsură să susțină direct doar 22% din populația sa, spun cercetătorii.
Consumul unei diete vegetariene a fost asociat cu un risc mai mic de cancer colorectal comparativ cu nonvegetarienii într-un studiu al bărbaților și femeilor adventisti de ziua a șaptea, potrivit unui nou articol.
Riscul de spitalizare sau de deces din cauza bolilor de inima este cu 32% mai mic la vegetarieni decat cei care mananca carne si peste, potrivit unui nou studiu. Boala cardiacă este singura cauză majoră de deces în țările dezvoltate și este responsabilă pentru 65.000 de decese în fiecare an în Marea Britanie. Noile descoperiri sugereaza ca o dieta vegetariana ar putea reduce semnificativ riscul oamenilor de a suferi de boli de inima.
Daca facultatea si jobul sunt ambitia unei cariere: o sa ajungi cat un hipopotam.
Incearca sa prioritizezi necesarul unui tri decent si cauta sa faci at mai multa miscare in aer liber. Stressul este cauza multor disfunctii
In primul rand ca sa bei mai multa apa poti adauga in ea niste lamaie si/sau menta vine vara e cald si e racoritoare, de asemenea o poti indulci cu indulcitor din stevia si o sa obtii o limonada racoritoare, nu o sa mai simti nevoie de sucuri.
In al doilea rand ultima masa trebuie sa fie cu minim 3 ore inainte sa te bagi la somn. Pentru masa de seara iti recomanda o o salata cu ton(gasesti ton de calitate la lidl, in suc propriu sau ulei de masline), o alta varianta pentru cina poate fi branza de vaci cu un pic de marat sau ceapa verde daca iti place sau pur si simplu un iaurt mic grecesc e satios si bogat in proteine.
Elimina de tot pentru inceput carbohidratii si glutenul si axeaza-te pe legume si gatitul la cuptor daca ai posibilitatea.Ai luat carnea si ai bagat-o la cuptor, nu trebuie sa ai grija ei.
Iar daca ai timp sa stai pe TPU si pe Facebook ai timp si sa gatesti daca intr-adevar vrei sa slabesti.
Sa nu uitam de miscare nimeni nu slabeste daca sta pe scaun, s-a incalzit iesi la alergat daca nu ai timp si bani de sala. Succes.
Ziceam ca nu am timp sa stau 4 ore/reteta, pentru ca am cautat o gramada de retete online, dar multe cereau un timp foarte lung. Evident ca gatesc cat de mult pot, pentru ca slabitul nu se face prin mancat pe-afara. Am mentionat ca urmeaza cat de curand sa ma apuc de sala, doar sa imi primesc salariul Incerc sa gatesc cat de mult la cuptor, insa incerc sa mai caut alte retete decat cele 2-3 pe care le stiu eu
Iar legat de zahar... il beau doar in cafea (si suc...), in rest ceaiuri sau limonade fara si acum beau cafeaua cu zahar pentru ca mi s-a terminat siropul de agave. Am sa incerc si stevia.
Multumesc pentru sfaturi, am sa le iau in considerare!
Incearca cafeaua fara zahar cu o lingurita de ulei cocos cand o sa ai bani e ceva deosebit 
eu nu am mai pus zahar de mult, poate uneori un pic de indulcitor din stevia cand beau mai mult de o cafea.
Carnea nu trebuie preparata prea mult, alege mereu carne slaba in general de pui, e exemplu eu iau 2 bucati de piept de pui le tai in doua le condimentez sare piper boia, eventual un pic de ulei de masline sa se amestece condimentele si sa nu fie asa sec, le pui pe o foaie de copt intr-o tava si in 30 de minute sunt gata ai facut un castron de salata si practic ai asigurat 4-5 mese
Am ulei de cocos, il folosesc pentru albirea dintilor si hidratare In general pieptul de pui il prefer si eu. Multumesc pentru sfaturi
Da e foarte bun si pentru piele, luciu de buze, etc , dar contine grasimi sanatoase. Eu il pun cafea uneori foarte putin in tigaie cand imi fac ochiuri, se zice ca e cel mai sanatos pentru prajire. Npc cu placere
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
