Alimentele ce contin vitamina A
Alimentele cu cel mai bogat continut de vitamina A sunt:
Morcovii
Cartofii dulci
Ficatul
Mango
Spanacul
Caisele
Laptele
Branza
Ouale
Sper ca te-am ajutat.
Vitamina A se găsește în mod natural în alimentele de origine animală: ouă, ficat, pește gras (hering, anșoa, macrou), lapte integral și produse lactate nedegresate (smântână, unt). Uleiul de ficat de cod este o sursă excelentă de vitamina A.
Provitamina A (beta caroten) este însă de origine vegetală. Legumele și fructele verzi (spanac, salata verde), galbene (lămâie, grepfruit) sau portocalii (mango, portocale, morcovi) sunt bogate în provitamina A.
Vitamina A este sensibilă la prelucrarea termică a alimentelor.
Vitamina A este o vitamina de crestere, cu importanta considerabila pentru organismele tinere. Antiinfectioasa, cu actiune asupra echilibrului "acido-bazic", vitamina A contribuie, printre altele, la nutritia cartilagelor si a oaselor, a organelor digestive, a vaselor sanguine, a mucoaselor, a tegumentelor (este un ocrotitor al epiteliilor si implicit un factor de intinerire).
Efectele ei care reglementeaza somnul si tensiunea arteriala sint deopotriva de retinut. Vitamina A se comporta, pe de alta parte, ca un antagonist al tiroidei si ca frenator folicular in sindromul dureros care precede menstruatiile.
Absenta Vitaminei A atrage dupa sine leziuni oculare: micsorarea acuitatii vizuale, umflarea pleoapelor cu aparitia de cruste si depilare, intarirea si opacitatea corneei, xeroftalmie, adica o oftalmie uscata, cu roseata, senzatia de durere usturatoare, putind duce la orbire.
Se mai observa, in plus, o oprire a cresterii si o scadere a soliditatii oaselor.
Lipsa vitaminei A provoaca deopotriva slabirea prin denutritie, o stare de oboseala, o scadere a rezistentei la infectii (gripa etc), modificari la nivelul pielii si al mucoaselor care ajung uscate, la nivelul unghiilor, care se rup usor, si al parului, care se inchide la culoare. Se constata deopotriva tulburarea menstruatiilor, cu intarirea dureroasa a sanilor, dureri abdominale, migrene, nervozitate, neliniste.
Excesul de vitamina A, poate atrage tulburari, provocand intoxicatii grave.
Principalele simptome sint: intirzierile de crestere, astenia, diversele infectii (respiratorii si digestive), tulburarile oculare, intirzierile in cicatrizarea ranilor.
Vitamina A se intilneste (in genere sub forma de provitamina A sau carotina) in majoritatea plantelor si a legumelor verzi si in numeroase fructe, mai ales in morcovi, usturoi, ceapa, rosii, frunze de spanac, piersica, aguda, castane, in banana, in nap, in ananas, cereale, coacaze, zmeura, dude, caise, lamii, portocale, sau maces, in fructe oleaginoase (si in uleiuri vegetale).
Vitamina A este la fel de abundenta in boabele de griu, in galbenusul de ou, in laptele integral, in smintina, in unt, in ficat de peste (ulei de ficat de morun).
La copii, folosirea exclusiva a laptelui smantinit, a celui fiert in clocot, a fainilor rafinate atrage, in genere, tulburari grave de avitaminoza A.
Adultii supusi la regimuri stricte (fara grasimi, legume verzi, oua) ii duc in general lipsa. O buna asimilare a vitaminei A necesita, pe de alta parte, functii hepatice si intestinale corecte.
Se evalueaza la 2 mg — doza de vitamina A necesara zilnic. 10 g de ulei de ficat de morun contin circa 2 mg si 100 g de ficat animal de la 3 la 50 mg. Morcovul contine de la 3 pina la 9 mg de caroten la 100 g, salatele de la 4 la 8 mg, macesul 5 mg.
sper ca te-am ajutat
funda?
radimna77 întreabă: