De la o vreme sunt foarte speriata de cutremure. Intr.o noapte am avut si halucinatii. Am simtit 2 cutremure desi nu o a fost niciunul. Cum pot scapa de frica si sa nu fac atacuri de panica?

Gândește-te așa: în Japonia sunt cutremure cam zilnic! Oamenii aceia se nasc, cresc și conviețuiesc cu cutremurele. Copiii sunt educați de mici cum să se comporte la un cutremur, iar pagubele sunt mereu foarte mici și în general fără victime umane.
Japonia totuși este situată într-o zonă unde pot avea loc cutremure mari (>7 grade Richter), dar la noi foarte rar depășesc 7 grade și atunci, dacă știm ce trebuie să facem și cum să ne comportăm, este foarte posibil să nu pățească nimeni nimic și doar să mai pice chestii prin casă (plasma nouă de la Altex, bibeloul de pe TV-ul din camera bunicii, dulapurile suspendate de pe pereți etc). Rar și foarte rar cutremurele sunt atât de puternice încât să aibă efecte negative de genul dărâmării clădirilor (dar chiar și atunci e bine de știut că se dărâmă doar cele șubrede). Tot ce trebuie să faci este să vorbești cu părinții să afli unde este punctul cel mai rezistent al apartamentului vostru unde să mergi dacă simți că începe să se zguduie casa. Să știi că în caz de cutremur ultimul lucru pe care trebuie să îl faci este să ieși afară pe scări! Scările sunt șubrede în cazul unui cutremur, ele neavând structură de rezistență și pică foarte ușor! Dacă deasupra patului ai un dulap suspendat, trebuie să te retragi imediat de sub el! Posibilitatea să cadă este foarte mare! Dacă ești la școală, primul lucru pe care trebuie să-l faci este să te bagi sub pupitru. Pupitrul te protejează în cazul în care ar cădea tencuială de pe tavan sau diverse obiecte. Școlile sunt totuși construite bine, rezistente. Sunt ultimele care s-ar dărâma, chiar dacă noi ne-am dori contrariul )
Prin informare adecvată și conștientizarea reală a ceea ce înseamnă de fapt cutremur, așa scapi de fobia pe care o ai! Și eu m-am speriat prin 2007-2008 parcă, la un cutremur de vreo 6 grade... Eram mică și nu mai prinsesem unul atât de mare până atunci. Tremuram și am țipat, îmi venea să plâng iar în acea noapte nu am mai putut adormi. De multe ori după aceea am simțit că s-ar mișca din nou pământul cu mine, deși era doar o reacție de la frică, așa cum pățești tu, dar după ce mi-am dat seama că mă sperii mult mai mult decât ar fi cazul și m-am informat, mi-a trecut și frica. Acum sunt calmă și știu imediat ce trebuie să fac. La ultimul cutremur de acum vreo lună - două (cel de ~5 grade) eram cu ai mei acasă și serveam un pahar de vin, iar când a început să se clatine blocul cu noi am mers la locul nostru de la structura de rezistență (unde sunt grinzile) și am glumit spunând că... oare e cutremur sau am băut noi prea mult vin? )
Liniștește-te, totul va fi ok! ^_^