Bună, povestea mea sună astfel. Totul s- a început undeva prin februarie, când mă pregăteam intensiv de examenul de bacalaureat, retrăieli, emoții și așa am ajuns la primul meu atac de panică...? (mai mult)

Question

Bună, povestea mea sună astfel. Totul s-a început undeva prin februarie, când mă pregăteam intensiv de examenul de bacalaureat, retrăieli, emoții și așa am ajuns la primul meu atac de panică într-un transport public. Ceea ce am simțit e foarte nașpa, am crezut că o să mor. Deci, după atacul acela de panică viața mea a luat o întorsătură la 360 de grade. Mereu am fost cea mai pozitivă persoană din toată compania mea de prieteni, mereu ieșeam din casă, iubeam să fac ceva și cumva să mă distrez. Dar din februarie până acum m-am confruntat cu cele mai teribile simptome care le-am simțit până acum (durere după cap, stare de rău, frică permanentă, senzație de derealizare, amețeli, senzația de câmp vizual îngust și auditiv slab, totul îmi părea nefamiliar, străin). Acum pot să zic că am trecut peste, iau deja de aproape 3 luni antidepresante, care nu îmi mai permit să am simptomele cu care mă confruntam atunci, însă m-am ales cu fel de fel de gânduri negative. Spre exemplu pot să stau intr-un loc liniștit, cu o prietenă, să comunicăm și să nu mă gândesc absolut la nimic și atunci baț și din senin îmi apare o senzație prostească de "dacă mi se va face rău așa ca înainte? Dacă nu voi putea ajunge acasă? Dacă nu voi ști drumul spre casă? Dacă voi muri aici?". Și de genul, m-am ales cu niște frici enorme, să nu trec iar prin ceea ce am trecut. Mi-e frică să mă mai urc în transporturi publice, mi-e frică să mai vorbesc ceva cu străinii, ca nu cumva să nu îmi dau seama ce vorbesc, mi-e frică să ies undeva și să nu mi se facă rău, mi-e frică să stau singură cu un copil, că am impresia că nu voi fi în stare să am grijă de el, ca îmi va fi rău și voi muri și el va rămâne singur. Am fel de fel de nebunii în cap, mi-e frică din nou să nu fac vreun atac de panică, am încetat să ies din casă, să mai comunic cu oameni, cu prieteni, în general viața mea nu este ca înainte și deja nu știu cum să o mai întorc. Vă rog am nevoie de sfaturi! Chiar sunt disperată în situația dată! A mai trecut cineva prin atacuri de panică, cum și-a refăcut viața înapoi?

trophin · Answer

360 de grade înseamnă să te întorci din punctul din care ai plecat.
 E bine sa îți fie frica pentru ca gândești altfel situațiile, nu mai faci "copilarii"
 Încearcă sa îți aduci aminte ce ți-a provocat acea stare de panica, sa numai repeți sau sa poti sa o înfrunți

Aasdfghj · Answer

Buna! Recomand sa citesti cate ceva legat de anxietate si atacuri de panica. Daca intelegi mecanismul intelegi si ca totul este in mintea ta, ca e o frica fara sens, care nu poate sa prinda realitate. Iti recomand Cum sa iti controlezi anxietatea- Bret A. Moore. Daca prietenii tai stiu despre atacurile de panica,  vorbeste cu ei, spune ce simti si roaga-i sa te ajute in momentele acelea sa iti dai seama ca nu are cum sa se intample x lucru. Aflasem ca aceste lucruri se leaga de calitatea somnului si de cat de bine de hranesti.

SasukeCS2 · Answer

Hei buna, eu merg pe teoria ca 95% din probleme de sanatate sunt cauzate de alimentatie. Uite aici un articol cu alimentele care cauzeaza anxietate si incearca sa le eviti. Articolul este in engleza (daca nu stii engleza spune-mi si o sa iti traduc eu).
www.thehealthy.com/mental-health/anxiety/foods-that-cause-anxiety/
Deasemenea poti incerca meditatia de respiratie 10-15 minute pe zi la inceputul zilei sau cand poti.