Buna TPU ce se intampla daca ma imbat la 12 ani? Am baut 3 pahare pline de vin si ma simt ciudat si ametit si nu mai merg bine. Funda

Bun raspuns, neispravit devine, gen de om care isi bate nevasta.

Răspunde

Raportează

Evaluează

Hmmm nani am 12 ani oricum mersi de raspuns n-o sa mai beau atat

Răspunde

Raportează

Evaluează

Etanolul /alcoolul etilic are efecte rele pentru organism!
http://ro.wikipedia.org/wiki/Etanol
http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/alcool-etilic_2729
Dictionar Medical›Alcool etilic
Alcool etilic

Substanta lichida ce cuprinde o structura chimica numita hidroxil (formata dintr-un atom de oxigen si un atom de hidrogen); intra in compozitia bauturilor alcoolizate; utilizat ca antiseptic. Alcoolul aduce multa energie, 30 kilojouli (7 kilocalorii) pe gramul de alcool. El este rapid transformabil in grasimi.

Efecte nedorite - Actiunea alcoolului asupra sistemului nervos modifica functionarea acestuia, fara ca subiectul sa fie in mod necesar constient: inlaturarea inhibitiilor psihologice, conducand adesea la comportamente periculoase; relaxarea, continuata de o stare de somnolenta; euforia, increderea in sine putand sa fie urmata de o oboseala si de o dispozitie depresiva; diminuarea capacitatilor de concentrare si de judecata. Performantele psihice si reflexele sunt alterate incepand de la o alcoolemie (concentratia de alcool in sange) de 1, 5 grame pe litru. Un consum excesiv de alcool antreneaza starea de betie care se traduce prin voma si tulburari respiratorii, complicate cu o coma zisa "etilica" (alcoolism acut), si numeroase leziuni organice pe termen lung (alcoolism cronic). In cazul unei come etilice (se spune ca subiectul este beat mort), poate surveni moartea prin colaps sau asfixie.
Alcoolul interactioneaza cu numeroase medicamente: el poate diminua efectele lor (in cazul unora dintre antibiotice), sau poate sa le amplifice (risc crescut de somnolenta in asocierea cu tranchilizantele, analgezicele, antitusivele).

Utilizare terapeutica - Sub o forma improprie consumului (alcool denaturat sau modificat, adica cu adaugarea unei substante colorante), alcoolul etilic se utilizeaza ca antiseptic contra bacteriilor, doar pentru piele si in absenta oricarei plagi. El este comercializat in grade diferite de diluare: 90, 70 sau 60% in volum. Forma 70% in volum (70 mililitri de alcool diluati in 30 mililitri de apa) asigura cea mai eficienta asepsie (comparativ cu celelalte concentratii).

Sinonim: etanol.
http://www.sfatulmedicului.ro/Droguri-ale-cotidianului/alcoolul-etilic_4325
este foarte mare și nu ți-l copiez!
Actiune toxicaSus
I. La nivelul aparatului digestiv, alcoolul etilic determina:
1. Tract gastrointestinal
Aproximativ 30% din alcoolul ingerat stagneaza o ora la nivelul tubului digestiv. La mai mult de 10% dintre consumatori are un efect iritant la locul de stagnare cu aparitia unui edem. Se produce turgescenta vaselor si apar hemoragii, iar tesutul muscular devine lax. 15-20% dintre consumatori prezinta inhibarea secretiei gastrice, cu evidentierea gastritei alcoolice (prin precipitarea mucusului protector) care in timp se cronicizeaza. La consumatorii cronici este afectat transportul intestinal cu instalarea malabsorbtiei, ce va determina la randul ei denutritie si hipovitaminoze.

2. Ficat
Contactul dintre etanol si ficat dureaza intre 30 secunde si 6 minute. Este afectat metabolismului lipidic cu acumulare de lipide si degenerescenta grasa a ficatului. Clinic, in afara de steatoza, mai poate apare hepatita, ciroza si necroza hepatica.

Hepatita alcoolica subacuta reprezinta forma anatomo-clinica tipica pentru alcoolism. Din punct de vedere clinic, simptomatologia este saraca si necaracteristica:
- inapetenta,
- greata, varsaturi,
- scadere ponderala,
- apare hepatomegalia si, consecutiv, dureri in loja hepatica.

Ciroza hepatica de etiologie etanolica poate fi considerata ultima etapa in evolutia acestui proces indelungat ce se poate intinde pe perioade intre 10 si 40 de ani, in functie de diversi factori constitutionali, de frecventa consumului, felul bauturilor si cantitatile ingerate. Clinic se manifesta prin:
- anorexie marcata,
- sindrom hipovitaminozic,
- dureri abdominale difuze sau colici violente,
- probele hepatice sunt profund alterate,
- in final poate sa apara ascita si icterul.

3. Pancreas
Afectarea pancreatica se manifesta prin:
- hipersecretie pancreatica,
- pancreatita (prin precipitarea proteinelor in canalele pancreatice),
- cancer de cap de pancreas, cu evolutie rapida spre deces.
II. La nivelul sistemului nervos central si periferic
Deprimarea incepe cu scoarta cerebrala si se continua pana la bulb. Inhibarea centrilor superiori cu functii de coordonare si control (sistemul reticulat activator) antreneaza si relaxarea centrilor inferiori ce determina efectul stimulator (aparent) al bauturilor alcoolice (neuronii inhibitori prezinta o sensibilitate mai mare la efectul deprimant al alcoolului).
La nivelul celulei neuronale apar:
- modificarea stratului lipidic membranar, cu fluidizarea membranei neuronale si efect deshidratant (mecanism implicat in instalarea dependentei alcoolice),
- perturbarea biosintezei neurotransmitatorilor (GABA, catecolamine) - explica de asemenea dependenta alcoolica,
- aparitia de falsi neurotransmitatori cu aparitia dependentei alcoolice,
- carente vitaminice (B1, B6, B12, PP, acid folic),
- polinevrite (polineuropatii).

III. La nivelul aparatului cardiovascular:
Consumul cronic de etanol poate sa determine:
- insuficienta cardiaca,
- hipertensiune arteriala,
- tahicardie,
- tulburari de ritm,
- cardiomiopatie alcoolica.

Consumul de cantitati mici, repetate, de alcool reduce riscul de boli coronariene prin efect antiagregant si antiaterogen, efect supranumit "paradoxul francez".

IV. La nivelul sangelui si organelor hematoformatoare:
Alcoolul etilic poate determina:
- anemii de tip megaloblastic sau sideroblastic (este slab antagonist al acidului folic),
- hemoliza prin acidoza,
- trombocitopenie,
- leucocitoza,
- scaderea migratiei leucocitelor in zonele inflamatorii si inhibarea formarii pseudopodelor care duce la o slaba rezistenta la infectii (aceasta fiind insa doar o explicatie partiala).

V. La nivelul aparatului renal:
Rinichiul consumatorilor sanatosi nu este afectat: se spune ca „rinichiul ignora alcoolul".

VI. Metabolismul electrolitilor este influentat astfel:
- scaderea nivelului de Mg creste riscul aparitiei cancerului,
- scaderea concentratiei de Zn duce la eliminarea protectiei antioxidante a organismului,
- cresterea nivelului de Fe favorizeaza aparitia stresului oxidativ indus de alcool.

VII. La nivelul musculaturii striate:
La doze mici totalul lucrului mecanic este crescut, in special ca urmare a scaderii senzatiei de oboseala. Consumatorii fac febra musculara la efort mic datorita acumularii acidului lactic.

VIII. La nivelul ochilor:
- implicarea ADH-ului in biotransformarea etanolului explica amauroza etilica (prin deficit de vitamina A, deoarece ADH-ul transforma printre altele si retinolul in retinal) cu reducerea partiala sau totala a vederii,
- poate produce midriaza, nistagmus, nevrita optica bulbara.

IX. La nivelul urechilor:
Alcoolul are efect ototoxic.

X. Imunitate.
Alcoolul are o actiune imunosupresoare.

XI. La nivel endocrin.
La acest nivel au loc urmatoarele modificari:
- sindrom pseudo-Cushing,
- inhibarea MAO care explica sinergismul alcool-tranchilizante (clorpromazina), alcool-hipnotice,
- infertilitate prin inhibarea spermatogenezei si deficit de Zn,
- hipogonadism,
- ginecomastie,
- cancer de san,
- deshidratare datorata faptului ca alcoolul este un inhibitor al AVP (arginin-vasopresina),
- cetoacidoza metabolica,
- osteoporoza.

XII. La nivelul embrionului.
Alcoolul si CH3CHO traverseaza bariera placentara si prezinta efecte teratogene. Pot sa apara:
- "sindromul alcoolic fetal",
- "embriopatie alcoolica",
- "embrio-fetopatie alcoolica" (EFA) care se caracterizeaza prin: retardarea dezvoltarii pre si postnatale (lungime, greutate si circumferinta capului), dismorfism cranio-facial, anomalii ale membrelor si articulatiilor, anomalii cardiace, deficit psihic si retardarea dezvoltarii motorii).

Toxicitatea alcoolului este potentata de:
- barbiturice,
- hipnotice,
- tranchilizante,
- fenacetina,
- compusi ai Hg, Pb, As,
- CS2, anilina, benzen, CHCl3, nitroderivati,
- ciuperca Coprinusatramentarius, unele sulfoniluree, disulfiram.
Intoxicatia acutaSus

Doza toxica letala in cazul intoxicatiei acute cu etanol, este de 5-8g/kg, iar in cazul copiilor de 3g/kg.

Alcoolul etilic are actiune deprimanta asupra sistemului nervos central si in prima faza asupra sistemului reticulat activator ascendent.
Primele afectate de etanol sunt gandirea si dispozitia, apoi apar tulburarile de vedere, de echilibru si coordonare motorie.
Intoxicatia acuta cu alcool etilic poate fi:
1. Usoara - corespunzatoare unei alcoolemii de 0.5-1 g la mie. Este caracterizata de:
- scaderea inhibitiilor,
- tulburari vizuale usoare,
- scaderea vitezei de reactie,
- cresterea increderii in propria persoana.
2. Medie - corespunzatoare unei alcoolemii de 1.5—3g la mie, caracterizata de:
- ataxie,
- tulburari de vorbire,
- scaderea performantelor motorii,
- scaderea atentiei,
- diplopie,
- alterarea perceptiei,
- tulburari de echilibru.
3. Severa - alcoolemie de 3-5g la mie. Prezinta:
- alterarea vederii,
- tulburari grave de echilibru,
- stupor.
4. Coma - se instaleaza la o alcoolemie mai mare de 5 g la mie
Predomina insuficienta respiratorie si circulatorie, hipotermia grava (35ο C), cu instalarea colapsului si deces.
Intoxicatia cronicaSus
Alcoolismul este diferit de abuzul de alcool.

Alcoolismul (dependenta la alcool) prezinta patru simptome: craving, pierderea controlului, dependenta fizica, toleranta.

Abuzul de alcool este un pattern al "bautului", fiind asociat cu una sau mai multe situatii pe o perioada mai scurta de 12 luni:
- neindeplinirea sarcinilor la serviciu, la scoala sau a responsabilitatilor casnice;
- consumul de alcool in situatii care din punct de vedere fizic si legal sunt periculoase, cum ar fi conducerea de automobile sau utilaje,
- probleme legale legate de consumul de alcool (de exemplu arestare pentru conducere sub influenta alcoolului);
- continuarea consumului de alcool in ciuda problemelor relationale.

Alcoolismul se instaleaza in timp, descriindu-se patru faze:

1. Faza prealcoolica, cu o durata de la 2-3 luni pana la 3 ani. Este faza in care subiectul cauta diverse pretexte pentru a putea consuma alcool, iar toleranta fata de alcool creste.

2. Faza de alcoolizare, cu o durata cuprinsa intre 6 luni si 4 ani, se caracterizeaza prin aviditate fata de alcool si consum in secret; in aceasta faza, apar tulburari de memorie, situatii conflictuale.
Consumatorul va manifesta urmatoarele simptome:
- Amnezie;
- Consum de alcool pentru efectul in sine;
- Ascunderea alcoolului;
- Preocupare fata de alcool;
- Sorbirea cu sete a primului pahar;
- Sentiment de vinovatie privind alcoolul;
- Evitarea conversatiei pe tema alcoolului;
- Amneziile apar dupa aproape fiecare consum.

3. Faza de alcoolism cronic reprezinta un stadiu mai avansat in care apare necesitatea fizica de a bea; in plus, apar treptat modificari de caracter si comportament, iar clinic se constata tremorul mainilor si hepatomegalia.
Alcoolicul manifesta urmatoarele:
- Pierderea controlului: consum pana la betie, ebrietate, intoxicatie, coma.
- Rationalizare si Justificare.
- Cresterea presiunii sociale: compensatie pentru pierderea respectului.
- Comportament de grandoare.
- Comportament agresiv.
- Remuscare si vina persistenta.
- Lipsa consumului de apa.
- Modificarea modelelor de comportament.
- Intreruperea relatiilor sociale.
- Pierderea serviciului.
- Consumul de alcool devine de importanta centrala in comportament.
- Limitarea ariei de interese.
- Re-interpretarea relatiilor personale.
- Auto-compatimire marcata.
- Evadare geografica.
- Resentiment irational.
- Protejarea bauturii.
- Neglijarea hranei.
- Prima spitalizare.
- Gelozia alcoolica.
- Scaderea capacitatii sexuale.
- Consum matinal de alcool.
- Schimbarea activitatilor in familie.

4. Faza de alcoolomanie, caracterizata prin consumarea motivata a bauturii, starea de ebrietate in timpul zilei (incepand cu dimineata) si perioade de betie prelungita. In aceasta faza scade toleranta fata de alcool, apare lezarea hepatica, se accentueaza tremorul mainilor, iar modificarile psihice evolueaza spre psihoza alcoolica.
Mecanismele instalarii dependentei alcoolice

Consumul cronic de alcool induce alterari la nivelul majoritatii sistemelor sistructurilor creierului. Alterarile neuropatologice la nivelul mezencefalului si structurilor corticale sunt corelate cu afectarea proceselor cognitive. Dupa consumul prelungit de alcool, afectarea functiilor cortexului prefrontal, din cauza lezarii neuronale, poate compromite mecanismul luarii deciziilor si al controlului emotiilor, inducand perturbari ale judecatii si pierderea controlului in ceea ce priveste reducerea consumului de alcool.
Actiunea alcoolului asupra sistemelor de neurotransmitatori

Consumul cronic de alcool are urmatoarele efecte neurochimice:
- scade activitatea serotoninei la nivel sinaptic;
- scade activitatea opioidelor endogene in creier, afecteaza structura moleculara si legaturile de hidrogen ale encefalinelor, creste numarul receptorilor opioizi;
- inhiba eliberarea de dopamina in zona cerebrala a recompensei si creste metabolizarea dopaminei, reducand astfel nivelul acesteia la nivel sinaptic, fapt care are ca rezultat o crestere a numarului de receptori dopaminergici, conducand la cresterea craving-ului pentru alcool;
- scade nivelul GABA din creier, conducand la cresterea starii de anxietate si iritabilitate. Experimental s-a dovedit dezvoltarea atat a tolerantei acute la alcool, cat si a tolerantei cronice.

In mod obisnuit toleranta fata de alcool este cronica, fiind consecinta ingerarii repetate, in timp, a unor cantitati moderate de alcool. Este descrisa si o toleranta innascuta la alcool, dar de regula aceasta este dobandita.
Alcoolul etilic produce diverse tipuri de toleranta:
- comportamentala - care se refera la procese adaptative de invatare pentru a depasi unele dintre efectele alcoolului;
- metabolica - se dezvolta ca rezultat al inducerii enzimelor de biotransfomare, avand drept consecinta cresterea cantitatilor ingerate sau a frecventei consumului pentru a obtine efectele dorite.

Dezvoltarea tolerantei la alcool justifica existenta la alcoolici a unor nivele sanguine mari, fara ca acestia sa manifeste semnele specifice intoxicatiei etilice.
Alcoolismul este caracterizat atat prin dependenta fizica cat si psihica. Astfel dependentii pot fi:
- psihici (nu ajung la betia totala),
- fizici (nu se pot opri pana nu ajung la betia totala),
- periodici sau "dipsomani" - ingera cantitati mari de alcool in timp scurt, dar la intervale mari de timp (ocazional). In acest caz avem de-a face cu "alcoolismul exploziv",
- mai poate fi citat si "alcoolismul de week-end".

Dependenta psihica - reprezinta impulsul psihic irezistibil, pe care il au alcoolicii cronici, de a continua consumul alcoolului. Sub influenta alcoolului apare o impresie de satisfactie, de relaxare, de simplificare a unor preocupari sau dificultati, ceea ce duce la dorinta repetarii consumului, si in final la dependenta psihica.
Modificarea functiilor psihoafective sub influenta alcoolului tine insa si de factori constitutionali, sociali sau educationali.

Dependenta fizica evolueaza paralel cu dezvoltarea tolerantei, fiind consecinta mentinerii permanente a unei concentratii de alcool in sange. Dependenta fizica se dezvolta treptat, in interval de zile, saptamani sau luni, constand in necesitatea de a continua consumul, pentru a evita tulburarile uneori grave, ce apar la intreruperea administrarii.

Conform DSM IV se precizeaza ca dependenta fiziologica (fizica) de alcool este indicata de dovezi de toleranta sau simptome de retragere. Sindromul de abstinenta la alcool se caracterizeaza prin dezvoltarea simptomelor de retragere (care, in general, sunt ameliorate prin reluarea consumului de alcool, doar 5% dintre subiecti dezvoltand delir si convulsii), la aprox. 12 ore de la reducerea consumului dupa ingestie prelungita, excesiva de alcool. O data dezvoltat modelul de consum compulsiv, indivizii dependenti petrec perioade semnificative de timp pentru a obtine si consuma bauturi alcoolice. Acesti indivizi adesea continua consumul de alcool in pofida consecintelor adverse psihice sau fizice (ex. depresie, afectiuni hepatice etc).
Gravitatea sindromului de retragere (abstinenta) la alcool este influentata de:
- cantitatea de alcool consumata,
- frecventa consumului,
- durata si istoricul consumului.

Sindromul de retragere in cazul alcoolismului se manifesta prin:
- transpiratii,
- greata, voma,
- tahicardie sau hipertensiune,
- agitatie psihomotorie,
- cefalee,
- insomnie,
- slabiciune,
- halucinatii sau iluzii vizuale, tactile, auditive tranzitorii,
- convulsii de tip grand mal,
- tremor al limbii, pleoapelor, mainilor intinse.

Sindromul de retragere la alcool se poate complica prin dezvoltarea unei stari denumite delirium tremens, caracterizata prin agitatie severa, hiperactivitate autonoma, halucinatii si iluzii.

Toate băuturile alcoolice conțin etanol /alcool etilic.

Sporadic poți consuma cantități mici de băuturi alcoolice, dar să nu devina obicei!

punct de fierbere etanol = 7 8, 37 °C

Poți face o șmecherie, să pui vin într-o cana metalica înalta și sa pui cana metalica în apa care fierbe, ca apa fierbe (la 100 de grade), și așa obții un vin cu mai puțin alcool, ca o parte din alcool se evaporă.

La copii răciți la țara, le dădeau vin fiert cu zahar, ca prin fierbere se evapora o parte din alcool sau aproape totul!

Răspunde

Raportează

Evaluează