Am si eu o problema. De cand mma stiu am avut o frica neinteleasa de durere, adica nu e ca la orice om normal (ex:mi-e frica de sa-mi rup piciorul sa-mi iasa osul etc.), mie imi e frica de cam orice lucru, mi-e frica de orice tip de durere(nu pot face nici macar analize, sau vaccinuri, nici nu ma gandesc ca voi naste vreodata), nu e numai frica de durere la mine in sine care ma deranjeaza e si faptul ca atunci cand vad la altcineva sau imi povesteste cineva mi se face rau, ma ia cu frisoane, cateodata incep chiar si sa tremur. Nu stiu ce e neinregula cu mine dar vreau sa-mi revin. Prietenii imi spun ca e o fobie, desi n-am auzit de asa o fobie... Intrebarea e daca pot cumva sa scap de aceasta "fobie". Imi doresc foarte mult sa ajung chirurg, mai exact neurochirurg dar cand incep sa-mi imaginez deja mi se face rau. Va rog ajutati, nu mai stiu ce sa fac, cariera mea de chirurg e posibila? Sau trebuie sa-mi pun in frau visele? Cum scap de aceasta fobie?

Scuzati daca nu am pus la categoria potrivita.

Este o fobie relativ frecventa, mai ales ca este usor de intretinut. Se intalneste cel mai adesea la femei si mai ales la cele care sunt foarte rasfatate in copilarie si nu reusesc sa ia viata in piept. ca orice fobie poate fi invinsa cu multa vointa si indarjire si, eventual, cu ajutor de la psiholog. Sigur ca te poti face chirurg daca asta iti doresti cu adevarat, ar fi pacat sa lasi o fobie sa-ti stea in cale. Eu am depistat pe pielea mea ca a te lasa prada unei fobii denota slabiciuen de caracter si ca prin vointa iti poti invinge fobia. Nu este usor, ci extrem, extrem de greu si include multa suferinta, dar merita, fiindca o data ce ti-ai invins fobia te vei simti un om liber.

Este o fobie intr-adevar, si o ai din mai multe probabilitati, ori cand ai fost mai mic a fost aproape sa-ti rupi ceva, sau poti copia fobiile de la parinti, sau dintr-un film in fine, gandeste ca mereu trebuie sa fie o parte buna a lucrurilor, gen, in cazul in care o sa-ti rupi ceva o sa se intample foarte repede nesimtand durerea pentru ca lesini, o colega de-a mea a avut de 2 ori mana rupta si piciorul si totusi e o fitoasa, deci nu e asa grav,

Nu este nimic rau in a-ti fi frica de durere insa nu e bine nici sa te gandesti tot timpul si sa faci o obsesie din lucrul asta asa cum ai facut tu.A fost foarte bine ca ai incercat sa vorbeste cu prietenii tai dar ar fi si mai bine daca le-ai spune chiar parintilor, care sunt sigur ca vor gasi o solutie.Acum depinde si ce varsta ai, deoarece si eu cand eram mai mic aveam o gramada de frici in mine care nu imi dadeau pace.La mine odata cu varsta aceste frici au disparut si rad cand imi amintesc cum gandeam.Sunt sigur ca si la tine aceasta problema nu va ramane decat o amintire. Mai grav ar fi fost daca tiar fi placut durerea, atunci chiar ar fi fost o problema foarte serioasa .