Pana la urma tot te depisteaza. Acolo se lucreaza cu arme. Nu este de gluma.
Nu cred ca accepta. Din cate stiu fac si teste psihologice si o sa-ti depisteze aceste lucruri si mai ales la cata batalie e pe academie, n-o sa accepte o tulburare de genul in locul unui om perfect sanatos mintal.
Sa zicem ca eu lucrez in zona in care patrulezi tu si tu constati ca sunt un criminal periculos care tocmai omoara pe cineva, in consecinta ma somezi si, fiindca nu raspund la somatie, ma impusti direct in cap. Dar faptele pe care mi le atribui nu sunt reale, delirezi. Delirul este tocmai aceasta confuzie intre imaginatie si realitate. Dupa cum vezi, nu ti se poate incredinta o arma de foc. Rostul neurolepticelor pe care le iei este sa tina delirul sub un oarecare control, insa nu il pot elimina. Te comporti perfect normal? Asa crezi tu. Imi pare rau. Dumnezeu sa te ajute.
Sa lasam la o parte posibilitatea comiterii unor fapte grave sub influenta delirului. Un om de o suspiciune patologica, predispus la invidie si gelozie, pe care le justifica prin orice mijloace, este cat se poate de nepotrivit pentru munca in Politie. In loc sa mergi pe pista indicata de dovezi si indicii, tu ai merge pe cea informata de suspiciune si invidie. Iar aicea nu te ajuta neurolepticele. Pana la urma, tu insuti te-ai complacut incet- incet in starea asta. Multumeste lui Dumnezeu ca poti sa inveti si sa lucrezi si gaseste un domeniu in care suspiciunea si invidia sa joace un rol cat mai mic. Dumnezeu sa te ajute.
___Enzo întreabă: