Dacă ești introvertita și vrei sa scapi de asta, trebuie sa ieși din zona ta de confort și sa începi sa socializezi, sa îți faci o prietena sau sa te integrezi cumva intr-un grup.
Legat de pesimism nu știu ce sa spun, cred ca asta vine la pachet și cu lucurile ce au mers nașpa în viata ta și care te-au făcut sa fi mereu în garda.Asa ca, scapi mai greu.
Nu iti bate capul prea tare sa te schimbi. Incearca sa descoperi lucruri noi care te fac sa zimbesti. Sau redescopera-le pe alea vechi. Si in rest, lumea e de rahat, se duce naibii toata rasa asta, dar noi oricum mai avem de stat prin zona cateva zeci de ani, deci... enjoy it while you can!
Buna.Sunt foarte multe materiale video pe care le poti asculta despre asta.Pot spune ca si eu rezonez cu ce spui, dar daca depui putin efort, la maturitate lucrurile se schimba, balanta se echilibreaza si procentul de extrovertit creste, deci nu, nu e imposibil sa te schimbi. Dar nu te astepta sa devii 100% extrovertita.
De fapt nici macar nu cred ca exista asa ceva. Fiecare din noi suntem un mix intre aceste 2 trasaturi, procentul fiind diferit in fiecare zi in functie de situatii, context, provocari etc.
Bună, incearcă sa te focusezi pe lucrurile bune si sa te gandesti doar la ceea de te face fericit(ă). Poti incerca totodata lucruri noi ca sa poți scăpa de gandurile negative...ssu mergi la un psiholog
Tinerii, in tipul adolescentei, au convingerea ca ei deja stiu cat adultii, si chiar mai mult si mai bine.
Deoarece le lipseste inca experienta de viata, se confrunta repede cu o multime de esecuri, care fac sa-si piarda increderea de sine.
In aceasta situatie, ei devin pesimiste, isi pierd increderea in propriile capacitati si ajung in depresie, deseori asociata si de anxietate.
Multi pierd complet increderea in sine in aceasta situatie.
Viata insa merge inainte si trebuie sa invatam sa facem fata provocarilor de toate zilele.
Cum putem rezolva aceste probleme?
Invatand la "Scoala vietii"!
Profesorii cei mai buni sunt chiar apropiatii nostri (fata de care ne-am revoltat inainte): parintii, bunicii, alti adulti apropiati.
Le putem intreba, le putem cere parerea, ajutorul!
Incet cu incetul, vom invata si functionarea "ca adult".
Nu degeaba, varsta majoratului s-a stabilit la 18 ani (in unele tari chiar 21). La aceea varsta, majoritatea tinerilor au invatat suficient de la Viata, sa poata faca decizii si singuri.
Problema este doar daca tanarul se incapatineaza si face totul dupa capul lui, fara sa tina cont de parerea altora!
O asemenea atitudine duce rapid la conflicte cu societatea, urmand probleme cu locul de munca, dar deseori conducand si la probleme penale, inchisoare.
Deci: intreaba mai multe persoane, trage concluzia si hotareste singur, dar in cunostinta de cauza!
Atitudinea este totul Ed.4 - Jeff Keller [ carte de citit ]
"Atitudinea este totul, schimba-ti atitudinea si iti vei schimba viata!" Succes
Din câte știu pesimismul și optimismul nu ține de temperament neapărat. Sunt și acestea predispoziții genetice și se mai formează și pe baza educației. Adică dacă părinții nu ți-au educat optimismul sau tu te-ai luptat să obți ceva de la viață și orice ai fi făcut nu ai reușit, tinzi ca adult să ți formezi o oarecare personalitate pesimistă, dar nu are nicio legătură cu introversia.
___Enzo întreabă:
dobrin1019 întreabă: